Plângere contravenţională. Sentința nr. 2278/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2278/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 2278/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2278/2015
Ședința publică din data de 19 Februarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind petentul C. V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că intimatul a depus la dosar cazierul auto al petentului, solicitând judecarea cauzei si in lipsă, după care,
Instanța, din oficiu, în temeiul art. 131 NCPC, procedează la verificarea competentei materiale, generale si teritoriale a Judecătoriei C., constatând că potrivit art. 94 NCPC, art. 32 OG 2/2001, este competenta material, general si teritorial să soluționeze cauza.
Instanța, având în vedere disp. art. 254, 255, 258 NCPC, încuviințează pentru părți, proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Instanța respinge ca fiind neutilă cauzei proba testimonială solicitată de petent având în vedere teza probatorie invocată, precum și înscrisurile aflate la dosar.
În temeiul art. 238 alin. 1 NCPC, având în vedere obiectul cauzei si probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 3 luni durata necesara pentru cercetarea procesului.
Nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, în temeiul art. 394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise și retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 10.07.2014, sub nr._, petentul C. V. a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu intimatul IPJ D. să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/01.07.2014, exonerarea de plata amenzii contravenționale si anularea măsurii reținerii permisului de conducere. In subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea în fapt a cererii petentul a învederat instanței ca, prin procesul - verbal enunțat, a fost sancționat cu 360 lei amenda si ca măsura complementara suspendarea dreptului de a mai conduce pe o perioada de 30 de zile, pentru faptul ca, in ziua 01 luna 07 anul 2014 ora 17.15 localitatea DN 65 km 14+50m, a săvârșit contravențiile: a condus autoturismul Jaguar cu nr._ pe DN 65 in direcția C. si la km indicat a efectuat depășirea unui autovehicul care circula în aceeași direcție in zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisa".
In realitate, nu este vinovat de săvârșirea faptei.
Pe cale de excepție, invoca nulitatea procesului verbal de contravenție pentru incompleta descriere a faptei, in sensul ca nu s-a indicat locul exact in care a fost fapta, cerința prevăzuta ca obligatorie de art. 16 alin 1 din O.G. 2/2001 privind regimul contravențiilor. Descrierea contravenției prezintă importanță practică deosebită pentru stabilirea competenței organului constatator (materială sau teritorială), pentru verificarea legalității încadrării juridice a faptei, pentru stabilirea limitelor răspunderii contravenționale.
In ceea ce privește locul săvârșirii contravenției, acesta trebuie să fie foarte bine precizat, în caz contrar, intervine sancțiunea nulității actului constatator. De pildă, în cazul străzilor trebuie numărul acestora, (a se vedea Trib. București, s. a VIII-a, Dec. Nr. 1650/2005, D. S.).
Având în vedere cele de mai sus, solicita să se constate că rubrica privind locul săvârșirii contravenției este sumar completată/redactată, fiind indicat doar numele localității, fără nicio referire la alte elemente de individualizare în spațiu, respectiv numărul străzii; sancțiunea fiind nulitatea actului constatator.
De asemenea, apreciază că descrierea contravenției prezintă importanță practică deosebită pentru aceleași motive de mai sus.
Arată că, la momentul evocat de către agentul constatator in procesul-verbal de contravenție nu a efectuat manevra de depășire, ci a evitat autovehiculul din fata sa, care a frânat brusc si a aprins avariile, semn ca s-a produs un eveniment neașteptat sau ca a intervenit o cauza neprevăzuta. Este puțin probabil ca agentul constatator sa nu fi observat si el acest aspect.
Demn de menționat este si faptul ca însăși legea speciala, anume Regulamentul de aplicare al O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede in art. 180 alin. 1, ca fiind obligatorie menționarea in conținutul procesului-verbal „a descrierii faptei contravenționale, cu ridicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce iot servi la aprecierea gravitații faptei... ".
Pe fond, arată faptul ca nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute in sarcina lui, întrucât la ora si data controlului nu a efectuat manevra de depășire nelegala.
In fapt, se deplasa spre C. împreuna cu un prieten. Nu se afla in raza de acțiune a indicatorului „depășirea interzisa", indicator pe care nici el si nici martorul aflat in autoturism cu el nu l-a văzut.
Solicita sa se ia act de faptul ca, deși se judeca după procedura civila, in cadrul procesual al plângerilor contravenționale, beneficiază de toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Protocolul nr. 1 la CEDO privind procedura penala.
In aceste condiții, solicita sa se pună in vedere agentului constatator sa pună la dispoziția instanței toate probatoriile care au stat la baza aplicării sancțiunii contravenționale: declarația celuilalt conducător auto implicat in incident, declarația petentului, originalul procesului-verbal de contravenție, in așa fel încât conținutul acestuia să fie lizibil, originalul adresei de convocare, dat fiind faptul ca acesta i-a fost oprit de către agentul constatator, dovada ridicării permisului de conducere.
