Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 17104/215/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2014
Ședința publică din data de 16 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind petentul CABINET DE A. O. R. A. în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R SA C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. Ș. N. pentru petent, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, din oficiu, în temeiul art. 131 NCPC, procedează la verificarea competentei materiale, generale si teritoriale a Judecătoriei C., cu soluționarea cauzei, constatând că potrivit art. 94, art. 107 NCPC coroborate cu prevederile art. 101 din OG nr. 15/2002R, este competentă material, general și teritorial să soluționeze cauza.
. că își menține cererea de probatorii din primul ciclu procesual.
Instanța ia act de poziția procesuală a petentului în privința probatoriului solicitat, sens în care, în temeiul art. 254, 255, 258 NCPC, constatând că proba cu înscrisuri solicitată de ambele părți pentru dovedirea motivelor invocate în plângere si întâmpinare, este admisibilă și poate să ducă la soluționarea procesului, o încuviințează.
În temeiul art. 238 alin. 1 NCPC, având în vedere obiectul cauzei și probatoriul ce se impune a fi administrat, după ascultarea părților, instanța estimează la 2 luni durata necesară pentru cercetarea procesului.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța în conformitate cu prevederile art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
. plângerii și exonerarea de la plata amenzii, învederând că procesul verbal este absolut nul pentru lipsa semnăturii în original a agentului constatator. Mai mult, cabinetul de avocat nu poate avea calitate în cauză deoarece este o formă de exercitare a profesiei iar capacitatea o are titularul cabinetului. De asemenea, arată că executarea sancțiunii este prescrisă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul Cabinet de A. "O. R. A." a chemat în judecată pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
1. Pe cale de excepție:
a) să se admită excepția nulității procesului verbal de contravenție . 11, nr._ din data de 26.07.2011, emis de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România;
b) să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție și să se înlăture sancțiunea amenzii aplicate;
c) să fie obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată.
2. Pe fond:
a) să se admită plângerea;
b) să se anuleze procesul verbal . 11, nr._ din data de 26.07.2011, emis de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei;
c) să fie obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că la data de 20.05.2013 i-a fost comunicată somația nr. 246/D/ 2013 a B. M. C. I. și adresa de înființare a popririi din data de 25.03.2013 emise în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . 11, nr._ din data de 26.07.2011, emis de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care le-a fost comunicat odată cu somația și adresa de înființare a popririi, iar prin acest proces verbal au fost amendați cu suma de 250 lei.
Petentul a mai arătat că în cuprinsul procesului verbal de contravenție, intimata a susținut că la data de 04.02.2011 pe Autostrada A 1 km. 70+460 m, pe raza localității P., jud. Dâmbovița, s-a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea petentului, fără ca petentul să dețină rovinietă valabilă.
1) Pe cale de excepție, petentul înțelege să invoce excepția nulității absolute a procesului verbal contestat, raportat la dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenției.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001:" Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu."
Din cuprinsul actului de constatare a contravenției, se poate observa că lipsește semnătura olografă a agentului constatator, de fapt procesul verbal nici nu este semnat, situație față de care apreciază petentul că procesul verbal este lovit de nulitate absolută.
Chiar în situația în care s-ar considera că pe procesul verbal de contravenție există o semnătură electronică, acest fapt nu este de natură să complinească cerința expresă a legiuitorului cu privire la mențiunile obligatorii din procesul verbal de contravenție, respectiv semnătura olografă a agentului constatator.
Semnătura electronică este validă doar pentru documente transmise în format electronic așa cum reiese și din dispozițiile Legii 455/2001 art. 4 pct. 2 potrivit cu care: "înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".
Având în vedere cele de mai sus, petentul a solicitat să se admită excepția nulității absolute și să se dispună anularea procesului verbal de contravenție, cu consecința exonerării petentului de plata amenzii.
2. Petentul consideră că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută deoarece acesta nu poate avea calitatea de subiect activ al contravenției.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 rep., privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, C. individual de avocat este forma de exercitare a profesiei, iar această formă de exercitare a profesiei nu poate avea personalitate juridică proprie.
Conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea amenzii contravenționale se poate aplica fie persoanelor fizice, fie persoanelor juridice, fiind evident că în speța dedusă judecății agentul constatator nu putea aplica această sancțiune petentului, care nu are personalitate juridică.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 5 din OG nr. 15/2002, răspunderea contravențională revine utilizatorilor astfel cum aceștia sunt definiți la art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, respectiv persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Cum în cazul cabinetelor individuale de avocat, care nu au personalitate juridică, calitatea de utilizator îl are persoana fizică titulară a cabinetului, este evident că, subiect activ al contravenției nu poate fi decât persoana fizică și nu cabinetul cum în mod greșit a consemnat intimata în cuprinsul actului de contravenție contestat.
