Plângere contravenţională. Sentința nr. 9084/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9084/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 8164/215/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9084/2014
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de petentul V. M., cu domiciliul în C., .. 4, ., ., județul D. in contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat I. M. pentru petent, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței.
Avocat I. M., pentru petent, arată că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze în raport de dispozițiile art. 94 pct. 4 din codul de procedură civilă și art. 32 alin. 2 din OG 2/2001.
Instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Avocat, pentru petent, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar precum și efectuarea unei adrese către I. D. pentru a preciza pe ce mașină a fost însărcinat agentul constatator să-și desfășoare atribuțiile la data întocmirii procesului verbal, respectiv să precizeze și . pe care a fost instalat radarul.
Instanța, față de opunerea intimatei din întâmpinare, apreciază intervenită decăderea petentului din dreptul de mai solicita probe noi la acest moment.
Avocat I. M., pentru petent, arată că cererea formulată nu este o probă nouă ci face parte din proba cu înscrisuri solicitată prin plângere și, în baza rolului activ al instanței și al principiului aflării adevărului, solicită efectuarea acestei adrese din oficiu de către instanță.
Instanța respinge solicitarea apărătorului petentului ca nefiind utilă cauzei.
Avocat I. M., pentru petent, solicită efectuarea unei adrese către Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. pentru a se comunica dacă de la ., pe Calea București (zona Metrou, Aeroport) din direcția București, în direcția Filiași, până la podul Electroputere, există sectoare de drum pe care limita maximă de viteză este mai mare de 50 km/h. Depune la dosar dovada că a efectuat adresă în acest sens însă nu i s-a răspuns.
Instanța respinge solicitarea apărătorului petentului ca nefiind utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat I. M., pentru petent, solicită admiterea plângerii, să se constate nulitatea procesului verbal de contravenție, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată; într-o teză subsidiară, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul; să se aibă în vedere faptul că, potrivit normelor de metrologie legală, trebuiau menționate mașina și numărul de înmatriculare ori în procesul verbal nu a fost precizat numărul autoturismului pe care a fost montat aparatul radar; de asemenea, descrierea faptei nu îndeplinește cerințele legale, fiind foarte vagă; pe de altă parte, din fotografiile radar nu rezultă în mod clar numărul de înmatriculare al autoturismului petentului da se observă că în fața petentului se mai afla un autoturism și altul care venea cu viteză din spate; să se aibă în vedere faptul că petentul nu a avut posibilitatea să propună alte probe fiind pus în imposibilitatea de a se apăra la acest moment iar sarcina probei revenea intimatei I. D..
În temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei C. la data de 5.03.2014, sub nr._ petentul V. M. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._/28.02.2014 emis de I. D. -Serviciul Rutier C. prin care a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 765 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului meu de a conduce, pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de art. 121, alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, pentru privind circulația pe drumurile publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu I. D. - Serviciul Rutier C. să se dispuna admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal . nr._/28.02.2014 emis de I. D. -Serviciul Rutier C., cu consecința înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate, a exonerării petentului de la plata amenzii în cuantum de 765 lei și a restituirii permisului de conducere reținut precum si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea plangerii se arata ca in fapt, la data de 28.02.2014, prin procesul - verbal ., nr._/28.02.2014 emis de I. D. - Serviciul Rutier C., în baza art. 102, alin. 3, lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, petentul fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 765 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce, pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de art. 121, alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, pentru privind circulația pe drumurile publice.
In ceea ce privește starea de fapt, agentul constatator a reținut că, în data de 28.02.2014, ora 09,41 petentul ar fi condus autoturismului marca VW Passat, înmatriculat sub nr._, pe . C. - Aeroport, cu o viteză de 107 km/h.
Astfel, agentul constatator a apreciat că ar fi încălcat prevederile art. 121, alin. I din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, pentru privind circulația pe drumurile publice.
Apreciaza că procesul - verbal ., nr._/28.02.2014 emis de I. D. -Serviciul Rutier C. este netemeinic și nelegal.
