Uzucapiune. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 15293/215/2012
Dosar nr._ - uzucapiune-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 27 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte-R. S.
Grefier-V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantele Z. M., G. C. și I. C. și pârâtul M. C. prin Primar, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta Z. M. personal și asistată de avocat P. D., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, raportul de expertiză întocmit de expert P.-C. R. și precizare la acțiune formulată de către reclamante, după care:
Avocat P. D., pentru reclamante, învederează faptul că nu formulează obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert P.-C. R..
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de către pârâta precum și cu privire la fondul cauzei.
Avocat P. D., pentru reclamante, având cuvântul, solicită respingerea excepției, întrucât M. C. prin Primar are calitate procesuală în cauza de față și admiterea acțiunii, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 150 C.pr.civ., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 18.06.2013 reclamantele Z. M., G. C. și I. C. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. C. prin primar să se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului în suprafață de 66 m.p. situat în C., ., județul D. și au învederat că nu solicită cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantele au arătat că sunt titularele dreptului de proprietate asupra imobilului casă și teren situat în C., ., județul D. din anul 1970, iar, suprafața de teren pe care se află construită casa este îngrădită din anul 1970, însă, cu ocazia intenției de a efectua documentația cadastrală s-a constatat că suprafața de teren împrejmuită nu este de 210 m.. pentru care deține acte ci cu 66 m.p. mai mare. Reclamantele au mai arătat că suprafața de teren menționată este împrejmuită de peste 30 de ani și niciodată nu au fost modificate limitele de hotar și au avut în posesie întreaga suprafață de teren, însă, pentru această diferență de teren nu au dețin acte,motiv pentru care solicită instanței de judecată să constate că limitele proprietății nu au fost modificate și că sunt proprietari și asupra suprafeței de teren de 210 m.p.
În dovedirea acțiunii reclamantele au solicitat proba cu înscrisuri și martori.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 930- 935 Cod civil., iar imobilul a fost evaluaat provizoriu la valoarea de 2000 lei.
M. C. prin primar, în calitate de pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu motivarea că prescripția achizitivă ( uzucapiunea ) este un mod de dobândire a dreptului de proprietate ( sau al altui drept real ) prin posedarea neîntreruptă a unui lucru pe timpul fixat de lege dar și un mod de sancționare a proprietarului nediligent care a permis posesiunea de lungă durată, ori, în speță, reclamantele au pretins că a exercitat o posesiune utilă ( neviciată, în sensul cerut de art. 1 847 cod civil ) asupra suprafeței de 66 m.p,iar, pe de altă parte, M. C. ca unitate administrativă teritorială nu deține nu a deținut cu titlul de proprietate vreo suprafață de teren care să facă obiectul cauzei de față. Pârâtul a apreciat că în cauza de față, nu are vocație concretă, punctuală cu privire la imobilul a cărui drept de proprietate se cere constatat și, în consecință, nu are legitimare procesuală pasivă.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 115- 118 C.pr.civ.
Alăturat întâmpinării paratul a depus următoarele înscrisuri: adresa nr. 3631/2012, chitanțe, decizie de impunere, schiță a imobilului situat în C., ., plan de situație.
Din oficiu, în temeiul rolului activ reglementat de art.129 C.proc. civ. instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Municipiului C. pentru a se comunica regimul juridic al terenului în litigiu, relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 19.07.2013. În conformitate cu aceleași dispoziții legale, instanța a dispus emiterea unei adrese către Direcția Impozite și Taxe Locale pentru a comunica istoricul de rol fiscal, relațiile fiind depuse cu adresa nr._ din data de 03.08.2012
Prin încheierea de ședință din data de 04.07.2013 instanța, în temeiul art. 281 C proc. civ. a dispus îndreptarea erorii materiale prin strecurate prin omisiune, în sensul de a se concepta în calitate de reclamantă numita I. C., titulara cererii de chemare în judecată..
Prin încheierea de ședință din data de 03.10.2012 instanța a dispus încuviințarea probei cu doi martori pentru reclamantă.
În cauza au fost administrate proba cu înscrisurile depuse de către părți, proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii B. A. și B. A., propuși de reclamante, precum și proba cu expertiza tehnico-judiciară specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind efectuat de către expertul P.- C. R. ,depus la data de 09.10.2013.
