Plângere contravenţională. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 109/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 109/2015
DOSAR NR._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 109
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 13.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. M. B. - judecător
GREFIER: A. S.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta S.C. N. W. S.R.L., împotriva procesului-verbal de contravenție . 14 nr._/02.06.2014 întocmit de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin întâmpinarea formulată în cauză intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223, alin. 3 Noul Cod de Procedură Civilă.
În conformitate cu prevederile art. 94, pct. 4 Noul Cod de Procedură Civil, raportat la art. 10 din O.G. 15/2002, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Conform art. 255, alin. 1, coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care o încuviințează.
În temeiul art. 244, pct. 1 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.07.2014 sub nr._, petenta S.C. N. W. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . 14 nr._/02.06.2014.
În motivarea plângerii, petenta a susținut că sancțiunea nu îi este imputabilă deoarece la data respectivă nu au circulat pe acel drum deoarece la data de 17.11.2011, conform facturii nr. 495/17.11.2011 a vândut autovehiculul numitului G. N., iar la data de 18.01.2012 a formulat declarație de scoatere din evidență a acestuia, aceasta fiind înregistrată la Primăria Municipiului C. sub nr._12.
În drept, au fost invocate prevederile art. 8 alin. 1 și 2 din O.G. 15/2002, art. 194 și urm. Noul cod de procedură civilă.
În susținerea plângerii au fost depuse la dosar, în procedura de regularizare a cererii, în xerocopie, procesul-verbal de contravenție contestat, declarație de scoatere din evidență a mijloacelor de transport înregistrată la Primăria Municipiului C. sub nr._12, factura nr. 495/17.11.2011.
La data de 22.09.2014 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca fiind nefondată și neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului în cauză devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar regim permise conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.
Atât timp cât petenta figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare și în evidențele serviciului public comunitar regim permise conducere și înmatriculare, nicio altă persoană nefiind menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit dispozițiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. b din O.G. 15/_ și acesteia în revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Referitor la condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului de Interne nr. 1501/2006 ale H.G. nr. 610/1992, ale O.U.G. nr. 195/2002, ale O.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală.
Astfel, conform art. 24 alin. 2 lit. d) din Ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor "proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligație să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane".
De asemenea, art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că "în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării fostului proprietar."
Intimata a mai arătat că, dacă în urma contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat C.. De asemenea, petentul nu a dovedit că, la data constatării contravenției, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ ar fi fost radiat din evidențele poliției, pe numele său.
Intimata a arătat, de asemenea, că potrivit dispozițiilor art. 1. alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EsURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Totodată, procesul-verbal de contravenție contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art. 7 din Legea nr.4 55/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator Hriscu M., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosar, în copii conforme cu originalul, certificat calificat pentru I.-G. G. S., autorizație de control, dovada de comunicare a procesului verbal, planșe foto obținute cu sistemul SIEGMCR.
La data de 31.10.2014 petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cele susținute prin cererea de chemare în judecată.
În plus, petenta a arătat că în întâmpinare se susține că "după transferul dreptului de proprietate terții au obligația transcrierii acestuia la instituțiile abilitate". Cu toate acestea, pentru a-și justifica măsura ilegală a sancționării petentei, revine și arată că "suntem proprietarii din certificatul de înmatriculare și în evidențele serviciului public comunitar", deci este responsabilă pentru o faptă pe care nu a comis-o.
O astfel de susținere încalcă prevederile dreptului civil privind transferul de proprietate și obligația proprietarului, dar și obligația acestuia ca în termenul prevăzut de lege să execute formalitățile legale de a perfecta acest transfer de proprietate.
Petenta a mai arătat că a proba cu acte legale faptul că a executat absolut aceste formalități după efectuarea acestui transfer, respectiv a formulat declarație de scoatere de sub evidență a acestuia, aceasta fiind înregistrată la Primăria mun. C. sub nr. 181/18.01.2012, a radiat din circulație autoturismul la secția de poliție din localitatea de domiciliu.
