Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2160/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2160/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 2160/2015
Dosar nr._ - cerere de valoare redusă -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2160
Ședința publică de la 18 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta R. R. DIRECȚIA SILVICĂ D. și pe pârâtul I. G. P., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic V. A., pentru reclamantă și pârâtul personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Procedând în condițiile art. 131 N.C.Pr.civ. la verificarea competenței, instanța constată că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În temeiul art. 238 alin. 1 N.C.Pr.civ., după ascultarea părților, instanța stabilește că durata estimată, optimă și previzibilă, necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, este de cel mult 60 de zile, având în vedere complexitatea cauzei raportat la obiect și la probele solicitate de părți.
În temeiul art. 219 alin. 1 N.C.Pr.Civ, instanța procedează la verificarea identității pârâtului care se legitimează cu CI ., nr._ având CNP_.
Pârâtul învederează faptul că renunță la cererea reconvențională și depune la dosar chitanțele nr._/01.07.2007 și nr._/08.08.2007 privind plata serviciilor silvice de pază.
Instanța ia act de renunțarea pârâtului la cererea reconvențională.
Consilier juridic V. A., pentru reclamantă, depune la dosar proces-verbal din data de 20.06.2012.
Nemaifiind cereri sau excepții preliminare de discutat, instanța acordă cuvântul cu privire la probatoriile solicitate de părți.
Consilier juridic V. A., pentru reclamantă, solicită în dovedirea acțiunii încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Pârâtul solicită în combaterea acțiunii încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța în temeiul art. 258 raportat la art. 255 N.C.p.c. încuviințează reclamantei și pârâtului proba cu înscrisurile depuse la dosar, solicitată de aceștia, apreciind ca fiind admisibilă și necesară soluționării cauzei.
Instanța, constatând că probele încuviințate au fost administrate, declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și potrivit art. 392 N.C.Pr.civ. deschide dezbaterile în fond.
Consilier juridic V. A., pentru reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtului la plata sumei de 1673,14 lei, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul, având cuvântul solicită respingerea acțiunii, și obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei pentru timpul pierdut cu acest proces. La solicitarea instanței de a preciza natura cheltuielilor de judecată pretinse și dovezile în susținerea acestora, pârâtul arată că renunță la cheltuielile de judecată și solicită să se aibă în vedere faptul că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, întrucât trebuia să facă două inspecții pe an cu înștiințarea sa, una primăvara și una toamna, ceea ce nu s-a întâmplat, motiv pentru care nu a mai plătit nimic din acel moment, învederând că reclamanta a modificat contractul unilateral, modificând prețul/ha, fiecare parte trebuie să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract.
În replică, consilier juridic V. A., pentru reclamantă arată că beneficiarul a fost notificat cu privire la modificarea prețului/ha.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.Pr.civ. instanța declară dezbaterile în fond încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii civile deduse judecății constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata efectuata pe formularul de cerere cu valoare redusa astfel cum a fost formulata de reclamanta R. R. DIRECȚIA SILVICĂ D., formular ce formează obiectul cererii înregistrată sub nr._, aceasta a chemat în judecată pârâtul I. G. P., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1673,14 lei și la plata dobânzii contractuale aferente.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul contractul de prestări servicii silvice nr. 4076/31.08.2006 iar în baza acestui contract a asigurat servicii silvice de pază a fondului forestier aflat în proprietatea pârâtului împotriva tăierilor ilegale de arbori conform art. 2.2 lit. a) din contract. Pârâtul s-a obligat să achite contravaloarea serviciilor conform art. 4.1 din contract, obligație care de astfel nu a fost îndeplinită de către acesta. De asemenea beneficiarul conform clauzelor contractuale este obligat la plata unor penalități ce reprezintă 0,01 % pentru fiecare zi de întârziere. Deși s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă, beneficiarul a refuzat să achite contravaloarea serviciilor prestate, creând astfel un prejudiciu unității.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 969, art. 970 din vechiul C. Civ. în vigoare la data încheierii contractului, art. 1270 și art. 1489 din N.C. Civ., art. 1025-1032 C.pr.civ.
La dosarul cauzei, reclamanta a depus în scop probator, următoarele înscrisuri: contractul de prestări servicii silvice nr. 4076/31.08.2006, act de control din 16.07.2006, proces verbal de predare-primire din 16.07.2006, act de control din 20.06.2012, proces verbal de predare-primire din 20.06.2012, adresa nr._/15.07.2013, confirmare de primire din 25.02.2014, sentința civilă nr. 3116/27.02.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012, extras de pe portalul instanțelor privind dosarul nr._/215/2012, sentința civilă nr. 3389/04.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012, extras de pe portalul instanțelor privind dosarul nr._/215/2012.
