Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 7473/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2014
Ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. D.
Grefier V. G.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul G. S., în contradictoriu cu intimata Poliția M. C. - Biroul Rutier.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul și martora C. I., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, care învederează următoarele:
- pricina are ca obiect plângere contravențională;
- procedura de citare legal îndeplinită;
- stadiul procesului fond.
În temeiul dispozițiilor art. 321 coroborat cu art. 323 Cod procedură civilă, instanța procedează la administrarea probei testimoniale, declarația martorului fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată, în temeiul art. 244 alin 1 Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 alin.1 Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal și exonerarea de plata amenzii.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 28.02.2014, petentul G. S. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Poliția M. C. - Biroul Rutier, admiterea plângerii contravenționale, cu consecința anulării procesului- verbal și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea plângerii, a arătat că, la data de 15.02.2014, circula cu autoturismul marca Hyunday cu nr. de înmatriculare_ pe . C., iar la intersecția străzii Calea București cu . încadrat pe banda nr. 3 pentru efectua manevra de întoarcere pe celălalt sens de circulație, din Plaiul Vulcănești către Centru. Ajungând în intersecție, a fost surprins de culoarea galbenă a semaforului electric, motiv pentru care a oprit autoturismul lăsând autovehiculele care aveau acest drept să circule fără a fi stânjenite, după care în momentul în care a apărut culoarea verde pentru a vira la stânga pentru a pătrunde pe contrasens a plecat cu autoturismul. A mai arătat că după ce a parcurs aproximativ 200 de metri cu autoturismul marca Hyunday cu nr. de înmatriculare_ a fost oprit de un echipaj al Biroului Rutier C.. Ulterior, agentul de poliție a menționat în procesul-verbal de contravenție . nr._ că "a condus autoturismul marca Hyunday cu nr. de înmatriculare_ și nu a respectat semnificația culorii galbene a semaforului electric în funcționare. De asemenea, nu a avut asupra sa documentele prevăzute de lege și nu a semnalizat schimbarea direcției de mers. Totodată, autoturismul prezintă avarie nejustificată pe partea stângă altele decât tamponare".
În continuare, arată că după ce i-a explicat agentului de poliție cele exemplificate anterior (privind modul de pătrundere în intersecție și că nu putea să observe de la distanța aceea de 200 de metri faptul că semnalizatorul stânga era în funcțiune) a fost exonerat de prevederile art.53 și art.116 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 R privind avertismentul. De asemenea, cu privire la faptul că nu a avut asupra sa documentele prevăzute de lege, agentul de poliție a verificat prin stație acele acte și a constatat că a omis să le aibă asupra sa și de aceea a fost exonerat de prevederea art. 147 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, primind sancțiunea avertisment.
Însă agentul de poliție nu a înțeles că avaria nejustificată pe partea față stânga a autoturismului a fost produsă în alte împrejurări decât tamponarea și anume: la efectuarea parcării nu a păstrat o distanță suficientă față de un gard de beton pe care l-a atins cu buclierul bară parașoc față stânga, incident produs în data de 15.02.2014, urmând să se deplaseze la Biroul Rutier C. în termen de 24 de ore, conform alineatului 79 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
Pe cale de consecință, a solicitat instanței, ca în raport de motivele pe care le-a invocat și în conformitate cu probele care se vor administra, să se admită plângerea și să se dispună anularea procesului - verbal și exonerarea sa de la plata amenzii.
În drept, și-a întemeiat plângerea și pe art. 16 din OG 2/2001, care prevede că "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului in care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția", deoarece în loc de "G.", agentul de poliție a trecut "G.".
A depus la dosar procesul-verbal . nr._ încheiat de P. M. C., Biroul Rutier C., în original și copie, copie carte de identitate a petentului, chitanță de achitare a taxei de timbru.
La data de 21.03.2014, petentul a depus cerere de complinire a acțiunii prin care a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului verbal și implicit exonerarea de la plata amenzii în baza art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, întrucât procesul verbal este întocmit pe numele lui G.. A arătat că faptele pretinse a fi săvârșite conform art. 53, 116, 142 din procesul-verbal nu corespund sancțiunilor prevăzute de art. 99 alin.1 și art.101 alin.1 din OUG nr.195/2002, acestea fiind prevăzute în Regulamentul de aplicare, iar procesul- verbal întocmit nu respectă art. 16 din OG nr.2/2001 republicată privind regimul juridic al contravențiilor.
În susținerea plângerii, a solicitat încuviințarea probei testimoniale, propunând audirea ca martor a numitei C. I..
La data de 04.04.2014, intimatul a depus întâmpinare la plângerea contravențională formulată de petentul G. S., pe care o consideră ca neîntemeiată, solicitând să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, intimata se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal, intimatul consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimatul a învederat instanței că, deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Dispozițiile art. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 obligă orice participant la trafic să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră.
Mai mult decât atâta, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții, iar procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, Curtea făcând distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, se solicită a se constata faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
De asemenea, a solicitat să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ. Solicită aceasta întrucât, in caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările sale și probele propuse raportându-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
În drept, prevederile OUG nr. 195/2002 rep, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep. și OUG nr. 2/2001.
În baza art. 411 alin.1 pct.2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 22.05.2014, petentul G. S. a depus răspuns la întâmpinarea depusă prin care a solicitat să se constate nulitatea procesului-verbal, întrucât numele contravenientului, respectiv "G.", nu corespunde cu numele real din actul de identitate, conform art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001. Astfel, din analiza procesului verbal atacat rezultă că aceasta nu îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cât și pe cele prevăzute de art.17 din același act normativ.
