Plângere contravenţională. Sentința nr. 1315/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1315/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1315/2015
- plângere contravențională -
ROMÂNIA
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1315
Ședința publică de la 03 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta D. C. și pe intimat POLIȚIA MUNICIPIULUI C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința a răspuns avocat I. S. pentru petentă, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu prevederile art. 131 coroborate cu prevederile art. 131 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 32 din OG 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
În temeiul art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă instanța, după consultarea părților, estimează durata cercetării procesului la 6 luni.
Instanța pune în discuția părților excepția tardivității formulării plângerii contravenționale invocată de intimat prin întâmpinare.
Avocat pentru petentă solicită respingerea excepției tardivității invocată de intimat prin întâmpinare pentru că petenta a luat cunoștință de aplicarea amenzii la data de 28.08.2014 conform înștiințării și nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 27 teza 1 din OG 2/2001. Arată că termenul curge de la comunicarea efectivă către petentă, existând și un recurs în interesul legii cu privire la comunicarea procesului verbal. Arată că a aflat de amendă de le Serviciul de Taxe și Impozite și a cerut să-i fie comunicată. Arată că are și plicul prin care i-a fost comunicat procesul verbal și îl depune. Solicită cheltuieli de judecată onorariu avocat și depune chitanță.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 12.09.2014, petentul petenta D. C. a solicitat în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA MUNICIPIULUI C., anularea procesului verbal de contravenție nr._/13.08.2013 emis de Consiliul Local C.- Poliția L. a Municipiului C..
În motivare, a arătat că procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat la data de 28.08.2014 de către Direcția Taxe și Impozite neavând cunoștință de întocmirea acestuia, întrucât pe dovada de comunicare a semnat altă persoană, respectiv nora și nu i-a adus la cunoștință. Arată că plângerea se formulează de la data când i-a fost comunicat, respectiv data de 28.08.2014, astfel că este în termenul legal de a formula plângere. Totodată invocă nulitatea procesului verbal de contravenție întrucât potrivit art. 16 din OUG nr. 2/2002, precum și următoarele din aceasta procesul verbal trebuie să cuprindă martorul cu datele de identificare ale acestuia pentru stabilirea situației de fapt, însă aceste mențiuni lipsesc. Precizează că procesul verbal a fost întocmit în lipsa sa.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 16,17,18,19,20 din OG 2/2001 și OUG 195/2002.
În dovedirea pretențiilor a anexat procesul verbal de contravenție în original, dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei, adresă emisă de Primăria Municipiului C.- Direcția de Impozite și Taxe, .
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei conform art. 19 din OUG 80/2013.
La data de 29.10.2014, prin serviciul Registratură, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității plângerii contravenționale întrucât așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal contestat, acesta a fost întocmit la data de 13.08.2013, fiind comunicat petentei la data de 22.08.2013 potrivit confirmării de primire din data de 22.08.2013, iar plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 12.09.2014, astfel că petenta nu s-a încadrat în termenul de 15 zile prev de art. 31 din OG nr. 2/2001 ,acesta expirând la data de 07.09.2013. Arată intimatul că mai mult de atât, confirmarea a fost semnată de către persoana aflată la domiciliul petentei, respectiv nora acesteia. Pe fond arată intimata că sancțiunea aplicată se încadrează în dispozițiile art. 26 alin 1 lit b din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire și că lucrările realizate de petentă sunt încadrate în dispozițiile art. 3 alin 1 lit a ca lucrări de construire ce necesită existența și respectarea autorizației de construire, iar sancțiunea pentru această faptă este de natură contravențională prin aplicarea amenzii contravenționale prevăzută de Legea nr. 50/1991.
Arată că susținerile petentei privind nulitatea procesului verbal sunt nefondate având în vedere faptul că agentul constatator a făcut mențiune în procesul verbal cu privire la paptul că persoanele de față refuză calitatea de martor.
Mai arată intimatul și faptul că petenta avea obligația de a respecta autorizația de construire nr. 840/2010 prin care au fost autorizate lucrări de construirea locuința P+1, ori așa cum se poate observa din planșele foto efectuate la fața locului, petenta a realizate o construcție locuință P+1+mansardă.
La solicitarea instanței, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind depunerea actelor ce au stat la baza emiterii procesului verbal, intimatul a depus planșe foto (fila 18), nota de constatare, confirmare de primire, autorizație de construire.
Petenta nu a depus răspuns la întâmpinare.
