Plângere contravenţională. Sentința nr. 5770/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 5770/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 5770/2015

Dosar nr._ - Plângere contravențională –

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 5770

Ședința publică de la 04 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. C. - Judecător

Grefier L. B.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petentul O. C. și intimata C. SA C., având ca obiect plângere contravențională

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a formulat cerere de repunere pe rol, pe care instanța o admite .

Având in vedere că s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă conform art. 394 al.1 cod proc .civ. instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza pentru soluționare

INSTANȚA

Asupra cauzei de față

Prin acțiunea înregistrată la data de 03.12.2014, petentul O. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. SA –Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA- C. anularea procesului verbal . 14 nr._ din data de 17.11.2014 să se constate nulitatea absolută a actului sus precizat care este netemeinic si nelegal., întrucât contravenția pentru care a fost sancționat contravențional neexistând.

Solicită judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri conform prevederilor art. 223 alin. 1 și 3 și art. 411 alin. 1 pct. 2 teza aII a alin.2 C., aplicabile în cauză potrivit art. 47 din OG nr. 2/2001 cu modificările ulterioare, raportat la art. 10 din OG nr. 15/2002.

In drept, își întemeiază prezenta plângere contravențională pe dispozițiile art.l alin. lit. b, lit. g și lit. n, art. 9 alin. 1 și 3, art. 10 și art. 10 ind. 1 din OG 15/2002 cu modificările ulterioare, art. 17, art. 19 alin. 1 și 3, art. 31 alin. 1, art. 32, art. 33 alin. 1, art. 34 și art. 47 din OG 2/2001 cu modificările ulterioare, art. 2, art. 3, art. 7 și art. 9 din legea 455/2001 republicată și art. 223 alin. 1 și 3, art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a Il-a și alin.2 și art. 452-453 Cod Procedură Civilă.

In fapt, la data de 25.11.2014 i-a fost comunicat poștal actul sancționator a cărui nulitate absolută, netemeinicie și nelegalitate solicită a se constata, prin care a fost sancționat netemeinic și nelegal cu sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei, pentru comiterea presupusei contravenții prevăzută de art. 8 alin. 2 din OG 15/2002 cu modificările ulterioare. In concret, după cum se consemnează în procesul-verbal de contravenție netemeinic și nelegal, agentul constatator din cadrul intimatei a „ constatat la data de 17.11.2014 că vehiculul...cu nr. de înmatriculare_, aparținând" petentului „a circulat, la data de 17.08.2014 ora 16,00, pe DN 55 km 22+ 750 m-Bratovoiești, jud.D. fără a deține rovinietă valabilă", fapt nereal. Astfel, conform art. 1 alin. 1 lit. b din OG 15/2002, utilizatorul este persoana înscrisă în Certificatul de înmatriculare, care are în proprietate vehiculul. Petentul nu a deținut, din anul 2009 și nu deține în proprietate sau cu orice titlu, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, consemnat în actul sancționator.

După cum dovedește cu Certificatul de înmatriculare pe care îl anexează alăturat prezentei plângeri contravenționale, în copie certificată, petentul deține în proprietate, deci este utilizator doar al autoturismului cu nr. de înmatriculare_ .

Cât privește fapta în sine, aceea că ar fi circulat fără a deține rovinietă valabila la data de 17.08.2014, data consemnată în actul sancționator ca fiind cea a săvârșirii faptei, învederează instanței că cele reținute în actul sancționator nu corespund adevărului.

Astfel, pentru autovehiculul proprietatea sa, cu nr. de înmatriculare_, la acea dată, chiar dacă ar fi circulat prin locul consemnat de agentul constatator ca fiind acela al săvârșirii faptei, pentru unicul vehicul pentru care la acea dată avea calitatea de utilizator, deținea rovinietă valabilă. Acest fapt îl dovedește indubitabil cu chitanța -Dovada rovinietei C.N.A.D.N.R. prin care dovedește neechivoc că vehiculul proprietatea sa deține rovinietă

valabila pentru perioada 16.02._15, deci inclusiv pentru data de 17.08.2014.