Cum noul proprietar nu s-a conformat obligației de a perfecta formalitățile de autorizare a transferului, este direct responsabil pentru acest fapt, deci din punct de vedere legal nu i se poate imputa nicio culpă.
Legislația rutieră îl obligă pe noul proprietar ca în termen de 30 de zile de la transferul proprietății să înmatriculeze autoturismul la serviciul comunitar teritorial și dacă nu a făcut-o a circulat în mod fraudulos și în mod conștient și a asumat riscul sancționării.
În acest sens nici codul civil și nici legislația rutieră nu stabilește vreo obligație sau culpa vechiului proprietar care nu și-a executat obligația autorizării, deci nu există vreo obligație de răspundere pentru fapta altuia.
Mai mult, petenta arată că și-a suspendat activitatea începând cu 02.05.2012, operațiune juridică ce își încheie exercițiul la finele anului 2015, fiind clar că în perioada suspendării nu au dreptul de a circula sau a efectua vreun fapt de comerț.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . 14 nr._/02.06.2014 s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8, alin. 1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 12.01.2014 a circulat fără rovinietă valabilă pe DN 67 B, km 5+550 m, Târgu Cărbunești, petenta fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 750 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 și art. 17 din OG 2/2001).
Sub aspectul temeiniciei, instanta retine că procesul-verbal de constatare a contravenției este întocmit pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 al. 1 din OG nr. 15/2002, conform căruia constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
Starea de fapt reținută de către agentul constatator a fost contrazisă de către petentă, aceasta arătând că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ , nu se mai afla la data săvârșirii abaterii în proprietatea ori în posesia sa, deoarece l-a înstrăinat către G. N., conform facturii fiscale nr. 495/17.11.2011.
În susținerea acestei apărări, petenta a depus la dosar factura fiscala nr. 495/17.11.2011.
Instanța are în vedere însă ca în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, care sunt întocmite cu luarea în considerare a datelor înscrise în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a autovehiculului, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ figurează înmatriculat pe numele petentei. Ca atare, deținător al autovehiculului depistat în trafic la data de 02.06.2014 că circula fără să dețină rovinieta valabilă era, conform acestei baze de date, petenta și nicidecum numitul G. N..
Instanța constata că, potrivit art. 7 din OG nr. 15 din_, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale, iar potrivit art. 1 al. 6 lit. a din Norma metodologică din_ publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 184 din_ pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise la rubrica "deținător" în certificatele de înmatriculare sau în cărțile de identitate ale vehiculelor înmatriculate în România.
În raport de aceste prevederi legale, instanța a apreciat că din moment ce față de data consemnată ca fiind cea a comiterii faptei, conform datelor din cartea de identitate sau din certificatul de înmatriculare al autovehiculului preluate de serviciul public comunitar regim permise de conducere în evidențele sale, petenta figura ca și deținătoare a autovehiculului în mod oficial, petenta nu poate fi exonerata de obligațiile reglementate de OG nr. 15/2002.
Pentru aceste considerente, instanța retine că procesul-verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța reține că agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 750 lei. Ținând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care constituie dreptul comun în materie contravențională, coroborat cu art. 8 al. 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, instanța poate să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Conform art. 21 al. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Pericolul social al faptei trebuie apreciat din perspectiva importanței sociale a finanțării lucrărilor de construcție, modernizare, întreținere și reparație a drumurilor naționale. În raport de destinația sumelor încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare a infrastructurii de transport rutier, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este proporțională gradului de pericol social al faptei.
Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, precum și de contextul social și economic, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este corect individualizată, răspunzând necesităților de ordin sancționator și preventiv.
Pentru considerentele de fapt si de drept enunțate instanța urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. N. W. S.R.L., cu sediul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C., cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva procesului verbal de contravenție . 14 nr._/02.06.2014, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 13.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. S.M.B./ Tehnored. A.S.
Ex. 4/04.02.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2160/2015. Judecătoria... → |
|---|