Analizând cu prioritate excepția tardivității plângerii invocată de intimat, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
În privința modalității de comunicare, art. 27 din OG 2/2001 prevede că aceasta se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor. Modalitatea de comunicare este una subsidiară, astfel cum s-a stabilit în mod obligatoriu prin decizia dată asupra recursului în interesul legii de către ÎCCJ (Decizia 10/2013), organul sancționator fiind obligat să comunice procesul verbal mai întâi prin poștă, iar numai dacă acest lucru este imposibil, să procedeze la afișarea procesului verbal, atestată de un martor.
Întrucât legea specială nu cuprinde alte dispoziții privitoare la modalitatea de comunicare, devine incidentă prevederea art. 47 din OG 2/2001 potrivit căreia "dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz. Prin urmare, în situația comunicării prin poștă a procesului verbal sunt aplicabile dispozițiile capitolului II "Citarea și comunicarea actelor de procedură" din codul de procedură civilă (art. 153 și urm.N.C.p.c.).
În speță, comunicarea procesului verbal către petentă s-a realizat prin poștă, cu aviz de primire, înmânarea fiind făcută sub semnătură la data de 22.08.2013 nurorii petentei, deci unui membru de familie al petentei (f.17).
O astfel de comunicare este conformă art. 163 alin. 6 N.C.p.c. care stabilește că atunci când destinatarul nu este găsit la domiciliu, agentul îi va înmâna actul unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența. Persoanele care pot primi corespondența destinatarului sunt, deci, fie un membru major din familie, fie o persoană majoră care locuiește cu destinatarul, fie o persoană majoră care în mod obișnuit îi primește corespondența.
Cum primirea a fost efectuată de nora petentei, rezultă că aceasta se încadrează în categoria membrului de familie major, astfel că instanța apreciază modalitatea de comunicare ca fiind legală.
Instanța nu poate primi ca întemeiată susținerea petentei conform căreia procesul verbal se consideră comunicat la data intrării efective în posesia înscrisului, în speță la data la care Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Municipiului C., ca organ care executa amenda contravențională aplicată, i-a comunicat, la cerere, procesul verbal (f. 4,6).
Aceasta întrucât susținerea petentei contravine dispozițiilor imperative și de ordine publică ale art. 163 N.C.p.c. care stabilesc regulile comunicării actelor de procedură și care nu permit ca un act să fie considerat comunicat în momentul intrării efective în posesia lui de către destinatar.
Chiar în cuprinsul deciziei 10/2013 a ÎCCJ se arată că scopul comunicării procesului verbal de contravenție prin poștă este acela de a da posibilitatea contravenientului de a cunoaște efectiv actul încheiat, precum si data comunicării acestuia, pentru a-si formula apărările.
Instanța supremă nu a impus cunoașterea efectivă a procesului verbal ca o condiție pentru începerea cursului termenului în care se poate formula plângere contravențională, ci doar a stabilit că modalitatea de comunicare prin poștă se impune înaintea celei de afișare pentru a-i da posibilitatea cunoașterii efective. Totodată, s-a mai arătat că decizia nr. 1.254 din 22 septembrie 2011 a Curții Constituționale confirma ipoteza susținuta, statuând ca rațiunea comunicării prin posta, cu aviz de primire, “consta in aducerea la cunoștință persoanei care a săvârșit o contravenție a documentelor menționate […]. Rezulta ca aceasta modalitate de comunicare a procesului-verbal este de natura a asigura încunoștințarea efectiva a contravenientului în privința faptei săvârșite si a sancțiunilor contravenționale aplicate”.
Ceea ce este important este respectarea întocmai a procedurii de comunicare prin poștă cu aviz de primire pentru a fi de natură să asigure încunoștințarea efectivă a petentului, iar nu ca petentul contravenient să afle efectiv despre sancționarea sa contravențională.
În speță, instanța reține că a fost respectată procedura de comunicare prin poștă cu aviz de primire, astfel cum este reglementată de art. 27 și 47 din OG 2/2001 coroborat cu art. 163 N.C.p.c.
Constatând că petentei i-a fost comunicat în mod legal procesul verbal la data de 22.08.2013, aceasta este și data de la care curge termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, termen ce se calculează conform art. 181 pct. 2 N.C.p.c, pe zile libere și care, în speță, s-a împlinit pe data de 09.09.2013.
Cum petenta a introdus plângerea contravențională la data de 12.09.2014, deci cu mult timp după împlinirea termenului legal, se constată că aceasta este tardiv formulată, excepția tardivității fiind întemeiată.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția tardivității plângerii, invocată de intimat prin întâmpinare și va respinge plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal nr._/13.08.2013, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității plângerii, invocată de intimată prin întâmpinare.
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta D. C. cu domiciliul în C., ., județul D. și pe intimat IPJ D. cu sediul în C., ., județul D., ca tardivă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 03 februarie 2015.
Președinte, Grefier,
C.-M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
18.02.2015, 4 ex.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1370/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1314/2015.... → |
|---|