Prin urmare, față de argumentele arătat anterior, având în vedere că în cauza dedusă judecății nu a fost sancționată persoana fizică – subiect activ al contravenției, procesul verbal este nelegal întrucât a fost sancționată o persoană care nu poate avea calitatea de contravenient.
3. Raportat la momentul real al comunicării procesului verbal de contravenție . 11, nr._ din data de 26.07.2011, emis de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România către petent, respectiv la data de 20.05.2013, este evident că executarea sancțiunii amenzii contravenționale s-a prescris în raport de dispozițiile art. 14 din OG 2/2001 care stipulează: " Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii".
Având în vedere că procesul verbal de contravenție nu i-a fost comunicat până la data de 20.05.2013 și în raport de data întocmirii procesului verbal, respectiv 26.07.2011, este evident că, comunicarea lui în data de 20.05.2013 este cu mult în afara termenului prevăzut de dispozițiile art. 25 alin. 2 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
Prin urmare, sancțiunea care intervine este nulitatea procesului verbal de contravenție pentru necomunicarea acestuia în termenul prevăzut de lege.
Pe fondul cauzei, petentul consideră că în actul de control, organul constatator a consemnat o stare de fapt eronată și neconformă cu realitate și anume că s-a circulat cu nr. de înmatriculare_, proprietatea cabinetului fără a se deține rovinietă valabilă și pentru acest unic motiv a dispus sancționarea petentului.
Deși, petentul deține rovinietă valabilă care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, în mod nejustificat intimata a dispus amendarea acestuia, aplicarea amenzii făcându-se la aproape 5 luni de la data presupusei contravenții, ceea ce dovedește reaua credință a intimatei.
Mai mult, din verificările petentului, la data respectivă autoturismul cu nr. de înmatriculare_, proprietatea petentului, nu a circulat la acea dată pe autostrada A 1 pe sectorul de drum unde intimata susține că s-a săvârșit presupusa contravenție, la acea dată autoturismul aflându-se în altă localitate.
Oricum, chiar dacă autoturismul s-ar fi aflat pe sectorul de drum menționat, în cuprinsul procesului verbal de contravenție, având în vedere faptul că dețin rovinietă valabilă care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, sancțiunea aplicată este nejustificată.
Față de cele menționate, petentul consideră că procesul verbal este netemeinic și nelegal deoarece organul de control reține o stare de fapt eronată și aplicată în mod greșit sancțiunea contravențională.
In drept, își întemeiază plângerea pe dispozițiile OG nr. 2/2001 cu modificările ulterioare.
In scop probator, petentul a depus la dosar: comunicare, somația nr. 246/D/2013, înștiințare înființare poprire nr. 246/D/2013, proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 246/D/2013, proces verbal de constatare a contravenției . 11, nr._/26.07.2011, împuternicire avocațială.
La data de 12.06.2013, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității formulării plângerii contravenționale și a solicitat să se respingă plângerea contravențională ca tardiv introdusă și menținerea procesului verbal . 11, nr._, ca temeinic și legal.
In drept, intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr. 445/2001 privind semnătura electronică, Ordinul MTI nr. 769/2010 cu modificările și completările ulterioare – Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
In scop probator, intimata a depus la dosar proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator și certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
La data de 25.06.2013, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat să se respingă excepția tardivității plângerii contravenționale ca neîntemeiată, să se admită excepția nulității procesului verbal, să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție și să se înlăture sancțiunea amenzii aplicate, iar, pe fond, să se admită plângerea și să se anuleze procesul verbal de contravenție . 11, nr._/11.02.2013, emis de intimată.
Instanța, în temeiul art. 22 NCPC, a dispus emiterea unei adrese către intimată, pentru a se indica adresa completă a martorului asistent menționat în cuprinsul procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a acestuia, iar la data de 17.10.2013 intima a depus la dosar răspunsul la adresă.
Prin sentința civilă nr._/14.11.2013, instanța a admis excepția tardivității invocată de intimat și a respins plângerea contravențională ca tardiv formulată.
