Plângere contravenţională. Sentința nr. 450/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 450/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 11989/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr 450
Ședința publică de la 19.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier V. G.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul C. F. T.-Vlentin, în contradictoriu cu intimatul I P J D. .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns martorul R. P. L.,lipsind petentul și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
-obiectul pricinii plângere contravențională
-procedura legal îndelinită
-stadiul procesului fond.
În temeiul dispozițiilor art 321 coroborat cu art.323 NCPC, instanța procedează la administrarea probei testimoniale, declarația martorului R. P. L. fiind consemnata si depusă la dosarul cauzei
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată, în temeiul art. 244 alin 1 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art.394 alin.1 din Noul Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
La 03 04 2014 a fost inregistrată pe rolul instanței, sub nr._, plangerea contravențională formulată de petentul C. F. T.-V., în contradictoriu cu intimatul I P J D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr_ emis la 21 03 2014.
In motivarea plângerii, petentul arată că nu se face vinovat de faptele reținute în acest proces verbal.
Arată că la 31 03 2014 a primit prin poștă un plic prin care i se comunica procesul verbal de contravenție . nr_ emis la 21 03 2014, prin carea fost sancționat contravențional și i-a fost reținut permisul de conducere pe motiv că nu ar fi acordat prioritate autoturismelor care aveau dreptul la indicatorul ,, cedează trecerea,, și pentru ca nu ar fi purtat centura de siguranță.
Precizează petentul că în zona respectivă nu există una stfel de indicator ci exista amplasat indicatorul ,, stop,, si sutine că a oprit, s-a asiguta, a acordat prioriotate autoturismelor din intersecție după care s-a pus in miscare iar la scurt tim,p a fost oprit de un echipaj de poliție.
Menționează ca este sofer de taxi si este singurul întreținător de familie.
A solicitat . anularea procesului verbal de contravenție, înlăturarea masurii complementare a reținerii permisului de conducere și exonerarea de plata amenzii, iar . înlocuirea masurilor dispuse cu avertisment.
A solicitat încuviințarea probei cu inscrisuri și martorii G. G. si R. P. L..
A anexat procesul verbal de contravenție, copie dovada, copie CI ,dovada achitarii taxei de timbru de 20 lei.
In drept plângerea nu a fost motivata.
La data de 19 05.2014, intimatul IPJ D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe,înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă,ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită ca fapta pentru care petentul fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat,rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și ceilalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constatăși sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent(agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strassbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară,probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea savârșită fiind constatată direct de agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul de judecată din data de 29 09.2014, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii G. G. si R. P. L. și a dispus emiterea unei adrese către intimată pentru a comunica adresa martorului asistent. semnatar al procesului verbal de contravenție,intimata învederînd prin adresa din 21.10.2014 că procesul verbal contestat nu este semnat de nici un martor asistent.
La termenul de judecată din data de 17.11.2014 a fost audiat martorul G. G., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei iar la termenul de judecată de la 19 01 2015 a fost audiat martorul R. P. L., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 21 03.2014 de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean D., petentul C. F. T. V. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 57 alin. 2 și art 36 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 340 de lei și avertisment.
Totodată i-a fost reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că petentul, la data de 21 03.2014, ora 09,47, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ - pe . la intersectia cu Calea Bucuresti nu a respectat semnificatia indicatorului,, cedeaza trecerea"și nu a purtat centură de siguranță
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petent iar la rubrica “alte mențiuni ” s-a consemnat „nu doresc sa semnez”.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat niciun motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu cerințele de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Deși, prin plângerea formulată petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
Sustinerile petentului în sensul nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale nu sunt dovedite prin nici un mijloc de probă.
Atat din declarația martorului G. G. cat si din declaratia martrului R. P. L., propuși de petent, rezultă ca nu au fost de față la momentul în care petentul a fost sancționat, ei doar au fost anunțați de acesta că i-a propus ca martori.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravențiile prevăzută de dispozițiile art. 57 alin. 2 și art 36 alin.1 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia, iar măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce reprezintă o măsură care are la bază o prezumție de vinovăție a a conducătorului auto, având caracter preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscului potențial pe care il prezintă un conducător auto care încalcă regulile de circulație rutieră, pentru participanții la trafic (Decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art.34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. F. T. V. –CNP_, domiciliat în C., ., ., judetul D., în contradictoriu cu intimat IPJ D., cu sediul în C., . județul D.,cod fiscal_.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședința publică de la 19.01.2015.
PresedinteGrefier
M. MihaiVirginia G.
Red MM
Tehnored VG
4ex/ 24.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 40/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 599/2015.... → |
|---|
