Anulare act. Sentința nr. 8933/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8933/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 44205/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8933
Ședința publică din data de 25.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – ELENA ZORILĂ
GREFIER – C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. M. G. prin reprezentant legal P. L. în contradictoriu cu pârâta P. N. G. I..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, prin avocat P. V., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei, precum și pârâta, personal .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:
-cauza are ca obiect anulare act;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanța procedează la legitimarea pârâtei, identificată cu C.I. . nr._, eliberată la data de 10.11.2014.
Instanța acordă cuvântul părților prezente cu privire la excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pârâta, personal, solicită admiterea excepției.
Reclamanta, prin avocat P. V., solicită respingerea excepției, in prezenta cauză fiind incidente dispozițiile art. 113 pct. 4 N.C.pc. Competenta este alternativă, iar competentă să soluționeze prezenta cauză este instanța de la locul situării imobilului.
Instanța acordă cuvântul părților prezente cu privire la excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare in judecată, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pârâta, personal, solicită admiterea excepției.
Reclamanta, prin avocat P. V., solicită respingerea excepției, având în vedere că reclamanta a achitat taxa de timbru aferentă cererii de chemare in judecată.
Instanța acordă cuvântul părților prezente cu privire la excepția nulității cererii de chemare in judecată pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 194 N.C.pc., invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pârâta, personal, solicită admiterea excepției.
Reclamanta, prin avocat P. V., solicită respingerea excepției, cererea de chemare in judecată îndeplinind condițiile prevăzute de lege.
Instanța acordă cuvântul părților prezente cu privire la excepția lipsei de interes, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Pârâta, personal, solicită admiterea excepției.
Reclamanta, prin avocat P. V., solicită respingerea excepției.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
La data de 16.12.2014, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta P. M. - G. prin reprezentant legal P. L. a chemat în judecată pe pârâta P. N. G. – I., solicitând ca prin hotărârea ce s eva pronunța să se dispună anularea contractului de constituire a unui drept de abitație nr. 609/05.07.2013 precum și anularea contractului de constituire a unui drept de abitație nr. 610/05.07.2013.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin contractele de constituire a unui drept de abitație, mai sus menționate, a fost constituit un drept de abitație viageră în favoarea pârâtei P. N. G. – I. pentru două imobile, respectiv: imobilul situat în C., ., județul D. și pentru imobilul situat în comuna Voicești, ., pârâta având obligația să respecte anumite reguli prevăzute de textele de lege în vigoare.
A solicitat anularea acestor contracte, întrucât pârâta care este mama reclamantei și care s-a separat în fapt de tatăl pârâtei P. L., înainte de a se încheia aceste contracte, nu a respectat aceste condiții, în sensul că: nu contribuie financțar la cheltuielile de întreținere a imobilelor, deși are obligația să contribuie la toate aceste cheltuieli.
Pârâta are un comportament necorespunzător față de reclamantă și tatăl acesteia, provoacă certuri și scandaluri, este violentă verbal, ultimul incident având loc la 04.12.2014 când a fost nevoie ca tatăl său să apeleze Serviciul urgență 112 pentru a se aplana conflictul, fiind amendat de agenții de poliție care au venit la fața locului.Certurile pe care le provoacă pârâta determină tulburarea liniștii publice, face scandal în spațiul public, respectiv în stradă, o afectează emoțional, întrucât este elevă și are nevoie de liniște, iar pârâta îi încalcă această dorință indiferent de ora la care produce incidentele, nu ține cont că sunt sau nu persoane străine de față, dec cele mai multe roi reclamanta având în vizită colege de la școală, creându-i o stare de jenă, de rușine față de aceștia.
Dreptul la abitație l-a dobândit fără acceptul reclamantei, este proprietara bunurilor, în mod deosebit fără accesul tatălui său, cu care a rămas să locuiască după ce părinții s-au separat în fapt.
Dobândirea dreptului de abitație nu mai are eficiență deoarece pârâta în momentul de față are în proprietate un imobil pe care l-a cumpărat cu un act autentic pe care urmează să-l depună la dosarul cauzei.