In ceea ce priveste netemeinicia procesului verbal petentul a sustinut ca agentul constatator a reținut eronat că petentul ar fi încălcat obligația prevăzută de art. 121, alin, 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, reținând greșit că, în data de 28.02.2014, ora 09,41, ar fi condus autoturismul marca VW Passat, înmatriculat sub nr. DJ 14 VVSD, pe . C. - Aeroport, cu o viteză de 107 km/h.
Apreciaza ca este imposibil ca, în condițiile în care traficul era intens (faptele petrecându-se la ora 09,41, într-o zi de vineri), circulând în coloană, sa ajunga la viteza de 107 km/h, așa cum susține agentul constatator.
Considera că nu se afla nici pe sectorul de drum care impunea o viteză maximă de 50 km/h, ci în zona în care limita maximă de viteză admisa era de 70 km/h.
Mai mult decât atât, chiar dacă din probele care se vor administra în cauză ar rezulta că viteza de deplasare a autoturismului marca VW Passat, înmatriculat sub nr._, condus de petent, în data de 28.02.2014, ora 09,41, ar fi fost de 107 km/h, această viteză a fost determinată cu un cinemomentru, tipul radar - marca Autovision.
Ori, măsurarea vitezei autovehiculului petentului face dovada absolută până la limita minimă de la care încep erorile de măsurare.
Ca atare, raportat la această viteză, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat, întrucât nu s-a făcut dovada unei depășiri cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise.
Mai mult decât atât, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului -verbal ., nr._/28.02.2014 emis de I. D. - Serviciul Rutier C., neavând posibilitatea de a schimba încadrarea juridică și de a stabili o altă sancțiune, astfel încât se impune anularea procesului verbal de contravenție contestat cu consecința înlăturării sancțiunilor contravenționale aplicate subsemnatului, exonerărării mele de la plata amenzii în cuantum de 765 lei și a restituirii permisului de conducere reținut.
In ceea ce priveste nelegalitatea procesului verbal petentul sustine ca agentul constatator a interpretat greșit dispozițiile OG nr. 2/2001, în speță art. 1, potrivit căruia constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipal București, a consiliului General al Municipiului București.
Astfel, raportat la starea de fapt prezentată, considera că fapta reținuta de agentul constatator, respectiv că, în data de 28.02.2014, ora 09,41, ar fi condus autoturismului marca VW Passat, înmatriculat sub nr._, pe . C. -Aeroport, cu o viteză de 107 km/h nu există, astfel încât sancționarea contravențională a petentului este lipsită de temei legal.
De asemenea, agentul constatator nu a avut în vedere dispozițiile art. 3 1.1., lit. b și c din Normade metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", aprobată prin Ordinul nr. 301/23.11.2005 publicat in M. Of. al României nr. 1102/07.12.2005.
Astfel, arăt că, potrivit art. 3.1.1., lit. b și c din Norma de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)", erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei: ... b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de: ±3 km/h pentru viteze până la 100 km/h; ±3% din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h. c) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea I maximă tolerată este de: în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este cea de la pct. S.l.l.b); în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, eroarea maximă tolerată este cea de la pct. 3.1.î.b); în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este de: ±4 km/h pentru viteze până la 100 km/h; ±4% din valoarea convențional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100 hm/h.
Rezultă deci că măsurarea vitezei autovehiculului petentului face dovada absoluta până la limita minimă de la care încep erorile de măsurare, fără a se face dovada unei depășiri cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise.
Se interpretează și se aplică greșit de către agentul constatator dispozițiile art. 121, alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, potrivit căruia conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare, întrucât raportat la starea de fapt prezentată, fapta reținută de agentul constatator nu există, petentul neaflându-se pe un sector de drum cu o viteză maximă admisă de 50km/h.
Se aplică greșit dispozițiile art. 181, alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, potrivit căruia în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau a unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivii modelului prevăzut în anexa nr. 1D.
Astfel, având în vedere natura contravenției și mijloacele de dovadă, sarcina probei este răsturnată. In consecință, vizând și dispozițiile art. 121, alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, intimatul are sarcina de a dovedi cu mijloace tehnice certificate conform legii viteza concretă de deplasare constatată și menționată în procesul-verbal.
