Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 730/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 730/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 37604/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 730/2015
Ședința din Camera de Consiliu din data de 22.01.2015
Completul constituit din:
Președinte – C. M.
Grefier – M. O.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE D. în contradictoriu cu pârâta G. I., având ca obiect „pretenții - cerere de valoare redusa”.
Cauza se soluționează în Camera de Consiliu, fără citarea părților, conform art. 1029 alin. 1 și 2 N.C.p.c.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Verificând competența, în conformitate cu dispozițiilor art. 131 și art. 1027 NCPC, constată că, potrivit dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. j) rap. la art. 107 NCPC este competentă material, teritorial în soluționarea cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 255 coroborat cu art. 258 NCPC încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că această probă este admisibilă putând duce la soluționarea cauzei.
Instanța, potrivit art. 244 NCPC, constată terminată cercetarea procesului, iar în temeiul art. 389 și urm. NCPC, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
I N S T A N T A
Asupra cererii civile deduse judecății:
Prin cererea de valoare redusă depusă de reclamanta C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE D., ce formează obiectul dosarului înregistrat sub nr._, aceasta a chemat în judecată pârâta G. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei totale de 17,16 lei din care suma de 16,79 lei debit principal iar suma de 0,37 lei reprezintă dobânda legală aferentă.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că în scopul creșterii accesului la medicamentele acordate în ambulatoriu pensionarilor, prin HGR nr. 186/2009, s-a instituit compensarea cu 90% din prețul de referință al medicamentelor, în cadrul programului social al Guvernului.
Beneficiarii respectivului program sunt pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună, pentru care s-a aprobat compensarea cu 90% din prețul de referință al medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaționale prevăzute în sublista B "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din prețul de referință" din anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Ordinului MS/CNAS nr._, cu modificările și completările ulterioare, pentru a beneficia de medicamente în cadrul Programului, pensionarii trebuie să prezinte medicului de familie ultimul talon de pensie, actul de identitate, precum și o declarație pe propria răspundere din care să rezulte faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună. Medicul de familie este obligat să consemneze în fișa medicală a pensionarului, în registrul de consultații, numărul talonului de pensie și cuantumul pensiei și să anexeze, la fișa medicală/registrul de consultații, declarația dată pe propria răspundere din care să rezulte faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună.
Reclamanta a mai precizat că în urma controlului efectuat de către C.A.S. D. la medicul de familie dr. J. G., pe lista căruia a fost înscrisă pârâta s-a constatat faptul că aceasta a beneficiat în 2012, în baza declarației pe propria răspundere, de medicamente din cadrul "programului pentru compensarea cu 90 % a prețului de referință al medicamentelor pentru pensionarii cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei/lună", deși în baza de date transmisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală și potrivit adeverinței de venit emisă la data de 17.06.2013, figura în 2012 și cu alte venituri decât cele realizate din pensie, respectiv cu venituri din dividende și din cedarea folosinței bunurilor.
Întrucât pârâta nu a îndeplinit condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună, realizând și alte venituri, procentul legal de compensare fiind 50 % din prețul de referință al medicamentelor prescrise pârâtului, iar nu 90 % din același preț de referință, diferența de procent de 40 %, în cuantum de 16,79 lei împreună cu accesoriile aferente în valoare de 0,37 lei îi sunt imputabile acesteia.
De asemenea, reclamanta a arătat că pentru valoarea compensată de 40 % de care nu trebuia să beneficieze pârâta s-au calculat obligații accesorii la nivelul dobânzii legale, conform Ordinului CNAS nr. 610/2011, anexa 2, secțiunea a 3-a, pct. 2, respectiv la nivelul dobânzii de politică monetară stabilită de BNR de 5,25 % pe an.
În condițiile art. 1522 și urm. din Noul cod civil pârâta a fost pusă în întârziere, prin notificarea scrisă nr. 3203/20.02.2014, prin care instituția reclamantă îi solicita executarea obligației născută din săvârșirea faptei ilicite extracontractuale, însă aceasta nu a achitat debitul.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1516 și urm. Noul cod civil, art. 1349, art. 1357 și urm. Noul cod civil, Titlul X din Noul cod de procedură civilă.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. art. 411 NCPC.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
În susținerea acțiunii au fost depuse la dosar, în copii conforme cu originalul, notificare înregistrată la C.A.S. D. la nr. 3203/20.02.2014; declarație pe propria răspundere a pârâtei, cupon de pensie, adeverință de venit emisă în 17.06.2013, procesul verbal de constatare nr._/38/2013 întocmit la nivelul CMF Dr. J. G. și raportul de control nr._/2013, adresa compartimentului control al C.A.S. D. nr. 960/05.02.2014 referitoare la situația prescripțiilor medicale compensate 90 % emise de dr. J. G. pentru pârâtă și modul de calcul al sumei de 17,16 lei.
Pârâta, legal citată prin comunicarea formularului de răspuns, nu a depus întâmpinare.
Instanța a administrat in cauză proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta prin cererea de valoare redusă a solicitat obligarea pârâtei G. I. la plata sumei de 16,79 lei reprezentând contravaloarea diferenței de procent de 40% din prețul de referință al medicamentelor compensate de care a beneficiat pârâta și a sumei de 0,37 lei cu titlu de obligații accesorii.
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este reglementata de noul cod de procedura civila in cuprinsul art. 1025-1032.
