Plângere contravenţională. Sentința nr. 1792/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 1792/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 27743/215/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ Nr.1792

Ședința publică de la 11.02. 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. I.-judecător

Grefier G. D.

Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petentul A. N. A. și pe intimatul I. J. DE POLITIE D. BIROUL RUTIER C., având ca obiect plângere contravenționala

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul personal și asistat de avocat T. A. M., martorii A. N. R. și D. I. A., lipsind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța a procedat la luarea unor declarații martorilor prezenți, A. N. R. și D. I. A. sub prestare de jurământ, declarațiile lor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Nemaifiind cererii de formulat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecatorească și acordă cuvântul în dezbaterii pe fondul cauzei.

Avocat T. A. M. pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de plata amenzii aplicate, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

La data de 11.07.2014 petentul A. N. A. a formulat plângere în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – Biroul Rutier C. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 07.07._ emis de I.P.J. D. – Biroul Rutier C., solicitând anularea parțială a acestuia, exonerarea de la plata amenzii aplicate și anularea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.

În motivarea plângerii, petentul arată că în fapt, la data de 07.07.2014 i-a fost întocmit procesul-verbal de contravenție, reținând, în esență, pe de o parte, că petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare la trecerea de pietoni semnalizată corespunzător, iar pe de altă parte, că nu a purtat centura de siguranță, fapte prevăzute și sancționate de OUG 195/2002. În acest sens, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 180 lei, fiind aplicată și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului pe o perioadă de 30 zile.

Se susține că procesul verbal nu e întocmit în mod legal.

Petentul mai arată că era imperativ să fie consemnate datele auto pe care era instalat cinemometrul de control rutier, a denumirii, a seriei acestuia, pentru a putea corobora datele, pentru a se putea efectua verificări care să concluzioneze că filmarea apare ca legală cu suport logistic verificat metrologic.

De asemenea, cu toate că amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea punctelor amendă aplicate, era necesar a se preciza în actul constatator textul ce face trimitere la clasele de sancțiuni, modalitatea de calculare a acestora întrucât amenda și încadrarea se stabilesc în funcție de pericolul social și gravitatea faptei comise.

Mai mult, petentul solicită să se constate că agentul constatator a reținut în sarcina sa săvârșirea a două contravenții, respectiv nepurtarea centurii de siguranță și neacordarea priorității de trecere pietonilor.

Petentul a menționat că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, deoarece acesta nu a săvârșit fapta ilicită pentru care a fost sancționat și la momentul ajungerii auto petentului în dreptul trecerii de pietoni semnalizate corespunzător nu se afla nici un pieton angajat în traversarea străzii pe sensul său de deplasare, cei doi pietoni existenți staționau pe trotuar vorbind la telefonul mobil, fără nici o intenție vizibilă de a traversa. Mai mult, petentul a redus viteza în apropierea trecerii de pietoni, cu scopul de a se asigura că nu există pietoni.

De asemenea, atât mașina de poliție cât și agentul constatator se aflau în staționare în parcare laterală, având vizibilitatea blocată de o furgonetă.

În ceea ce privește purtarea centurii de siguranță, petentul recunoaște ccă nu a respectat dispozițiile legale .

În concluzie, pentru toate motivele mai sus expuse și având în vedere faptul că actele întocmite de agentul constatator nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, nefiind dovedită existența faptelor, solicită admiterea plângerii, anularea parțială a procesului-verbal, cu consecința exonerării de plata amenzii aplicate și anulării măsurii complementare a exercitării dreptului de a conduce.

În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002, art. 194 C.P.CIV. și jurisprudența invocată în plângerea contravențională.

A depus la dosar procesul-verbal contestat și a solicitat încuviințarea probei cu martori, a probei cu înscrisuri.

Instanța a încuviințat proba cu martori, astfel că în cauză a fost audiat martorul A. I. A., declarația fiind consemnată și atașată la dosar.

