Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 7454/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 7454/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 39962/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7454/2015
Ședința publică de la 03.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D. M.
GREFIER J. A.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 20.05.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, privind reclamant G. V. și pe pârât I. E., pârât B. M. C., având ca obiect acțiune in răspundere delictuala .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 27.10.2014, reclamantul G. V. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții I. E. și B. M. C., solicitând obligarea pârâților la repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, constând în compensații bănești (daune morale) în cuantum de 10.000 lei din partea fiecărui pârât, iar în solidar a a echivalentului în muncă de care am fost lipsit timp de o săptămână cât și a cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că la data de 23.06.2013, pârâții i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele provocându-i leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Împotriva pârâților a formulat plângere penală la P. de pe lângă Judecătoria C., începându-se urmărirea penală la data de 29.11.2013, iar la data de 25.02.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei doi pârâți pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. de art. 193 alin.2 C.p. Prin Ordonanța din data de 30.05.2014, procurorul de caz a dispus aplicarea față de fiecare pârât a unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 1000 lei.
A precizat că în urma loviturilor primite de la cei doi pârâți, reclamantul a avut o rană deschisă la bărbie, ce a necesitat aplicarea a 3 copci, cicatricea fiind vizibilă și în prezent. După acest eveniment a arătat că a lipsit o săptămână de la serviciu. Față de nerealizarea normei de lucru fiind în imposibilitatea de a munci timp de o săptămână, din cauză vătămării integrității corporale, a solicitat despăgubirea în echivalentul câștigului din munca de care a fost lipsit.
În drept a invocat dispozițiile art. 1349, 1357, 1388,1391 Noul Cod Civil.
În scop probatoriu a solicitat proba testimonială cu 3 martori.
La data de 05.12.2014, pârâtul B. M. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată având în vedere că nu există prejudiciu care să justifice răspunderea civilă delictuală a pârâtului.
În motivare, pârâtul a arătat că este adevărat că a avut loc o altercație provocată de reclamant, iar prin ordonanța din 30.05.2014 a fost sancționat cu amendă administrativă.
Consideră că susținerile reclamantului sunt nefondate, nu justifică nici un prejudiciu ca urmare a faptei pârâtului și astfel încât instanța nu poate obliga la repararea unui prejudiciu nedovedit și mai mult dacă ar exista un prejudiciu nu se poate face legătura de cauzalitate între fapta pârâtului și acest prejudiciu.
Cu privire la daunele morale a arătat că acest incident a fost provocat de reclamant aflat într-o stare de ebrietate și astfel au fost aplicate lovituri și de către acesta.
La data de 09.12.2014, pârâtul I. E. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Arată că reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu moral și nici prejudiciu material ca urmare a altercației intervenite. A precizat că așa cum rezultă și din probele administrate în acțiunea penală, reclamantul nu a suferit decât o zgârietură la nivelul feței.
A mai arătat că reclamantul a provocat altercația, iar pârâtul s-a apărat. Leziunile suferite de către reclamant nu au fost de natură să-i aducă atingere bunei desfășurări a activității normale zilnice, ori de natură să-i afecteze viața cotidiană, imaginea publică ori să nu se prezinte la serviciu. A doua zi după incident, reclamantul și-a reluat viața normală fiind văzut la muncile câmpului, nefiind lipsit de vreun câștig material.
Practica instanțelor în ceea ce privește acordarea daunelor morale este în sensul că, pentru acordarea acestora, cel ce pretinde daune morale trebuie să producă un minim de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate, ori reclamantului nu i-a fost afectat nici un drept personal nepatriomonial, el face simple afirmații, care nu au nici un fel de suport juridic.
Prejudiciul de agrement există atunci când în urma faptei ilicite o persoană a suferit o vătămare a sănătății sau integrității corporale, vătămare care o impiedică să aibă aceeași integrare în viața socială, profesională, familială, ori în cazul de față reclamantul nu a suferit niciuna din vătămările amintite, reclamantul continuându-și viața în mod normal. Prejudiciul de agrement presupune restrângerea posibilităților ființei umane de a se bucura de viață, de a avea parte din plin de satisfacțiile materiale și spirituale pe care aceasta i le poate oferi. Pentru evaluarea acestui prejudiciu se impuse a se avea în vedere și sexul victimei, profesiunea acestuia, împrejurarea ca armonia fizică este chiar o cerință privind îndeplinirea profesiunii acestuia.
În scop probatoriu a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu doi martori.
