Întoarcere executare. Sentința nr. 8181/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8181/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 8181/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr.8181/2015
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant . LOCOMOTIVE SI UTILAJE-CFR IRLU SA prin administrator judiciar FIVE SPRL și pe pârât L. M., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul personal, lipsă fiind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificându-și din oficiu competența conform art.131 N.c.pr.civ. invocă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. și acordă cuvântul cu privire la excepția invocată din oficiu.
Pârâtul arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
Instanța reține cauza spre soluțioare cu privire la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu.
INSTANȚA
La data de 28.08.2014 reclamanta S.C. ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE-C.F.R. IRLU S.A. în contradictoriu cu paratul L. M., a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la restituirea sumei de 1.315 lei cu titlu de sumă nedatorată și să fie obligat să plătească cheltuielile de judecată pe care le va efectua cu ocazia acestui proces.
In fapt, a arătat că prin sentința civilă nr.3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D. – Sectia Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/63/2012, au fost obligați la plata drepturilor solicitate, hotărârea rămasă definitivă și executorie în conformitate cu art.274 din Codul Muncii.
Prin cumularea acestei sume cu dobânda legală și actualizarea cu rata inflației s-a ajuns la un total de 2.815 lei, din care, pana in acest moment pârâtul a achitat partial, fiind obligat in continuare la restituirea sumei de 1315 lei .
Prin Decizia nr.7725/2013 a Curtii de Apel C. s-a desființat titlul executoriu, deci nu mai există temei legal pentru plata efectuată pârâtului.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
In scop probator a depus, în copie, sentinta civilă nr.3105/28.03.2013 pronuntata de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012, decizia nr. 7725/03.09.2013 pronuntata de Curtea de Apel C. in dosarul nr._/63/2012, fluturaș salariu, OP nr. 476/15.05.2013, extras cont curet nr. 79/15.05.2013, cerere formulată de pârât, conventia de esalonare plăți, situație drepturi salariale necuvenite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.1341 din codul civil, art.256, alin.1 și art.257-259 din Codul Muncii.
Prin cererea depusa la data de 05.02.2015, FIVE SPRL, in calitate de administrator judiciar al I. si R. Locomotive si Utilaje – CFR IRLU SA, in insolventa, desemnat conform Incheierii din data de 03.09.2014 pronuntata in dosarul nr._/3/2014 de Tribunalul București solicita instantei sa ia act de faptul ca intelege sa isi insuseasca actiunea promovata de catre IRLU SA.
Reclamanta . Locomotive si Utilaje- CFR IRLU SA a depus precizari (filele 17, 18 dosar) prin care invedereaza instantei modificarea catimei obiectului cererii valoarea pretentiilor sale devenind 1322 lei, compusă din: debit in suma de 1209 lei, dobanda in suma de 52 lei si coeficienti de inflatie in suma de 61 lei, conform borderoului nr. 215/2015, avand in vedere faptul ca parata, pana la data de 26.02.2015, nu si-a achitat obligatia de plata.
Prin decizia nr.1024 din data de 26.02.2015, Tribunalul D. a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului D. și a declinat competenta de solutionare a cauzei formulată de . LOCOMOTIVE si UTILAJE- C.F.R. IRLU S.A., în contradictoriu cu paratul L. M., in favoarea Judecatoriei C..
În motivare, tribunalul a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 723 N.C.p.c., reclamanta solicitând repunerea în situația anterioară pe cale principală, astfel că raportul juridic dedus judecății nu mai păstrează natura aceluia în baza căruia s-a emis titlul executoriu. A mai reținut tribunalul că obiectul cererii îl constituie o sumă de bani care nu mai are ca temei drepturile sau obligațiile salariale ale părților, iar instanța este sesizată cu analiza unui raport juridic nou, de sine stătător, respectiv acela la baza căruia stă executarea unui titlu desființat și care nu împrumută nimic din particularitățile raportului juridic ce a format obiectul litigiului finalizat prin titlul executoriu desființat. Pentru a stabili instanța competentă menționată la art. 723 alin. 3 N.C.p.c., tribunalul a avut în vedere interpretarea dată de ÎCCJ prin decizia nr. 5/12.03.2012 care a stabilit că "instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria".
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 12.03.2015, sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 15.06.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C. si a rămas în pronunțare cu privire la excepția invocată.
Analizând cu prioritate, conform art. 248 N.C.p.c., excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată, astfel cum aceasta a fost precizată, reclamanta S.C. ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE - C.F.R. IRLU S.A. a solicitat obligarea pârâtului L. M. la plata sumei de 1322 lei, compusă din debit în suma de 1209 lei, dobanda in suma de 52 lei si coeficienti de inflatie in suma de 61 lei, reprezentând drepturi bănești încasate necuvenit și care au fost achitate pârâtului în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3105/28.03.2013 a Tribunalului D.- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, pronunțată în dosarul nr._/63/2012.
A învederat în continuare reclamanta că sentința menționată a fost modificată de către Curtea de Apel C. care prin decizia nr.7725/2013 a respins acțiunea promovată de reclamantul L. M..
În drept, reclamanta a înțeles să invoce dispozițiile art.1341 C.civ., art.256, alin.1 și art. 257-259 C.muncii.
Din înscrisurile aflate la dosarul nr._/63/2014 al Tribunalului D.-Secția C.M.A.S se reține că prin ordinul de plată nr. 476/15.05.2013, reclamanta i-a achitat pârâtului drepturi bănești datorate în temeiul hotărârii judecătorești.
