Plângere contravenţională. Sentința nr. 1654/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1654/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 23724/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 1654/2015
Ședința publică de la 09.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE TATIANA GEORGETA CIUCĂ
Grefier L. T. N.
Pe rol solutionarea plangerii contraventionale formulata de petenta S. A. G., in contradictoriu cu intimat I. D. – Biroul Rutier.
La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns martorul N. G., lipsind partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
In temeiul art. 321 Noul Cod de Procedura Civila, instanta procedeaza la audierea martorului N. G., declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească și retine cauza spre solutionare.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.06.2014, sub nr._, petenta S. A. G. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. D. – Biroul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/29.05.2014 si exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 29.05.2014, a fost sancționata cu amendă contravențională in cuantum de 340 lei si avertisment, reținându-se în sarcina sa că la data menționată în actul sancționator, ar fi condus autoturismul marca Daewoo cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Bucuresti din C. si ar fi folosit telefonul mobil fara dispozitivul "mâini libere" si de asemenea nu ar fi oprit la semnalul regulamentar de oprire efectuat de catre politistul rutier.
Arata petenta ca cele mentionate in procesul verbal de contraventie nu corespund realitatii, intrucât a oprit la semnalul echipajului rutier, iar daca se face vinovata de ceva, este faptul ca probabil nu a observat semnalul echipajului rutier pe care i l-ar fi facut anterior.
Precizeaza petenta ca la ora la care circula traficul era extrem de intens, iar agentul nu se afla in . pe trotuar, un eventual semn de oprire fiind imposibil de observat, intrucât aceasta circula pe banda a doua a sensului de mers.
De asemenea, petenta arata ca nu a folosit telefonul mobil in trafic.
În drept plângerea se întemeiază pe dispozițiile OUG 195/2002 si OG 2/2001.
În susținerea plângerii petenta a depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat.
La data de 10.07.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul a considerat că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
A învederat ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri si proba testimoniala fiind audiat martorul N. G..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/29.05.2014 incheiat de catre un agent constatator din cadrul I. D.-Biroul Rutier C., petenta Schiparlan A delina G. a fost sanctionata contraventional pentru savarsirea contraventiilor prevazute de art.36 pct.3 si art.31 lit.a din OUG 195/2002 R.
S-a retinut ca in data de 29.05.2014 petenta a condus autoturismul cu nr.de inmatriculare_ pe Calea Bucuresti si a folosit telefonul mobil fara dispozitivul maini libere. De asemenea nu a oprit la semnalul regulamentar de oprire efectuat de catre politistul rutier aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.
Potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta competenta sa solutioneze plangerea, verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii aplicate.
Respectand dispozitiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 si implicit principiul preeminentei dreptului, instanta urmeaza a examina mai intai legalitatea procesului verbal si ulterior temeinicia sa.
Sub aspectul legalitatii, instanta retine ca procesul verbal de contraventie a fost intocmit in mod legal, agentul constatator consemnand toate elementele indicate de dispozitiile art.17 alin.1 din OG nr.2/2001, in lipsa carora actul sanctionator ar fi fost lovit de nulitate absoluta.
Sub aspectul temeiniciei procesul verbal de contraventie atacat, instanta retine ca procesul verbal de contraventie este un act administrativ de autoritate intocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoritati administrative, investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sanctionarea unor fapte care contravin ordinii publice, dupa o procedura speciala prevazuta de lege, astfel ca se bucura de prezumtia de autenticitate si veridicitate care insa este relative si poate fi rasturnata prin probe de catre contravenient, conform art.249 C.p.civ care reglementeaza sarcina probei.
In cauza dedusa judecatii se retine prezumtia de temeinicie a procesului verbal de contraventie, tocmai ca retinerea faptei contraventionale si aplicarea sanctiunii se intemeiaza pe faptele si imprejurarile constatate personal de agentul constatator.
Procesul verbal de contraventie nu este doar un act de acuzare ci si un mijloc de proba.
Textul art.34 din OG 2/2001 presupune o interpretare concordanta cu exigentele unui proces echitabil, devreme ce prevede ca instanta de judecata verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie. Prin urmare instanta nu porneste de la ideea preconceputa ca persoana sanctionata contraventional este vinovata, ci mentinerea procesului verbal va fi rezultatul unor verificari asupra tuturor consemnarilor actului sanctionator.
In situatia sanctionarii contraventiei constand in fapta comisiva, astfel cum este in situatia de fata procesul verbal constituie un mijloc de proba, el dovedind o situatie de fapt care a condus in mod rezonabil la ridicarea unor acuzatii bazate pe imprejurari de fapt ce necesita explicatii fundamentate pe probe din partea celui sanctionat.Prin urmare, in astfel de cazuri, sarcina probei, in procesul civil, este inversata prin mecanismul de functionare a prezumtiei simple, astfel incat aceasta trece asupra partii impotriva careia este stabilita prezumtia.
Petenta, avand posibilitatea exercitarii drepturilor procesuale in vederea dovedirii plangerii formulate, a solicitat si i-a fost incuviintata audierea martorului N. G..
In declaratia data in fata instantei martorul a relatat ca se afla in masina condusa de petenta, in timpul deplasarii aceasta nu a vorbit la telefonul mobil, iar pe Calea Bucuresti au observat un echipaj de politie insa nu le-a facut semn sa opreasca.
Avand a analiza valoarea probatorie a depozitiei martorului, instanta va face aplicarea celor doua principii fundamentale pentru evaluarea probelor testimoniale si anume, cel al sinceritatii martorului si cel al fidelitatii declaratiei, al reproducerii datelor cu privire la faptuitor si imprejurarile faptei.
Stabilind cu prioritate ca procesul verbal de contraventie este un mijloc de proba, se constata ca depozitia martorului audiat este in contradictie cu cele consemnate in procesul verbal inclusiv cu mențiunile petentei care au fost în sensul că nu are obiecțiuni.
Instanta, in cadrul operatiei de apreciere a probei testimoniale, facand o atenta si completa analiza a depozitiei martorului, in vederea stabilirii vinovatiei sau nevinovatiei petentei si pentru a pronunta o sentinta legala si temeinica, apreciaza ca declaratia martorului este data pro causa, in sustinerea pozitiei procesuale a petentei, fiind amic cu petenta, asa cum rezulta din cuprinsul declaratiei acestuia. Pe cale de consecinta, existand presupunerea rezonabila ca martorul este interesat moral in rezultatul cauzei, datorita raporturilor de prietenie in care se afla cu petenta, declaratia acestuia va fi inlaturata din ansamblul materialului probator.
Ori, in situatia in care depozitia martorului propus de petenta a fost inlaturata, ca fiind subiectiva, ne aflam in situatia in care, neexistand alte probe sau indicii credibile care sa rastoarne prezumtia simpla de temeinicie a actului sanctionator, urmand etapele impuse de lege in vederea aflarii adevarului si dat fiind ca procesul verbal de contraventie contine constatarile personale ale agentului instrumentator, el face dovada situatiei de fapt ce a dus la incheierea sa, in mod analog unui proces verbal de constatare a unei infractiuni flagrante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petenta S. A. G., domiciliata in C., ., ., . in contradictoriu cu intimat I. D. – Biroul Rutier, cu sediul in C., ., jud. D..
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședința publică azi 09.02.2015.
P. Grefier
T. G. C. L. T. N.
Red.T.G.C.
Tehnored.L.T.N.
4ex/01.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1726/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1639/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