La data de 23.09.2014 intimatul a depus întâmpinare la plangerea contravențională pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond śi forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.

Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.

Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.

Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,

Menționează faptul ca nu deține material probator; abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie.

De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.

In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.

În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și martorii A. N. R. și D. I. A..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt :

În fapt, la data de 07.07.2014 petentul a fost sancționat pentru comiterea contravențiilor prevăzute de: art.135 lit h, și art.36 alin 1 din Regulamentul de aplicare al OUG nr 195/2002, sancționate de: art.100 alin.3 lit. b, și art.99 alin 2 din OUG nr 195/2002.

S-a reținut în sarcina petentului, că, la data mai sus menționată, a condus autoturismul marca Land Rover cu nr. de înmatriculare_ pe Calea București, din direcția Centru către Aeroport C., iar la intersecția cu . acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare regulamentar prin loc marcat și semnalizat corespunzător pe sensul său de mers.. De asemenea nu a purtat centura de siguranță.

Pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentului i s-a aplicat sancțiunea amenzii de în cuantum de 180 lei și avertisment și sancțiunea complementară de reținere a permisului de conducere.

Se constată că procesul verbal a fost semnat de petiționar iar la obiecțiuni, agentul constatator a arătat că ,, nu sunt de acord ,, .

Instanța reține că în materia plângerii contravenționale este obligată ca din oficiu să examineze aspectele care țin de legalitatea procesului de contravenție și în subsidiar în măsura în care nu există un motiv de această natură care să atragă nulitatea actului atacat se va trece la examinarea, pe bază de probe, a temeiniciei situației de fapt astfel cum a fost reținută.

Asupra legalității procesului-verbal atacat, din actele dosarului rezultă că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând nici un motiv de nulitate absolută dintre cele necesar a fi analizate din oficiu de către instanță și prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal atacat, în urma audierii martorilor A. N. R. și D. I. A., a rezultat o stare de fapt diferită în ceea ce privește prima contravenție reținută în sarcina petentului, respectiv că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor care se aflau pe sensul său de mers, angajat regulamentar pe trecerea de pietoni prevăzută cu marcaj și indicator pietonal.

Astfel, instanța reține faptul că declarațiile martorilor confirmă susținerile petentului din plângerea contravențională, conform cărora acesta nu este autorul acestei contravenții reținute în sarcina sa, privind neacordarea de prioritate de trecere a pietonilor angajați regulamentar în traversare pe trecerea de pietoni prevăzută cu marcaj și indicator pietonal.

Martora A. N. R. declară că la data întocmirii procesului verbal împreună cu petentul și numitul D. I., se deplasa de la Universitate pe Calea București iar în dreptul pct Rotonda, înainte de trecerea de pietoni, petentul care conducea autoturismul, a oprit și a coborât pentru a-i da rucsacul din portbagaj celuilalt pasager care a coborât. De asemenea, martora arată că și-au continuat drumul iar la puțină distanță de trecerea de pietoni au fost opriți de poliție

Martora menționează că la momentul traversării trecerii de pietoni de către autoturismul condus de petent, nu se afla nici un pieton pe trecerea de pietoni, existau pe scuarul liniei de tramvai două fete care stăteau de vorbă și nu aveau intenția de a traversa.

Acestei declarații de martor, instanța îi dă eficiență întrucât se coroborează cu declarația martorului D. I. A..

Și martorul D. I. A., declară că a văzut când petentul a traversat marcajul pietonal, pentru că se afla în dreptul marcajului pe trotuar și i-a făcut semn cu mâna.

Și acest martor confirmă prezența a două fete pe scuarul de tramvai și aspectul că acestea nu și-au manifestat intenția de a traversa.

Pe de altă parte, referitor la temeinicia acestui proces verbal, instanța apreciază că trebuie verificat, în ce măsură aprecierea de plano, că fapta reținută în procesul verbal de contravenție corespunde realității, încalcă prezumția de nevinovăție a contestatorului.