Insă, agentul constatator a măsurat cu un mijloc tehnic o viteză relativă de deplasare, astfel încât pentru a dovedi viteza concretă, intimatul trebuie să dovedească faptul că acel aparat radar este omologat și certificat metrologic, precum și că măsurarea a fost efectuată în mod corect, dovedind că cinemometrului radar i-a fost efectuată autotestarea, că agentul constatator care a efectuat măsurarea este operator radar și operator de date cu caracter personal, precum și că agentul constatator se afla în executarea unui ordin de serviciu.
Față de cele menționate, petentul a apreciat că, în lipsa unor dovezi clare, procesului - verbal ., nr._/28.02.2014 emis de I. D. - Serviciul Rutier C. nu i se poate aplica prezumția de autenticitate și veridicitate.
În drept, petentul isi întemeiaza plângerea contravențională pe dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001.
In dovedirea plângerii, înțelege să se foloseasca de proba cu înscrisuri.
In susținerea plângerii, a anexat procesul - verbal ., nr._/28.02.2014 emis de I. D. - Serviciul Rutier C., dovada . nr._/28.02.2014, copie CI . nr._ eliberat de SPCLEP C.; chitanța nr._/05.03.2014 eliberată de Primăria Mun. C. - Directia Impozite și taxe locale si imputernicire avocațială nr. 22/.05.03.2014 eliberată de SCPA GĂINA Șl ASOCIAȚII SCA.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 20 lei.
Constatand ca cererea de chemare in judecata indeplineste conditiile prevezute de art. 194-197 Cod procedura civila la data de 7.03.2014, prin rezolutie, instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata catre intimata, cu mentiunea pentru aceasta ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel, conform art. 208 alin. 2 Cod proc civila, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 165 Cod proc civila.
La data de 24.03.2014 in termenul legal de 25 zile, intimata a formulat intampinare solicitand respingerea plangerii ca neintemeiata.
Solicita sa se constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicita instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. în opinia intimatei instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, se considera ca masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situatiei de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal considera ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoarea probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Invedereaza instantei faptul ca abaterea savarsita de petent a fost filmata de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul politiei rutiere, prin urmare sanctionarea acestuia este temeinica si legala.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislatie, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantelor judecătorești.
Fapta retinuta in sarcina petentului prezinta un pericol social ridicat deoarece circuland cu o viteza peste limita legala admisa exist riscul producerii unor accidente de circulatie in care sa fie implicate persoane nevinovate.
Solicita intimata incuviintarea probei cu inscrisuri respectiv plansa foto cuprinzand 9 fotografii si buletinul de verificare metrologica pentru aparatul radar.
Precizeaza ca prin Ordinul nr. 187 din 2009 emis de Biroul de Metrologie Legala a fost abrogat pct. 4 din NML 021-05 astfel ca masuratorile si inregistrarile cu aparatul radar pot fi efectuate si de catre politistii care nu au calitatea de operatori radar calificati.
De asemenea, solicita sa fie avute in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicita aceasta intrucat in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile intimatei si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic si legal.
In temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
La data de 25.03.2014 instanta a dispus comunicarea intampinarii catre petent care nu a depus raspuns la intampinare.
La data de 15.05.2014 petentul a depus raspuns la intampinare prin care a invocat jurisprudenta CEDO respectiv cauzele A. contra Romaniaiei Engel contra Olandei, Lutz contra Germaniei, Lauko contra Slovaciei astfel ca acest gen de contraventii intra in sfera acuzatiilor in materie penala la care se refera primul paragraf al art. 6 CEDO petentului fiindu-i recunoscute garantiile specifice garantate de acest articol printre care si prezumtia de nevinovatie.
In continuare petentul sustine ca plansele foro depuse la dosar nu pot face dovada existentei contraventiei.