Prin decizia civilă nr. 413/17.06.2014, Tribunalul a admis apelul declarat de petent, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare pentru analizarea fondului.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.09.2014 sub nr._ și repartizat manual completului C15, în temeiul art. 99 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioară a instanțelor judecătorești, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Judecătoriei C. nr. 24/04.12.2013.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 26.07.2011 de intimatul C. SA – C. București, petentul Cabinet de A. "O. R. A." a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 8 alin. (1)-(2) din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând acestuia, a circulat la data de 04.02.2011 ora 17:50, pe Autostrada A1 km70+460 m, P., jud. Dâmbovița, fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG 2/2001R, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța reține că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță.
Astfel, pe baza specificului contravenției reținute în sarcina petentului, instanța reține că, în raport de dispoz. OG nr. 15/2002R, constatarea contravențiilor prin mijloace tehnice certificate se realizează în sistem informatic, astfel că procesele-verbale întocmite în urma acestei operațiuni nu sunt încheiate în prezența contravenientului, nefiind, de altfel, necesară și aducerea la cunoștința petentului a celor constatate anterior întocmirii procesului-verbal.
Conform OG nr. 15/2002R, sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei este sistemul informatic ce permite achitarea tarifului de utilizare prin mijloace informatice, gestiunea datelor privind vehiculele cu drept de utilizare, monitorizarea și controlul achitării tarifului de utilizare, denumit în continuare SIEGMCR.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 8 din OG nr. 15/2002R se fac de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., de personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în numele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., de poliția rutieră, în situația când efectuează controlul existenței rovinietei valabile, de personalul poliției de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, împreună cu personalul prevăzut la lit. a).
Începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În considerarea și aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. 3 din același act normativ indicat mai sus, în cazurile prevăzute la alin. 2 (constatarea contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini.
În aceste condiții, avand în vedere caracterul special al normei impuse de art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002R, care derogă de la art. 16 alin. 7 al OG nr. 2/2001R, dreptul comun în materie, instanța constată că agentul constatator poate încheia procesul verbal contestat în lipsa contravenientului, în cazul în care constatarea abaterii contravenționale este realizată prin mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Cât privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În același timp însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007 și N. G. împotriva României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
În ceea ce privește forma procesului-verbal întocmit și lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că în cauză dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001R sunt respectate pe deplin, în aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, care prevăde că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
De asemenea, în aceeași lege este definită semnătura electronică, care reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Semnatarul, în înțelesul legii, reprezintă o persoană care deține un dispozitiv de creare a semnăturii electronice și care acționează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terț.
Din acest punct de vedere, istanța reține că agentul constatator care a încheiat procesul-verbal contestat avea calitatea de a întocmi înscrisuri care încorporează semnătura electronică în înțelesul Legii nr. 455/2001, aspect consemnat chiar în cuprinsul actului sancționator și confirmat și de înscrisurile depuse de intimat odată cu întâmpinarea.
Concluzionând asupra legalității procesului-verbal, instanța constată că actul atacat este legal întocmit și cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, atât absolute, cât și relative.
În acest context, ca nefondate vor fi înlăturate și criticile petentului privind reținerea calității sale de contravenient, instanța constatând că, raportat la prevederile art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002R, identificarea contravenientului se realizează pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, unde titular figurează chiar C.-petent.
De asemenea, instanța va înlătura și apărarea petentului referitoare la prescripția executării sancțiunii, reglementată de dispozițiile art. 14 din OG nr. 2/2001R, având în vedere că Decizia nr. 10/10.06.2013 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii nu se aplică retroactiv, în condițiile în care, sub acest aspect, la data constatării contravenției și întocmirii procesului-verbal contestat, dispozițiile art. 25-27 din OG nr. 2/2001R privind comunicarea actului sancționator, în forma aplicabilă la data de 26.07.2011, au fost pe deplin respectate.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că, deși actul de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de temeinicie, relativitatea acesteia permite răsturnarea sa prin administrarea unor probe concludente.
Analizând prezenta plângere prin prisma celor expuse anterior, instanța constată că petentul nu a probat în cauză netemeinicia procesului-verbal contestat, în condițiile în care partea a contestat doar formal starea de fapt reținută de agentul constatator, fără a face dovada deținerii rovinietei valabile la data de 04.02.2011.
În atare condiții, instanța apreciază că apărările petentului nu sunt fondate iar dovezile administrate în cauză nu au probat o situație de fapt contrară celei reținute prin actul atacat.
Pentru considerentele expuse, cum în speță nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul CABINET DE A. O. R. A., cu sediul în mun. C., .. 2, ., județul D., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R SA C., cu sediul în București, bld. I. M., nr. 401A, sector 6.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./16.12.2014
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 50/2014.... → |
|---|