Această plată este voluntară și anterioară desființării sentinței civile nr.3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D.–Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Se reține că, inițial prin sentința civilă nr.3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, S.C. ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE - C.F.R. IRLU S.A. a fost obligată să-i achite angajatului său L. M. salariul suplimentar pentru anii 2009-2010 și ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de C. 2009-2010, P. 2010 și Ziua Feroviarului 2010.
Pentru executarea obligației stabilite în această hotărâre judecătorească ce constituia titlul executoriu, angajatorul i-a achitat voluntar suma de 2815 lei.
Temeiul restituirii acestor sume îl reprezintă art.256, alin.1 C.muncii conform căruia "salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie", acestea fiind normele speciale în materia restituirii în caz de plată nedatorată, dispozițiile art. 1341 N.C.civ. reprezentând normele de drept comun ce reglementează plata nedatorată.
În speță, față de temeiul juridic invocat de parte, dar și față de motivarea în fapt și situația concretă rezultată din înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, pretențiile reclamantei derivă din plata voluntară a unor drepturi bănești în baza raporturilor de muncă existente între părți.
Instanța apreciază că dispozițiile art.722 -723 N.C.p.c nu constituie temei al cererii de restituire plată nedatorată întrucât o primă condiție pentru a se reține incidența acestor dispoziții o reprezintă ca plata să fie efectuată în mod silit, ca urmare a demarării de către creditor a procedurii executării silite prin intermediul unui executor judecătoresc, procedură în cadrul căreia titlul executoriu sau executarea silită însăși sunt desființate.
Cererea de întoarcere a executării este o cerere ce ține de faza procesuală a executării silite, subsecventă fazei procesuale de soluționare definitive a fondului litigiului, stabilindu-se o procedură judiciară contradictorie pentru soluționarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestației la executare, acesteia îi sunt aplicabile procedura de soluționare și căile de atac prevăzute pentru contestația la executare, instituția cadru, generală, în raport cu procedura specială a întoarcerii executării, care reprezintă o contestație specială la executare.
În cauză instanța mai constată că reclamanta nu a formulat o acțiune de întoarcere a executării, ci de restituire de a unor sume nedatorate, aceasta precizându-și în mod clar temeiul juridic al acțiunii, respectiv art. 256 Codul Muncii.
Nu se poate reține aplicabilitatea în cauză a Deciziei nr. 5/2012, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție având în vedere că prin această decizie s-a stabilit competența de soluționare în favoarea judecătoriei în ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, ori în cauză pentru punerea în executare a sentinței civile nr. 3105/28.03.2013 nu a fost declanșată procedura executării silite, plata fiind efectuată voluntar de către reclamantă prin ordinul de plată depus la dosar.
Calificarea unui conflict ca având natura juridică a unui conflict de muncă, supus, pe cale de consecință, jurisdicției muncii, depinde de măsura în care acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii. În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 256 alin. 1 din C.muncii, în conformitate cu care salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
Sumele de bani încasate de pârât în baza Sentinței civile nr. 3105/28.03.2013 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale au reprezentat drepturi salariale rezultate din raporturile de muncă dintre acesta și reclamantă, raporturi guvernate de legislația muncii.
Reclamanta nu a formulat în cauză o acțiune de întoarcere a executării, ci a indicat expres în cuprinsul cererii de chemare în judecată că solicită restituirea unor sume pe care le-a achitat voluntar pârâtului, ce este angajatul său, dar care în prezent sunt nedatorate.
Cum potrivit art.1 lit. n din Legea 62/2011 conflictul de muncă reprezintă conflictul dintre angajați și angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă sau de serviciu, rezultă că și prezentul litigiu prin care angajatorul solicită restituirea de la angajat a sumelor reprezentând drepturi salariale pe care i le-a achitat voluntar, are natura juridică a unui conflict de muncă.
În privința competenței materiale de soluționare a conflictelor de muncă, instanța reține că potrivit art. 208 din Legea 62/2011 conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal.
Față de considerentele expuse mai sus, fiind în prezența unei competențe materiale reglementate de norme de ordine publică, instanța apreciază că nu este competentă material să soluționeze un conflict de muncă, astfel că va admite excepția necompetenței materiale invocate din oficiu și va declina soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Întrucât Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în favoarea căruia urmează a se declina competența de soluționare a cauzei și-a declinat la rândul său competența în favoare prezentei instanței, în temeiul art.133, pct. 2 N.C.p.c. va constata ivit conflictul de competență, în temeiul art.134 și 135, alin.1 N.C.p.c. va suspendă din oficiu judecarea cauzei și va înainta dosarul către Curtea de Apel C. pentru a hotărî asupra conflictului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., invocată din oficiu de instanță.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta . LOCOMOTIVE ȘI UTILAJE-CFR IRLU SA prin administrator judiciar FIVE SPRL, cu sediul în București, ..33A, sector 1 și pe pârâtul L. M., cu domiciliul în C., ..11, ., ., jud.D., în favoarea Tribunalului D., Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
În temeiul art.133, pct. 2 N.C.p.c. constată ivit conflictul de competență.
În temeiul art.134 și 135, alin.1 N.C.p.c., suspendă din oficiu judecarea cauzei și înaintează dosarul către Curtea de Apel C. pentru a hotărî asupra conflictului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.06.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.G.A.
4ex/01.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8190/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 8169/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