De asemenea se arata ca nici in plansele foto si nici in procesul verbal nu este mentionat nr autoturismului pe care este amplasat cinemometrul. Se invoca in acest sens dispozitiile art. 5.2.1. potrivit carora „in buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.”
In buletinul de verificare metrologica se mentioneaza autovehicul Dacia L. inmatriculat sub nr. MAI_. Ori in conditiile in care nu se face dovada ca la momentul inregistrarii cinemomentrul ar fi fost amplasat tot pe autovehiculul respectiv legalitatea inregistrarii nu este valabila.
Se mai sustine ca in fotografiile depuse se observa ca se deplaseaza mai multe autovehicule, iar vehiculul vizat nu poate fi pus in evidenta in mod clar.
La data de 16.04.2013 instanta a fixat primul termen de judecata la data de 20.05.2014 pentru cand a dispus citarea partilor.
La data de 20.05.2014 petentul a depus o precizare la plangerea contraventionala prin care . a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal, iar . sa se anuleze procesul verbal de contraventie.
In prima teza s-a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal pentru neindicarea locului savarsirii faptei, sustinand ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 17 din OG 2/2001.
In drept cererea a fost motivata pe disp art. 16 si 17 din OG2/2001.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri pentru ambele parti.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție CP nr._/28.02.2014 petentul V. M. a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 765 lei pentru săvârșirea faptei prev. art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 respectiv depășirea cu peste 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, retinându-se în sarcina sa că în data de 28.02.2014 ora 9,41 a condus autoturismul marca WW Passat cu nr de inmatriculare_ in localitatea C.- zona Aeroport, unde exista restrictie de 50 km/h, cu viteza de 107 km/h viteza inregistrata cu aparatul radar Aurovision . 110.
Petentul a formulat plângere contraventională în termenul legal reglementat de art. 31 alin.1 din OG 2/2001 împotriva procesului verbal de contraventie mai sus mentionat.
Potrivit art 34 alin 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant cã indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie sã beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Recent și România a fost condamnatã de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv cã s-a încãlcat prezumția de nevinovãție într-o procedurã contravenționalã (a se vedea paragr. 66-69 din Hotãrârea A. împotriva României, publicatã pe site-ul oficial al Curții Europene a Drepturilor Omului).
Față de cele expuse mai sus, instanța concluzioneazã că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției iar acesta beneficiazã de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
In privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
In plus, fiind vorba despre o acuzație penală, organul constatator avea obligația de a informa petentul în cel mai scurt timp posibil, asupra naturii si cauzei acuzației formulate împotriva sa și de a-i prezenta probele pe care se bazează acuzația.
Referitor la procesul-verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
In acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depasească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervand drepturile apărării (paragr. 28).
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de verdicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
Cât privește legalitatea procesului-verbal contestat, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevăzute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.
In ceea ce priveste sustinerea petentului ca in procesul verbal nu este mentionat cu exactitate locul savarsirii contraventiei, instanta o va inlatura intrucat din cuprinsul procesului verbal se poate observa ca acesta a depasit viteza legala de 50 km/h in localitatea C. in zona Aeroport, fiind mentionat astfel locul savarsirii contraventiei.
Mai mult decat atat in dispozitiile art. 17 din OG 2/_ care reglementeaza cazurile de nulitate absoluta a procesului verbal nu este mentionat locul savarsirii contraventiei ca si mentiune obligatorie care conduce la nulitatea absoluta a procesului verbal de contraventie.
Instanta retine că potrivit Normelor de Metrologie Legală Nml 021 – 05 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre-radare)”, publicată în Monitorul Oficial nr. 1102 bis din 07.12.2005 plansele fotografice de tip radar depuse in probatiune trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elementele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate și imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.
Din planșele depuse la dosarul cauzei (9 fotografii) se poate observa in mod clar numărul de înmatriculare al autovehiculului surprins cu viteza de 107 km/h in plansa 1840, fiind evident ca si in celelalte fotografii atasate la dosar este aceeasi masina condusa de petentul V. M., precum si ora la care autovehiculul a fost surprins circuland cu aceasta viteza. Prin acestea intimata a facut dovada savarsirii contraventiei de catre petentul V. M..