La data de 19.09.2014, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, având caracter și de cerere reconvențională, prin care a arătat că a încheiat cu reclamanta R. R. DIRECȚIA SILVICĂ D. contractul de prestări servicii silvice nr. 4076/31.08.2006 în speranța că aceasta va proceda și la punerea sa în posesie, lucru care nu s-a făcut niciodată, deși reclamanta avea această obligație. Acesta a susținut că datorită faptului că reprezentanții reclamantei nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contract, în urma discuțiilor și corespondenței nu a mai plătit paza pădurii începând cu anul următor, fiindcă nu știe care este pădurea sa cum nici reprezentanții reclamantei nu știu de unde începe și unde se termină. Pârâtul a mai arătat că atunci când s-au restituit pădurile, un reprezentant al reclamantei a venit să-l pună în posesie dar pentru că au existat unele divergențe între cetățeni și reprezentantul reclamantei, când s-a ajuns la jumătatea pădurii acesta a plecat și nici până în prezent nu a mai venit nimeni ca să facă punerea în posesie.
Pârâtul a precizat că factura . nr._/09.03.2012 emisă de reclamantă se referă la alt contract decât cel încheiat cu el la data de 31.08.2006, aceasta din urmă cerând suma de 1676,14 lei conform contractului nr. 3946/25.08.2006. Această factură i-a fost trimisă la data de 13.03.2012 când a fost convocat la conciliere directă. Raportul întocmit de tehnicianul B. S. la 20.06.2012 se referă tot la contractul nr. 3946/25.08.2006. La același număr greșit se referă și adresa nr. 4804/11.10.2010 emisă de reclamantă care a modificat unilateral contractul stabilind prețul pentru 1 ha la 97 lei/an precum și adresa fără număr emisă de reclamantă care a modificat unilateral prețul la 100 lei/ha cu TVA, deși se convenise în contract prețul de 42,60 lei.
Raportat la faptul că reclamanta pretinde o dobândă de 0,01 % pe fiecare zi de întârziere de la 10 aprilie 2012, pârâtul a considerat contractul ca fiind caduc din moment ce reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin acesta și a mărit unilateral prețul prestației pe care pretinde că a făcut-o.
Întrucât reclamanta pretinde că a asigurat servicii silvice de pază a fondului forestier, pârâtul a solicitat să se facă dovada că a fost convocat primăvara și toamna la inspecțiile de fond făcute în 2010, 2011 și 2012, inspecții la care nu a participat și de care nu a știut.
La sfârșit, pârâtul a solicitat obligarea reclamantei la daune morale în cuantum de 2 lei pentru că i-a cauzat un prejudiciu moral prin intentarea prezentei acțiuni.
La data de 19.09.2015, pârâtul a depus la dosar o nouă cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei să-l pună în posesie cu cele 8,7218 ha de pădure pentru care deține titlu de proprietate, stipulată atât în legea de restituire a terenurilor forestiere cât și prin art. 10 pct. 4 al contractului nr. 4076/31.08.2007.
În susținerea cererii, pârâtul a depus la dosar adresa nr. 4804/11.10.2010 și o altă adresă fără număr emise de reclamantă, raportul din 20.06.2012, adresa nr. 830/13.03.2012 emise de reclamantă și tichet recomandate.
La acest termen de judecată pârâtul-reclamant a arătat că renunță la cererea reconvențională formulată.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta prin cererea de valoare redusă a solicitat obligarea pârâtului I. G. P. la plata sumei 1673,14 lei reprezentând contravaloarea serviciilor silvice de pază prestate și la plata dobânzii legale aferente.
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este reglementata de noul cod de procedura civila in art.1025-1032 cpc.
Dispozițiile cuprinse în Cartea a VI-a, Titlul X, art. 1025-1032 din NCPC au preluate aproape fidel din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 861/2007 privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă.
Astfel pentru a fi admisibila o cerere cu valoare redusa legiuitorul instituie două criterii pentru determinarea domeniului de aplicare al procedurii cu privire la cererile de valoare redusă:
a) valoarea maximă a cererii poate fi de 10.000 lei, menționându-se expres că nu se iau în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii (art. 1025 alin. 1 NCPC);
b) exceptarea materiilor prevăzute la alin. 2 (fiscală, vamală sau administrativă, precum și în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice) și respectiv alin. 3 (starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitaj; atingeri aduse dreptului de proprietate privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.)
In speța de fata instanța apreciază ca sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de chemare in judecata prevăzute de dispozițiile art. 1025 C., având în vedere că reclamanta a dedus judecații o cerere a cărei valoare nu depășește limita maximă prevăzută de legiuitor (de 10 000 lei) precum și faptul că raportul juridic pe care se întemeiază pretenția litigioasă nu este exceptat de la aplicarea aceste proceduri speciale.