La data de 12.01.2015, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că își menține punctele de vedere exprimate prin cererea de chemare în judecată. În ceea ce privește susținerea pârâtului în sensul că ar fi suferit doar o zgârietură în urm altercației, reclamantul arată că se contrazice certificatul medico-legal.
În ședința publică din data de 25.02.2015, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială pentru reclamant, proba cu înscrisuri și proba testimonială pentru pârâtul I. E. și proba cu înscrisuri și proba testimonială pentru pârâtul B..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1357 N.C.Civ. "cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă."
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie întrunite cumulativ patru condiții esențiale, și anume: existența unui prejudiciu, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și pagubă, precum și vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat. Sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine în speța reclamantului, în conformitate cu art.1169 Cod civil, deoarece el este cel care formulează o pretenție în fața instanței.
În cauză, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale deoarece prin probele administrate reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului .
Martorul M. D. audiat în prezenta cauza la solicitarea reclamantului a arătat că l-a văzut pe reclamant căzut la pământ pe pârâtul I. E. asupra lui și încă un bărbat care stătea în picioare și nu a văzut ca acesta să fi aplicat lovituri. Nu l-a văzut nici pe I. E. cand a aplicat lovituri deoarece cei doi au fugit. A arătat că din auzite știe că reclamantul în urma loviturilor primite a fost internat în spital. Nu a putut preciza dacă în urma acelui incident s-a schimbat părerea oamenilor despre reclamant. Nu a putut preciza nici ce lovituri a primit și nici dacă a rămas cu frică în urma acelui incident.
Martorul C. M. I. audiat la propunerea pârâtului B. arătat că a auzit despre incident de la niște fete și de la pârâtul B.. A doua zi după incident a arătat că l-a văzut pe reclamant trecând cu tractorul pe drum de la o distanță de 4 metrii și nu a remarcat vreo lovitură sau vreun pansament. A precizat că a auzit că reclamantul a fost cel care s-a luat de pârâți. Nu a putut preciza dacă i-a fost afectată reputația reclamantului în urma incidentului.
Martorul J. M. V., propus de pârâtul B. a arătat că nu a fost de față la incident, însă a auzit despre acesta de la pârâtul B.. A arătat că a doua zi după incident în drum spre școală l-a văzut pe reclamant stând la terasa și a observat că avea o zgârietură pe față. Nu a putut preciza dacă reputația reclamantului a avut de suferit în urma acestui accident.
Martorul C. Ș., propus de reclamant, a arătat că în vara anului 2013 s-a întâlnit cu reclamantul la Spitalul Nr. 1. A observat că reclamantul era lovit la față având urme de sânge pe față, avea pantalonii sfâșiați și restul hainelor pline de praf. A arătat că sunt colegi de serviciu, dar nu se întâlnesc zilnic întrucât lucrează la companii diferite. Nu a remarcat să fi rămas cu cicatrici în urma acestui incident. De asemenea nici psihic nu a remarcat vreo schimbare.
Martorul S. M. G. propus de pârâtul I. E., a arătat că a auzit de la vecini că ar fi existat un conflict între părți. Știe că pârâții au venit de la discotecă, iar reclamantul i-a înjurat. A arătat că nu știe dacă reclamantul a fost lovit de pârâți. Ulterior incidentului relatat nu a remarcat ca reclamantul să aibă urme de lovituri și imediat după incident l-a văzut cu animalele la păscut efectuând diferite munci cu tractorul.Nu i s-a părut că ar fi traumatizat psihic. A precizat că nici atitudinea oamenilor nu a fost schimbată față de reclamant în urma acestui incident.
Martorul I. Ș., propus de pârâtul I. E. a declarat că a auzit că între părți a avut loc un incident între părți, insă nu a văzut nimic. A arătat că ulterior incidentului s-a întâlnit cu reclamantul la aproximativ 5 zile și nu a remarcat să fi avut urme de lovituri. A arătat că reclamantul se comporta normal.
Din probele administrate rezultată fapta ilicită a pârâților dar nu rezultă că reclamantului i s-ar fi produs vreun prejudiciu de ordin moral și nici faptul că nu a putut munci o perioadă datorită loviturilor primite.
Ca urmare, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 1357 N.C.Civil instanța va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de către reclamantul G. V. cu domiciliul în C., ., jud.D., în contradictoriu cu pârâții I. E. cu domiciliul în C., . nr. 14, ., . și B. M. C. cu domiciliul în ., jud.D..
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03.06.2015
Președinte,Grefier,
M. D. M. J. A.
Red.MDM
Teh.JA
5ex/12.06.2015
← Anulare act. Sentința nr. 8933/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8005/2015.... → |
---|