Având în vedere că pârâta a fost notificată la 08.12.2014 cu notificarea nr. 56 de av. P. V., în care era notificată să-și schimbe comportamentul și să nu mai provoace incidente de natura celui săvârșit la 04.12.2014 și dat fiind că tatăl său P. L., a încercat să ajungă la o rezolvare amiabilă a acestei situații, însă pârâta a refuzat, fiind nevoită reclamanta să formuleze prezenta acțiune, pe care solicită să fie admisă așa cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 747, art. 750 și art. 753 C.CIV.
Reclamanta a depus în copie următoarele acte în susținerea cererii de chemare in judecată: contractele de abitație numerele 609/05.07.2013 și nr. 610/05.07.2013, CI reclamantă, CI P. L. și certificatul reclamantei de naștere.
La data de 02.03.2015 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. în raport de disp. art. 107 C.P.CIV.A menționat că domiciliul pârâtei este în comuna Grădinari, .. Lalelelor nr. 22, județul O..
Pârâta a mai invocat și excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată în raport de disp. 197 C.P.CIV. și OG 80/2013.Având în vedere dispozițiile 3 OG 80/2013, este necesar ca cererea de chemare în judecată să fie timbrată la valoarea bunurilor asupra cărora s-a constituit dreptul de abitație viageră/s-au întocmit contractele a căror anulare o solicită.
Pârâta a invocat și nulitatea cererii de chemare în judecată în raport de lipsa mențiunilor obligatorii conform disp. art. 194 C.P.CIV.
Pârâta a menționat că acesteia nu i s-au comunicat înscrisurile la care face referire.
De asemenea, pârâta a mai invocat și excepția lipsei de interes a minorei în formularea cererii, în condițiile în care nu se poate justifica în cuză un interes de natură a celui necesar a duce la admiterea acțiunii.
Pe fondul cererii de chemare în judecată, în cazul în care se va trece peste toate excepțiile invocate, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acesteia.Pârâta a arătat că la momentul când a născut-o pe minoră, tatăl acesteia era căsătorit, familia sa fiind la Sibiu.Când l-a cunoscut pe P. L. nu a știut că acesta era căsătorit, iar după ce a început relația lor, el i-a ascuns statutul său matrimonial.Când a rămas însărcinată și i-a comunicat acest fapt, P. L. i-a mărturisit situația sa matrimonială, însă i-a cerut să păstreze copilul și să nu se despartă, promițându-i că va divorța și se vor căsători până când va naște.L-a crezut pe P. L., el fiind despărțit în fapt de soția sa de foarte mulți ani și a crezut că lucrurile vor reintra pe un făgaș normal.Cum P. L. deja locuia de ceva timp împreună cu pârâta la Slatina, aceasta a crezut că tot ce-i spune acesta este real.Timpul a trecut însă fără ca P. L. să clarifice situația sa patrimonială.Acum 14 ani s-a născut M..După nașterea acesteia, relația acestora devenind notorie, inclusiv pentru familia sa, soție și cei doi copii, au început presiunile din partea acestora.Pe acest fond,. P. L. a început să-i aducă fel de fel de scuze, aspect care a fracturat relația lor.Pârâta a precizat că după nașterea fetiței, P. L. i-a cerut să meargă cu fetița la IML București pentru a realiza un test de paternitate.
Din dorința de nu o priva de tatăl său pe M. și de sprijinul pe care acesta i-l putea aduce, în condițiile în care nu avea nici o sursă de venit, fiind studentă în acel moment și fără sprijinul familiei sale care nu a acceptat niciodată relația sa cu P. L., a încercat să treacă peste această perioadă. Anii au trecut fără ca relația dintre P. L. și pârâtă să se remedieze.P. L. nu a divorțat, interzicându-i să mai deschidă subiectul.A ținut minora aproape de pârâtă, s-a preocupat de pregătirea sa și i-a asigurat prin muncă și suport sufletesc tot ceea ce a crezut că îi este necesar.A ținut permanent legătura cu profesorii, mergând la toate ședințele stabilite, preocupându-se de pregătirea lecțiilor și de asigurarea pregătirii acestora cu alte cadre didactice atunci când complexitatea informațiilor predate a crescut.Când părinții pârâtei au decedat, aceasta a intrat în posesia bunurilor rămase de pe urma lor, bunuri pe c are le-a înstrăinat.Odată cu creșterea M. și cu trecerea timpului, pârâta a realizat că viața sa alături de P. L. nu poate să mai continue așa.Pârâta a decis că este timpul și că trebuie să pună capăt compromisului făcut cu mulți ani în urmă.A decis să se separe de P. L., lucru pe care acesta nu l-a acceptat.Nu a înțeles să-și asume responsabilitatea alegerii făcute și nu a clarificat situația cu soția sa, făcând să dispară orice motiv de a rămâne împreună.Deși P. L. locuia mai mult timp în Tighina, acesta a înțeles să se instaleze în locuința din C. și să-i prezinte M. situația într-un mod în care nu are nici o legătură cu realitate.Împreună cu minora a mers la cunocuții care știa că ar putea să o ajute pe pârâtă oferindu-i un loc de muncă și, în prezența copilului, a povestit că i-a părăsit din cauza unei relații cu un alt bărbat și le-a cerut acestora să nu o ajute.A agresat-o fizic și verbal pe pârâtă, aceasta atașând în copie un certificat medico-legal, pârâta arătând că tatăl minorei a lovit-o fără milă cu o rangă din metal.Ruperea bruscă a minorei de mamă, este sigur că a traumatizat-o pe M. în formarea sa ca adult.