Astfel, prin contractul de prestări servicii silvice înregistrat sub nr.4076/31.08.2006, încheiat între Direcția Silvică C., în calitate de prestator și pârâtul I. G. P., în calitate de beneficiar, prestatorul s-a obligat să asigure paza fondului forestier proprietatea beneficiarului, în suprafață de 8,7218 ha, aflat pe raza U.P. III B., jud. D. și să presteze și alte activități în folosul beneficiarului, în schimbul unui tarif convenit la suma de 42,6 lei/an/ha, fără TVA.
Potrivit prevederilor art.10.4, alin.2 din contract, acesta intră în vigoare numai după identificarea în teren a suprafeței de pădure care face obiectul prestării de servicii și predarea – primirea suprafeței în cauză de la proprietar către ocolul silvic, pe bază de control de fond și întocmirea procesului-verbal de predare-primire.
Ultimul actul de control de fond a fost efectuat de Ocolul Silvic Amaradia la data de 20.06.2012, iar procesul-verbal de predare-primire a fondului forestier a fost încheiat între cele două părți la aceiași dată, fiind semnat atât de prestator, cât și de beneficiar personal, ambele înscrisuri fiind depuse în copie la dosarul cauzei.
Reclamanta l-a pus în întârziere pe pârât cu privire la obligația de plată, prin adresa nr._/15.07.2013, comunicată la data de 26.02.2014, la care a fost atașată și factura ., nr._ din data de 09.03.2012.
În drept, instanța arată că prevederile art. 969 Cod civil, instituie principiul forței obligatorii a convențiilor încheiate în conformitate cu dispozițiile legale: ,,convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”.
Principiul pacta sunt servanda se fundamentează pe necesitatea asigurării unei stabilități a raporturilor juridice în condițiile existenței libertății contractuale. Astfel, părțile sunt libere să încheie acte juridice cu condiția să nu contravină legii însă, odată exprimată și concretizată voința, clauzele trebuie respectate întocmai cum au fost prevăzute deoarece convenția este plasată într-un context juridic, economic și social cu ample implicații asupra multitudinii raporturilor juridice.
Întrucât cererea ce face obiectul cauzei de față, este întemeiată pe principiile răspunderii civile contractuale, izvorâte din dispozițiile art. 969 și urm. C. Civil, instanța reține faptul că, în materie contractuală, neexecutarea se prezumă, fiind necesar doar ca reclamantul creditor să dovedească existența raportului juridic și a drepturilor și obligațiilor care rezultă din acesta, revenind în sarcina pârâtului debitor să probeze eventuala îndeplinire a obligației asumate.
În cauză, instanța reține că reclamanta prin înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada că între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii silvice în baza căruia reclamanta a efectuat în favoarea pârâtului servicii silvice de pază a fondului forestier proprietatea acestuia în suprafață de 8,7218 ha, aflat pe raza U.P. III B., iar pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a achita contravaloarea acestor servicii conform art.4.1. din contractul încheiat.
Instanța urmează să înlăture susținerile pârâtului în sensul că nu au fost întocmite actul de inspecție de fond și procesul-verbal de predare-primire astfel cum acestea sunt menționate la pct.2, art.2.4. din contract, reținând că înscrisurile invocate de pârât au fost depuse la dosar de către reclamantă.
În ceea ce privește cuantumul pretențiilor solicitate de către reclamantă, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că reclamanta are împotriva pârâtului o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 1673,14 lei având în vedere faptul că în contract părțile au convenit pentru serviciul de pază un tarif raportat la suprafața pentru care s-a asigurat serviciul de pază.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 969, 970 Cod civ.( în vigoare la momentul încheierii contractului), conform cărora obligațiile contractuale legal asumate au putere de lege între părțile contractante având în vedere că reclamanta R.N.P. R.-Direcția Silvică D. a dovedit existența contractului de prestări servicii silvice încheiat cu pârâtul, iar acesta, nu si-a îndeplinit obligația asumată, astfel cum a fost arătat, deși a fost notificat în acest sens, instanța urmează sa admită cererea de valoare redusă și să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1673,14 lei reprezentând contravaloarea serviciilor silvice de pază prestate și la plata dobânzii legale aferente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta R. R. DIRECȚIA SILVICĂ D., cu sediul în C., .. 19, județul D. în contradictoriu cu pârâtul I. G. P., domiciliat în ., având ca obiect pretenții formulate pe calea cererii cu valoare redusa.
Obligă pârâtul I. G. P. la plata către reclamantă a sumei de 1673,14 lei reprezentând contravaloarea serviciilor silvice de pază prestate și la plata dobânzii legale aferente.
Executorie.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C. și se va soluționa de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.02.2015.
Președinte Grefier
Red.R.S./tehn.V.P.
4 ex./2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 109/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2043/2015. Judecătoria... → |
|---|