La data de 05.11.2013 reclamantele au depus o cerere precizatoare prin care au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul lor de proprietate asupra terenului în suprafață de 66 m.p. situat în C., ., județul D., individualizat prin raportul de expertiză și au invocat joncțiunea cu posesia autorilor.
În conformitate cu dispozițiile art. 137 C.proc. civ. instanța la termenul de judecată din data de 27.11.2013 a supus dezbaterii excepția lipsa calității procesuale pasive a Municipiului C. invocată prin întâmpinare.
Analizând în prealabil cadrul procesual, cu referire la calitatea părților, având în vedere că instanța nu poate proceda la soluționarea fondului fără a verifica raportul de drept procesual, întrucât acesta nu se poate lega valabil decât între acele persoane care își dispută dreptul în litigiu cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța reține următoarea situație de fapt:
Astfel, în jurisprudență, față de lipsa calității procesuale pasive a Municipiului C., s-a reținut că în acțiunile prin care se cere constatarea dreptului de proprietate asupra terenurilor ca efect al prescripției achizitive, poate avea legitimitate procesuală pasivă persoana care este proprietarul bunului imobil sau persoana care are un raport cu proprietarul sau pretinde ori ar putea sa pretindă vreun drept asupra imobilului. Prin acțiunea promovata reclamantele au urmărit tranșarea situației juridice a suprafeței de teren aflate în folosință din anul 1970 a autorului acestora împreună cu reclamanta Z. M., invocând uzucapiunea.
Reglarea situației juridice a terenului este necesara pentru ca acestea sa se poată înscrie în ordine juridica existenta si sa poată intra în circuitul juridic civil.
Or, punerea în concordanta a stării de fapt, ce consta în exercitarea unei posesii asupra imobilului, cu starea de drept, respectiv dobândirea dreptului de proprietate asupra acestuia, prin uzucapiune, nu se poate realiza decât pe calea procedurala a acțiunii în constatare si nu poate fi opusa decât singurului subiect de drept care ar putea pretinde un drept real asupra bunului, si care este unitatea administrativ-teritoriala.
Uzucapiunea, ca mod originar de dobândire a proprietarii, poate fi opusa în aceasta situație doar unitarii administrativ teritoriale, pentru ca în actuala ordine juridica un imobil nu poate fi considerat "bun fara stăpân", atunci când aparenta dreptului aparține chiar reclamantelor, în calitate de proprietari al terenului, cum este situația din speța, este imposibil din punct de vedere juridic, ca aceștia sa stea în judecata atât în calitate de reclamanți, cât si în calitate de pârâți.
D. urmare, singura posibilitate juridica pentru reclamante pentru a obține recunoașterea dreptului sau de proprietate si rezolvarea situației juridice incerte a suprafeței de teren deținute în plus față de suprafața prevăzută în titlul de proprietate din 1970, consta în acționarea în judecata a unicului subiect de drept care ar putea pretinde sau contesta dreptul reclamantelor-unitatea administrativ-teritoriala.
Un raționament contrar ar duce la încălcarea rațiunii si finalității instituției juridice a uzucapiunii, întrucât, daca s-ar considera ca unitatea administrativ-teritoriala nu poate sta în judecata în calitate de pârâta, reclamantele s-ar găsi în situația de a nu putea obține niciodată recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren ce depășește obiectul dreptului de proprietate, în temeiul uzucapiunii, datorita lipsei unui subiect de drept căruia sa-i poată opune acțiunea.
Or, uzucapiunea exista ca instituție juridica, fapt ce-i conferă celor interesați posibilitatea legala de a o invoca; normele legale care o reglementează trebuie interpretate în sensul în care acestea se aplica, si nu în sensul în care nu se aplica, iar îndreptățirea legala pe care o au posesorii unui teren de a obține recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestuia, în temeiul uzucapiunii, nu poate fi paralizata de lipsa unui subiect de drept pasiv.