A mai solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție a fost semnat cu obiecțiuni, întrucât abaterile săvârșite prin aceasta nu corespund realității
Prin încheierea de ședință din data de 30.06.2014, instanța, apreciind probele solicitate ca fiind legale, pertinente, concludente și utile, în temeiul art. 255 alin.1 coroborat cu art. 258 Cod procedură civilă, a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, probe solicitate de petent și a luat act de manifestarea de voință a intimatei, în sensul că nu deține material probator.
La termenul de judecată din data de 22.09.214, instanța a procedat la audierea martorei Carcacuda I., declarație consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15.02.2014, petentul G. S. a fost sancționat pentru că, la aceeași dată, a condus pe Calea București din municipiul C. autoturismul marca Hyundai cu nr. de înmatriculare_ și nu a respectat semnificația culorii galbene a semaforului electric aflat în funcțiune. De asemenea, nu a avut asupra sa documentele prevăzute de lege și nu a semnalizat schimbarea direcției de mers. Totodată, autoturismul prezintă avarii nejustificate pe partea față stânga altele decât tamponare.
Faptele reținute în sarcina petentului sunt prevăzute de dispozițiile art. 53, art. 147, art. 116 și art. 80 din OUG nr. 195/2002 republicată, potrivit cărora conducătorul de vehicul are obligația de semnalizare a manevrei de schimbare a direcției de mers; de respectare a semnificației culorii galbene a semaforului; este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare; proprietarul sau deținătorul al cărui autovehicul, remorcă sau tramvai a fost avariat in alte împrejurări decât . circulație este obligat să anunțe imediat poliția pe raza căreia s-a produs evenimentul pentru întocmirea documentelor de constatare.
Pentru faptele contravenționale prevăzute de dispozițiile art. art. 147, art. 116 și art. 80 din OUG nr. 195/2002, republicată, petentului i-a fost aplicată sancțiunea avertisment, în cauză fiind contestată sancțiunea amenzii contravenționale aplicată cu privire la contravenția prevăzută de art. 53 privind obligația de respectare a semnificației culorii galbene a semaforului.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator ca reprezentanți ai autorităților publice abilitate prin lege să constate și să sancționeze contravențiile, condițiile în care poate fi contestat procesul-verbal de constatare a contravenției, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. În art. 16 alin. 1 din acest act normativ sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenției, iar la alin. 11, 5 și 6 ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică.
Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate, prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanța anterior amintită.
Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată, decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Raportat la aceste argumente, instanța constata ca procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției, sub aspect formal, este nelegal întocmit, câtă vreme în cuprinsul acestuia este menționat greșit numele petentului "G.", deși numele corect al acestuia este "G.", iar potrivit dispozițiilor legale mai sus enunțate, agentul constatator avea obligația, sub sancțiunea nulității absolute, să menționeze corect toate datele de identificare ale contravenientului.
Chiar și în condițiile în care s-ar proceda la analizarea temeiniciei contravenției prevăzute de art. 53 din OUG nr. 195/2002, reținută în sarcina petentului, se poate aprecia că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, prin plângerea formulată petentul a arătat că situația de fapt consemnată în procesul verbal . nr._ încheiat la data de 15.02.2014 nu corespunde realității, întrucât ajungând în intersecția străzii Calea București cu . a fost surprins de culoarea galbenă a semaforului electric, motiv pentru care a oprit autoturismul lăsând autovehiculele care aveau acest drept să circule fără a fi stânjenite, după care în momentul în care a apărut culoarea verde pentru a vira la stânga pentru a pătrunde pe contrasens a plecat cu autoturismul.
Susținerile petentului sunt confirmate de martora C. I. care a precizat că în momentul în care petentul a traversat intersecția a apărut culoarea galbenă a semaforului și pentru a nu produce probleme în trafic petentul a staționat efectiv, dând înapoi mașina.
Ca atare, instanța retine ca declarația martorului audiat se coroborează atât cu plângerea formulata de petent, cat si cu mențiunile petentului consemnate în actul sancționator.
Totodată, instanța mai reține că în susținerea faptei reținute în procesul-verbal, intimatul nu a adus nicio altă dovadă în afara actului întocmit de agentul constatator, care reprezintă o probă prin el însuși, dar care beneficiază de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, care, deci, poate fi răsturnată prin proba contrară.
Prin coroborarea acestor probe, instanța apreciază că a fost răsturnată prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, astfel că nu este dovedită existența faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul.
Astfel, având în vedere că fapta este reținută în sarcina petentului în mod greșit, instanța urmează să admită plângerea formulată de petentul G. S. în contradictoriu cu intimatul Poliția M. C. - Biroul Rutier C..
În consecință, instanța va anula procesul-verbal . nr._/ 15.02.2014 emis de Poliția M. C. - Biroul Rutier C. și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 170 lei aplicată prin procesul-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul G. S., domiciliat în C., .. 13, ., ., în contradictoriu cu intimatul Poliția M. C. - Biroul Rutier C., cu sediul în C., ..50, județul D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/ 15.02.2014 emis de Poliția M. C. - Biroul Rutier C. și exonerează petentul de plata amenzii în cuantum de 170 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Președinte, Grefier,
R. M. D. V. G.
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1781/2014.... | Validare poprire. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