Potrivit art. 121 din RAOUG 195/2002 conducătorii de autovehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehicul condus, iar potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 depășirea cu peste 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic constituie contraventie.
Conform art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție.
In cauza de fata in procesul verbal s-a consemnat ca viteza a fost inregistrata cu aparatul radar . 110. Prin buletinul de verificare metrologica nr._ din 22.03.2013, aparatul radar cu aceeasi . pe auto MAI marca Dacia L. cu nr de inmatriculare MAI_ a fost declarat admis. Buletinul de verificare metrologica este in termenul de valabilitate de 1 an si face dovada conform mentiunii existente in acesta ca aparatul radar masoara viteza atat in regim stationar cat si in regim de deplasare.
In aceste conditii sunt indeplinite conditiile reglementate de dispozitiile art. 5.2.1. din Normele de metrologie legala nr.021-05 potrivit carora „in buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.”
Astfel nu exista nicio dispozitie legala prin care sa fie obligat agentul constatator sa mentioneze in procesul verbal de contraventie nr de inmatriculare al autovehiculului pe care este montat aparatul radar, acesta trebuind sa fie mentionat doar in buletinul de verificare metrologica.
Intrucat datele de identificare ale aparatului radar mentionate in procesul verbal de contraventie sunt suficiente pentru identificarea acestuia si pentru a putea verifica daca acesta este omologat si verificat metrologic, instanta apreciaza ca nu se impune anularea procesului verbal de contraventie pentru faptul ca procesul verbal nu a fost intocmit pe formularul 1D, astfel cum a invocat petentul, intrucat nu i s-a produs petentului nicio vatamare prin nefolosirea formularului 1D.
De asemenea, prin modificarea Normelor de metrologie legală mentionate mai sus (Ordinul nr. 187 din 14.07.2009) nu mai este obligatoriu ca procesul verbal de contraventie să fie intocmit de acelasi agent constatator care a constatat abaterea, astfel că acest motiv invocat de către petent nu poate conduce la anularea procesului verbal de contraventie.
De asemenea, nu mai este necesar a se solicita atestatul operatorului radar ca urmare a abrogarii pct. 4 din NML 021-05, invocat de petent in plangerea contraventionala.
In ceea ce priveste marja de eroare maxim admisa instanta retine ca potrivit dispozițiilor pct. 3.1.1 lit. c din Normele de metrologie NML 021-05 aprobate prin Ordinul nr. 301/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre-radare), publicat în Monitorul Oficial nr. 1102 bis din 07.12.2005, modificat si completat prin Ordinul nr. 187 din 4 iulie 2009 “pentru măsurarea vitezei, în conditii normale de trafic, pentru cinemometrele care functionează atât în regim stationar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:
- pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:
- în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b), respectiv +/-3% pentru viteze de pana la 100 km/h;
-în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului de patrulare, eroarea maximă tolerată este cea prevăzută la lit. b, respectiv +/-3%, pentru viteze de pana la 100 km/h.
Instanta retine ca si in situatia in care ar fi luat in calcul aceasta marja de eroare, nu s-ar schimba in niciun fel incadrarea faptei comise de petent, astfel incat sanctiunea aplicabila ar fi aceeasi.
Pentru aceste considerente, instanta va inlatura in totalitate sustinerile petentului si va constata ca procesul verbal de contraventie este legal si temeinic, astfel ca va respinge plangerea contraventionala si va mentine procesului verbal.
În ceea ce privește sancțiunea aplicata având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunile trebuie să fie proporționale cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizata de către agentul constatator, intrucat fapta acestuia prezinta un deosebit pericol social acesta depasind viteza legala cu 57 km/h pe un sector de drum foarte aglomerat si la o ora de varf asa cum se poate observa din plansele foto depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petentul V. M., cu domiciliul în C., .. 4, ., ., județul D. in contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2014.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red BCG
Tehnored. LT
Ex.4/24.07.2014
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2014/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4620/2014. Judecătoria... → |
|---|