Dispozițiile cuprinse în Cartea a VI-a, Titlul X, art. 1025-1032 din NCPC au preluat aproape fidel Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 861/2007 privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă.
Astfel, în privința admisibilității, legiuitorul instituie două criterii pentru determinarea domeniului de aplicare al procedurii cu privire la cererile de valoare redusă:
a) valoarea maximă a cererii poate fi de 10.000 lei, menționându-se expres că nu se iau în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii (art. 1025 alin. 1 NCPC);
b) exceptarea materiilor prevăzute la alin. 2 (fiscală, vamală sau administrativă, precum și în ceea ce privește răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorității publice) și respectiv alin. 3 (starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moștenire; insolvență, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăților insolvabile și a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepția acțiunilor privind creanțele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitaj; atingeri aduse dreptului de proprietate privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.)
În speță, instanța apreciază ca sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de chemare in judecata prevăzute de dispozițiile art. 1025 C., având în vedere că reclamanta a dedus judecații o cerere a cărei valoare nu depășește limita maximă prevăzută de legiuitor (de 10 000 lei) precum și faptul că raportul juridic pe care se întemeiază pretenția litigioasă nu este exceptat de la aplicarea acestei proceduri speciale.
Astfel, în temeiul HGR nr. 186/2009, pârâta a beneficiat de compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor în anul 2012, în baza declarațiilor pe propria răspundere. În urma controlului efectuat de către CAS D. la medicul de familie Dr. J. G., pe lista căruia a fost înscris pârâta, s-a constatat că aceasta nu a îndeplinit condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lunar, realizând și alte venituri, procentul legal de compensare în cazul de față fiind de 50% din prețul de referință al medicamentelor prescrise pârâtului. Organele de control au avut în vedere că, în conformitate cu datele transmise de către ANAF prin adeverința emisă la data de 17.06.2013, pârâta a figurat în evidențele fiscale la nivelul anului 2012 și cu venituri din dividende si din cedarea folosinței bunurilor.
În aceste condiții instanța reține că pârâta, deși nu îndeplinea condițiile legale de încadrare în categoria pensionarilor cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lunar, a beneficiat de o compensare de 90% din prețul medicamentelor prescrise ca urmare a declarației pe propria răspundere care nu conținea date reale cu privire la veniturile sale. În raport de veniturile realizate, pârâta avea dreptul la o compensare în cuantum de doar 50%. Prin urmare, omisiunea acesteia de a declara toate veniturile sale cu intenția de a beneficia de o compensare mai mare a prețului medicamentelor, a produs un prejudiciu reclamantei în cuantum de 17,16 lei. Acest prejudiciu reprezintă diferența de procent de 40% suportat de reclamanta CAS față de procentul de compensare de care putea să beneficieze în mod legal pârâta.
În litigiul de față reclamanta invocă răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
Izvorul obligației de plată, corelativ dreptului reclamantei la despăgubiri, îl reprezintă deci fapta ilicită, respectiv omisiunea pârâtei de a declara integral veniturile sale. Astfel, în situația săvârșirii unei fapte ilicite (prin acțiune sau inacțiune), care a avut drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul unei persoane, ia naștere un raport juridic obligațional între persoana prejudiciată, în calitate de creditor al obligației pentru prejudiciul efectiv suferit, și persoana care a săvârșit fapta ilicită, în calitate de debitor al obligației de despăgubire.
În temeiul Ordinului MS/CNAS nr._, pârâta G. I., pentru a beneficia de medicamente în cadrul Programului instituit prin HGR nr. 186/2009 în scopul creșterii accesului la medicamente acordate în ambulatoriu pensionarilor, avea obligația de a da o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte toate veniturile pe care le realizează. Încălcând această obligație - prin nedeclararea veniturilor provenite în cursul anului 2012 din dividende si din cedarea folosinței bunurilor - pârâta se face vinovată de producerea unui prejudiciu reclamantei. În aceste condiții, în sarcina pârâtei s-a născut obligația prevăzută în cuprinsul art. 1357 Cod civil, aceea de a repara prejudiciul produs.
Acestei noi obligații îi corespunde dreptul de creanță al reclamantei de a obține despăgubiri care să compenseze paguba produsă în patrimoniul său, în limita prejudiciul suferit de CAS, reprezentat de o diferență de 40% la compensarea medicamentelor prescrise.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, situație în care pârâta este obligată să repare prejudiciul astfel creat.
Referitor la suma în cuantum de 0,37 lei, având în vedere soluția dată cererii principale, precum și dispozițiile Ordinului CNAS nr. 610/2011, instanța va obliga pârâta la plata obligațiilor accesorii, aferente sumei de care pârâta a beneficat în mod nejustificat, calculate la nivelul dobânzii de politică monetară stabilită de BNR de 5,25% pe an.
În consecință, având în vedere argumetele prezentate anterior, instanța va admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta C.A.S. D. și va obliga pârâta G. I. la plata către reclamantă a sumei de 16,79 lei reprezentând contravaloarea diferenței de procent de 40% din prețul de referință al medicamentelor compensate de care a beneficiat pârâtul și a sumei de 0,37 lei cu titlu de obligații accesorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta C. DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE D., cu sediul în mun. C., ., nr. 8, județul D., in contradictoriu cu pârâta G. I., cu domiciliul in ., ., județul D..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei totale de 17,16 lei din care suma de 16,79 lei debit principal iar suma de 0,37 lei reprezintă dobânda legală aferentă.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 686/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2015.... → |
|---|