Pârâta a susținut că P. L., încălcând interesul minorei, dispozițiile legale în materia drepturilor și îndatoririlor părintești și nu în ultimul rând dreptul personal al pârâtei de a locui imobilele respective, a alungat-o prin violență fizică din imoilul în care locuia din loc. Tighina, a schimbat încuietorile imobilelor – Tighina și C. – și a încheiat un contract închiriere pentru imobilul din Tighina cu o terță persoană.
Pârâta nu a abuzat de folosința bunurilor, nu le-a adus stricăciuni și nu le-a lăsat să se degradeze, fiind chiar împiedicată în mod violent să mai pătrundă în acestea.
Pârâta a menționat că în cazul admiterii acesteia, în temeiul art. 747 alin. 3 C.CIV., a solicitat să i se plătească o rentă pe durata vieții (echivalenta dreptului de abitație ce-i revine asupra imobilelor în cauză), cu înscrierea unei ipoteci în acest sens în cartea funciară a fiecărui imobil.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 107, art. 194, art. 197 C.P.CIV. raportat la dispozițiile OG 80/2013, art. 205 C.P.CIV., art. 747 alin. 3 C.CIV.
La data de 18.03.2015, reclamanta prin reprezentant legal P. L. a depus la dosarul cauzezi răspuns la întâmpinare solicitând înlăturarea apărării formulate de aceasta și respingerea excepțiilor invocate. A mai arătat că motivele invocate de pârâtă în cuprinsul întâmpinării sunt infirmate de înscrisurile depuse la dosarul cauzei
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma exceptiei necompetenței teritoriale invocate de către pârâta prin întâmpinare în temeiul dispozițiilor art.248 alin.1 C.pr.civ, instanta constata ca:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta P. M. G., prin reprezentantul său legal P. L., solicită în contradictoriu cu pârâta P. N. G. I. anularea contractului de constituire a unui drept de abitație nr.609/05.07.2013 și a contractului de constituire a unui drept de abitație nr.610/05.07.2013, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit art. 129 alin.3 din Noul cod de procedură civilă,,necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura ”.
De asemenea, conform art. 132 alin.1 din Noul cod de procedură civilă ,, Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă …” iar în art. 132 alin. 3 se prevede că „dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente, sau după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent”.
În speță, instanța constată că obiectul cererii introductive este anulare act juridic, iar domiciliul pârâtei P. N. G. I. este situat în comuna Grădinari, ., jud.O..
Pentru aceste motive, avand in vedere și dispozițiile art.107 alin.1 din Noul cod de procedură civilă potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, instanta va admite exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei C. si va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Slatina.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. invocată de pârâta P. N. G. I., prin întâmpinare.
Declină competenta de soluționare a cererii având ca obiect anulare act formulată de reclamanta P. M. G. prin reprezentant legal P. L., cu domiciliul în C., ., jud. D. în contradictoriu cu pârâta P. N. G. I., cu domiciliul în . Nou, ., jud. O., în favoarea Judecătoriei Slatina.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 25.06.2015
Președinte, Grefier,
Z. E. C. C.
Red. E.Z.
Tehn. C.C.
4 exe/16.07.2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 8838/2015. Judecătoria CRAIOVA | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 7454/2015.... → |
|---|