In drept, invoca dispozițiile art. 16 si art. 31 din O.G. 2/2001, art. 180 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002, art. 148 și următoarele, art. 194 coroborat cu art. 254 și urm. Cod procedură civilă, art. 447 Cod procedură civilă
In dovedirea plângerii, petentul a depus procesul verbal contestat in copie conformă cu originalul si dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, invocând excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Slatina in cauza dedusa judecații, având in vedere ca fapta a fost săvârșită pe raza Pielesti, jud. D., și in conformitate cu prev. art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, solicita declinarea competentei de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei C..
De asemenea, pe fond solicita respingerea plângerii, ca neîntemeiata.
Arata ca procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul - verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, învederează că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probanta a actului de constatare, din economia art. 34 rezulta ca procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt si încadrării in drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislație, este unanim acceptata, in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
In drept, a invocat prevederile Codului de procedura civila si ale O.G, 2/2001 cu modificările si completările ulterioare.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsa cf. art. 411 alin. 1, pct. 2 NCPC.
În probațiune, intimatul a depus la dosar buletinul de verificare metrologică al aparatului radar și planșă foto cuprinzând 9 fotografii.
Prin sentința civilă nr._/05.12.2014, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetentei teritoriale si a declinat plângerea contravențională, in favoarea Judecătoriei C., dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 06.01.2015 si repartizat aleatoriu completului C 15.
Potrivit rezoluției președintelui de complet din data de 15.01.2015, s-a fixat termen de judecată la data de 19.02.2015, cu citarea părților, dispunându-se totodată și emiterea unei adrese către IPJ D., pentru a se comunica cazierul auto al petentului C. V., relațiile solicitate fiind comunicate cu adresa nr._/02.02.2015.
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 01.07.2014, petentul C. V. a fost sancționat contraventional cu amendă în cuantum total de 360 lei și suspendarea exercitării dreptului de conducere, deoarece a condus auto Jaguar cu nr._ pe DN65, în direcția C., iar la km 14 + 50 m, a efectuat manevra de depășire a unui autovehicul care circula în aceeași direcție, în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea Interzisă". A. a fost filmată cu aparatul radar ROM 111 montat pe auto MAI_.
Petentul a refuzat să semneze procesul-verbal.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
În ceea ce privește legalitatea actului sancționator, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de textul normativ sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
Sub acest aspect, reține instanța că sunt nefondate criticile petentului privind neindividualizarea împrejurărilor în care a fost comisă contravenția, acestea urmând să fie înlăturate, constatându-se din analiza actului sancționator în acest sens că agentul constatator a descris în mod detaliat fapta, căreia i-a dat o calificare juridică corectă - art. 100, alin. 3, lit. e din OUG nr. 195/2002R și art. 120, lit. h din RAOUG (HG nr. 1391/2006), potrivit cărora se interzice depășirea vehiculelor […] h) în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea Interzisă" - așa cum s-a arătat anterior.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate în mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002R au drept scop reglementarea regulilor de circulație pe drumurile publice, iar îndeplinirea cerințelor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății în respectarea acestor norme este de importanță capitală.
În același timp, însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007 și N. G. împotriva României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
În cauză, instanța constată că a fost respectat dreptul la apărare al petentului, acesta având posibilitatea în mod efectiv de a propune probe în apărare, probe ce au fost administrate nemijlocit de instanță, în măsura în care au fost apreciate ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării pricinii.
Prin urmare, deși a făcut uz de toate garanțiile procesuale privind dreptul său la apărare, petentul nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, neprobând o situație de fapt contrară celei reținute în cuprinsul acestuia.
Astfel, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei de intimat, reprezentând planșele foto care redau filmarea înregistrată de aparatul radar ROM 111 montat pe auto MAI_, precum și susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în actul sancționator, instanța constată că acesta se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
În speță, cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt constatările personale ale agentului de poliție, probate fără putință de tăgadă de înregistrarea video efectuată cu aparatul radar ROM 111 montat pe auto MAI_ și neinfirmate de petent în cursul cercetării judecătorești, prin administrarea unui probatoriu veridic, pertinent și concludent.
Simpla apărare a petentului în sensul că nu se face vinovat de efectuarea manevrei de depășire nelegală nu poate fi primită ca atare de instanță, fiind infirmată chiar de planșele foto care redau abaterea filmată, de unde se poate observa cu ușurință că petentul a efectuat manevra de depășire neregulamentară a unui autovehicul aflat în mișcare, în aceeași direcție, în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea Interzisă".
De asemenea, instanța reține că sancțiunile aplicate îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, respectând criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001R, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, potrivit fișei de cazier auto, f.5-6, și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Pentru considerentele expuse, cum prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată, petentul nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, apreciind și că sanctiunile aplicate sunt corect individualizate și nu se impune reevaluarea acestora, dată fiind gravitatea sporită a faptei și conduita nesinceră a petentului care nu a conștientizat nici până în prezent consecințele comportamentului său, urmează să respingă plângerea formulată și să mențină ca temeinic și legal procesul-verbal . nr._/01.07.2014 întocmit de IPJ D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul C. V., cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de Avocat G. I. din mun. Slatina, .. 22, . O., în contradictoriu cu intimatul IPJ D., cu sediul în mun. C., ., județul D..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./12.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2214/2015.... | Fond funciar. Sentința nr. 2197/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