În ceea ce privește fondul acțiunii deduse judecății, instanța reține următoarele:
Din coroborarea depozițiilor martorilor B. A. și B. A. și înscrisurile depuse la dosar, precum certificatul de moștenitor întocmit de Notarul de Stat la data de 20.05.1974 (fila 35), cererea de înregistarre în evidențele fiscale din 21.05.1977(fila 24) și sentința civilă nr._ pronunțată la data de 11.11.2010 de Judecătoria C., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1795/07.10.2011 a Tribunalului D., se poate deduce pe baza unei prezumții simple că reclamanta Z. M. împreună cu soțul său Z. I.( în prezent decedat) au dobândit întreaga suprafață de 276 mp teren aflată în posesie, în care se regăsesc și terenul în suprafață de 55, precum și cel în suprafață de 11 mp din litigiu, din 1977, iar anterior acestei date terenul se afla în posesia autorilor acestora Z. G. și Z. S.( bunicii reclamantelor G. C. și I. C.).
Astfel, instanța reține că posesia terenului, a cărui limite de hotar nu au fost depășite până în prezent( împrejurare de fapt relatată de martorii audiați) a fost dobândită de reclamante la momentul decesului autorilor. Prin sentința civilă nr._ pronunțată la data de 11.11.2010 de Judecătoria C., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1795/07.10.2011 a Tribunalului D. s-a atribuit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din suprafața de 210 mp împreună cu casa de locuit, ce a făcut obiectul partajului succesoral de pe urma defunctei Z. S., în favoarea reclamantelor.
În conformitate cu planul de amplasament și delimitare întocmit de un lucrător autorizat al OCPI cu ocazia efectuării documentației cadastrale, precum și a concluziilor raportului de expertiză tehnico-judiciară, specialitatea topografie întocmit de expertul P.-C. R., ce au avut la baza măsurători riguroase în teren, făcute cu instrumente tehnice performante, s-a constatat că terenul, asupra căruia reclamantele și autorii săi au exercitat posesia, prezintă un surplus de suprafață față de suprafața consemnată în actele de proprietate. Acest surplus în suprafață de 55 mp și 11 mp ce face parte integrantă din suprafața totală de 276 mp, reprezintă în fapt o depășire a limitelor fizice ale obiectului material al dreptului de proprietate declarat prin sentința civilă menționată. Astfel, având în vedere că reclamantele invocă existența unei posesii utile,neîntrerupte și în nume de proprietar, și, ținând cont de faptul că, în cauză de față nu poate fi vorba de depășirea limitelor de hotar a terenurilor învecinate, instanța constată că ne aflăm în situația unui fapt juridic generator de drept.
Astfel, din probele administrate instanța reține că în ultimii 30 de ani atât reclamantele, cât și autorii acestora au exercitat – sub nume de proprietari și în mod neîntrerupt – o posesia pașnică și publică, continuă, netulburată și neechivocă, asupra imobilului în litigiu, fără să modifice în vreun fel suprafață acestuia. Prin urmare, aceștia au exercitat o posesie succesivă asupra terenului din litigiu corpore alieno, având animus posidenti și au fost considerați ca proprietari succesivi de către terțe persoane.
Ca urmare a transmiterii posesiei asupra întregii suprafețe de teren de autorii(inițial Z. G. și Z. S., iar ulterior Z. I.) către reclamante, drepturile și obligațiile patrimoniale au fost preluate de către acestea din urmă, în calitate de succesoare.
Pentru a opera uzucapiunea invocată de către reclamante trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1847 Cod civil, respectiv exercitarea unei posesii utile, în sensul ca aceasta să fie neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Din dispozițiile legale menționate, coroborat cu art. 1890 Cod civil rezultă, fără de putință de tăgadă că premisele esențiale a prescripției achizitive sunt durata termenului cerut de lege și exercitarea unei posesii utile asupra bunului sau dreptului care se dorește a fi uzucapat. Astfel, persoana care invocă în favoarea sa prescripția achizitivă de lungă durată își fondează pretențiile pe faptul posesiei și trebuie să probeze în contradictoriu cu adevăratul proprietar sau persoana care ar putea să conteste acest drept că a exercitat o adevărată posesie ad uzucapionem timp de 30 de ani, pentru că altfel putem asista la o manevră de ocolire a dispozițiilor legale imperative cu privire la transmisiune imobiliară, prin utilizarea uzucapiunii.