Consacrarea constituțională a prezumției de nevinovăție este făcută de art.23 alin. 8, conform căruia până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Potrivit art. 20 alin.1, acest text trebuie interpretat în lumina Convenției Europene a Drepturilor Omului, care consacră în art.6 dreptul la un proces echitabil,iar în paragraful 2 al acestui articol, consacră dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție, în sensul că ,, orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până când vinovăția sa a fost legal stabilită’’.

Se pune problema de a verifica dacă materia contravențiilor ține de dreptul civil sau de dreptul penal. Curtea de la Strasbourg consideră noțiunea de ’’penal’’ ca fiind o noțiune autonomă, care nu se identifică cu sensurile pe care legislațiile statelor părți la Convenție le pot atribui acestui cuvânt, deoarece nu se poate lăsa la discreția statelor aplicarea garanțiilor pe care normele convenționale le consacră. . Curtea de la Strasbourg indică trei criterii pentru calificarea unei materii ca fiind ‚’’penală’’, în sensul art.6 din Convenție: calificarea faptei potrivit dreptului național, natura faptei și în sfârșit, natura și nivelul de gravitate al sancțiunii.Ca urmare, contravențiile, chiar dacă nu sunt calificate de dreptul intern ca fiind fapte penale, pot aparține domeniului penal, dacă ținem seamă de sancțiunile care pot fi aplicate persoanei învinuite de săvârșirea unei contravenții.

Față de acest aspect trebuie să i se asigure persoanei învinuite de săvârșirea unei contravenții, dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție. Nu este normal ca această persoană să fie privită drept vinovată, din momentul în care agentul constatator a încheiat procesul verbal de contravenție întrucât agentul administrativ care este agent constatator și organ care aplică sancțiunea, nu are rolul unei ,,instanțe’’ independente și imparțiale în sensul art.6 din C.E.D.O.

Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție impune ca sarcina probei să revină acuzării, și ca orice dubiu să profite ,,acuzatului’’.

În consecință, instanța constată că procesul verbal de contravenție nu constituie o dovadă certă, că fapta reținută în sarcina petentului corespunde realității, ci este necesar ca agentul constatator să facă dovada realității celor consemnate în procesul verbal de contravenție.

În cauza de față, agentul constatator nu a făcut în nici un fel dovadă că fapta reținută în sarcina petiționarului, privind neacordarea de prioritate pietonilor, este adevărată.

Cu privire la contravenția a doua reținută în sarcina petentului, privind lipsa centurii de siguranță, contravenție pentru care a fost sancționat cu avertisment, petentul nu a dovedit că nu ar fi săvârșit-o și nu a fost contestată prin obiecțiunile din cuprinsul procesului verbal.

Din aceste considerente, pe cale de consecință, se constată că această contravenție a fost săvârșită de petent, instanța dând eficiență în acest caz reținerilor agentului constatator.

Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că plângerea dedusă judecății este în parte întemeiată, cu privire la prima contravenție reținută în sarcina petentului, și pe cale de consecință va admite plângerea formulată de petentul A. N. A., va anula în parte procesul-verbal de contravenție, ., nr._/07.07.2014, în sensul că va exonera petentul de sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 340 lei dispusă prin acesta, va dispune restituirea permisului de conducere și va menține restul sancțiunilor, respectiv sancțiunea avertismentului aplicată celei de- a doua contravenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petentul A. N. A., domiciliat în C., ., ..1, ez.9, asp.151, județul D. în contradictoriu cu intimatul IPJ D.- BR C., cu sediul în C., ., județul D..

Anulează în parte procesul verbal de contravenție . nr._/07.07.2014 intocmit de intimat, în sensul că exonerează petentul de sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 180 lei dispusă prin acesta, dispune restituirea permisului de conducere și menține restul sancțiunilor.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02. 2015.

Președinte Grefier

M. I. G. D.

Red MI/tehnored GD

4 ex/07.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1792/2015. Judecătoria CRAIOVA