Sunt întrunite toate elementele necesare pentru a opera dobândirea proprietății prin uzucapiune dacă posesia este efectivă, este exercitată pe tot timpul stabilit de lege animo sibi habendi și este neviciată.
Totodată instanța reține că dobândirea proprietății prin efectul prescripției achizitive nu este subordonată exigenței ca posesia să fi fost exercitată de aceeași persoană pe întreaga durată a termenului cerut de lege.
Articolul 1860 C.civ. oferă oricărui posesor posterior, posibilitatea de a uni posesia sa, indiferent dacă a dobândit posesia cu titlu particular sau cu titlu universal, cu posesia autorului său.
Din dispozițiile legale menționate se desprinde condiția că, posesorul care invocă uzucapiunea și joncțiunea posesiilor trebuie să facă dovada raportului juridic în baza căruia a dobândit posesia succesivă .
Prin urmare, joncțiunea se poate aplica doar atunci când există un raport juridic între autor și actualul posesor iar, posesia ulterioară apare ca fiind urmarea naturală și normală a celei precedente.
În cauza de față, având în vedere situația de fapt reținută în temeiul materialului probator, instanța apreciază că s-a făcut dovada existenței unui raport juridic în ceea ce privește transmiterea posesiei suprafețelor din litigiu de 55 mp și respectiv 11 mp de la autori către reclamante.
În aceste condiții, întrucât, pe de o parte, termenul prescripției achizitive este îndeplinit, iar pe de altă parte, reclamantele au făcut dovada unei posesii utile, în sensul existenței unei intenții atât a acestora cât și a autorilor în exercitarea actelor materiale de deținere si de folosire a bunului (corpus) pentru sine, în maniera în care le-ar fi exercitat proprietarul dreptului real asupra bunului (animus), precum și transmiterea posesiei la reclamante, apta sa fundamenteze o joncțiune a posesiilor, instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile esențiale a uzucapiunii.
Prin urmare, instanța constată că reclamantele au dobândit, în condițiile prescripției achizitive de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de teren de 66 mp situate în C., ., amplasate astfel:- suprafață de 55 mp delimitată între punctele 1-2-15-14-17-16-10-11-12-13-1, astfel cum acesta a fost individualizat prin anexa 1 la raportul de expertiză tehnico-judiciară, specialitatea topografie întocmit de expertul P.-C. R.,, având ca vecinătăți: N- . 1-2), V - B. I. ( între punctele 1-12), S – D. A. (între punctele 11-10), E- proprietatea reclamantelor ( între punctele 2-15 și 16-10),- suprafața de 11 mp, delimitată între punctele 4-5-6-21-20-19-4 conform anexei 1 din raportul de expertiză menționat, având ca vecinătăți: N- . 4-5), E - F. I. ( între punctele 5-6), S – proprietatea reclamantelor (între punctele 21-6), V- proprietatea reclamantelor ( între punctele 21-20-19-4).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială M. C. invocată de către aceasta ca neîntemeiată.
Admite cererea formulată, astfel cum a fost precizată, de către reclamanții Z. M., G. C. și I. C., domiciliate în C., ., județul D. în contradictoriu cu paratul M. C. prin Primar.
Constată că reclamantele au dobândit, în condițiile prescripției achizitive de 30 de ani și prin joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de teren de 66 mp situate în C., ., amplasate astfel:
- suprafață de 55 mp delimitată între punctele 1-2-15-14-17-16-10-11-12-13-1, astfel cum acesta a fost individualizat prin anexa 1 la raportul de expertiză tehnico-judiciară, specialitatea topografie întocmit de expertul P.-C. R.,, având ca vecinătăți: N- . 1-2), V - B. I. ( între punctele 1-12), S – D. A. (între punctele 11-10), E- proprietatea reclamantelor ( între punctele 2-15 și 16-10),
- suprafața de 11 mp, delimitată între punctele 4-5-6-21-20-19-4 conform anexei 1 din raportul de expertiză menționat, având ca vecinătăți: N- . 4-5), E - F. I. ( între punctele 5-6), S – proprietatea reclamantelor (între punctele 21-6), V- proprietatea reclamantelor ( între punctele 21-20-19-4).
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27.11.2013.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P./6 ex./01.2014
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 9063/2013.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 3122/2013.... → |
|---|