Cu privire la excepția nulității absolute a actului sancționator:

Procesul-verbal de contravenție și, implicit, înștiințarea de plată aferentă, sunt lovite de nulitate absolută, întrucât nu conține semnătura agentului constatator, fie ea olografă sau o semnătură electronică extinsă. Legea 455/2001 republicată a fost adoptată de legiuitor în scopul folosirii semnăturii electronice în raporturile juridice comerciale și civile. Că este așa, rezultă din chiar cuprinsul art. 2 al legii care face referire la „ încheierea, validitatea și efectele actelor juridice " dar mai ales din cuprinsul art. 3, care se referă la „autonomia de voință și libertatea contractuală a părtilor". Dar este unanim admis că un proces-verbal de contravenție este un act administrativ tipic. Potrivit art. 7 din legea 455/2001 republicată, dacă forma scrisă este cerută ca o condiție ad validitatem sau ad probationem, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat/atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat valabil. In cuprinsul actului sancționator a cărui nulitate absolută o invocă nu se află nici un fel de semnătură electronică, fie ea extinsă sau nu, ci se menționează doar certificatul pentru aceasta. Semnătura electronică reprezintă, conform definiției date de legea 455/2001 republicată, date reprezentând cifre și/sau litere asociate și aplicate, între care există o legătură logică și care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, ori contravenientul, chiar daca procesul-verbal ar conține o astfel de semnătură, nu se poate edifica, neposedând un asemenea 4 program special informatic.

Contravenția reprezintă o acuzație în materie penala, deci îi sunt aplicabile prevederile art. 6 paragraf 1 din Primul Protocol Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, la care România a aderat prin legea 30/1994. In nenumărate rânduri, atât Instanța de contencios constituțional, cât și legiuitorul, prin modificările aduse OG 2/2001, au avut în vedere acest aspect. Deci, intimatei îi revine sarcina probei, în aceste litigii contravenționale neaplicându-se principiul actor incumbit probatio.

Cu toate acestea, prin probele cu înscrisuri pe care le anexează alăturat prezentei plângeri contravenționale, dovedește nu numai nulitatea absolută a actului sancționator, dar chiar inexistența faptei și faptul că aceasta nu a fost comisă de contestatorul.

Nulitatea invocată este absolută, deoarece textul legal al art. 17 din OG 2/2001 sunt imperative, deci nulitatea poate fi invocată oricând, fiind o excepție de ordine publică.

Având în vedere aceste considerente, solicită ca instanța ca, prin Sentința ce o va pronunța să dispună admiterea prezentei plângeri contravenționale și, pe cale de consecință să dispună anularea actului sancționator netemeinic și nelegal și exonerarea petentului de la plata amenzii aplicate injust.

Pe cale de excepție, rog a se constata nulitatea absolută a actului sancționator.

Taxa judiciară de timbru, în cuantum de 20 lei, conform art. 36 din OG 2/2001 cu modificările ulterioare, raportat la art. 19 din OUG 80/2013 a achitat-o conform art. 40 alin. 1 din OUG 80/2013.

In dovedirea prezentei plângeri contravenționale, anexează alăturat, în copie certificată, conform art. 150 alin. 2 Cod Procedură Civilă, următoarele înscrisuri:

-Procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/17.11.2014 și dovada comunicării sale-plicul poștal;

-Certificatul de înmatriculare al unicului vehicul al cărui proprietar (utilizator) sunt, acesta având nr. de înmatriculare_ ;

-Dovada plății rovinietei pentru perioada 16.02._15; -Bonul fiscal care atestă plata rovinietei.

Acțiunea este legal timbrată cu suma de 20 de lei taxă judiciară de timbru.

La data de 05.01.2015, intimata Compania Națională de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România SA prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică- C. a depus întâmpinare prin care a învederat că la data de 17.08.2014, pe DN 55 Km 22 plus 750 m, pe raza localității Bratovoești județul D., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând C. O., cu domiciliul/sediul în D. mun. C. ., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 17.11.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..

Potrivit dispozițiilor art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.

Instanța, solicită să se observe că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . 14 nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.

Apărarea petentului potrivit căruia lipsește semnătura agentului constatator si astfel procesul verbal este nul, semnătura electronica nefiind menționata in OG nr.2/2001 este neîntemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente. Astfel, art. 17 din OG nr.2/2001 sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, dupa cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre "semnătura", astfel incat chiar daca nu se menționează expres despre semnătura electronica se poate constatata ca nu se menționează nici faptul ca semnătura ar fi olografa. Totodată, semnătura electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel încat nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnătura pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronica, inscris in forma electronica reprezintă colecție de date in forma electronica intre care exista relații logice si funcționale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege inscrisul in forma electronica, căruia s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnătura privata.

Astfel, in înțelesul art. 4.4., semnătura electronica extinsa reprezintă acea semnătura electronica care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legata in mod unic de semnatar: b) asigura identitatea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica, la care se raportează, in asa fel incit orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.

Prin urmare, dispozițiile legale se aplica inscrisurilor generate in forma electronica, iar inscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, si efecte inscrisului sub semnătura privata. Semnătura este o condiție a inscrisului, dar nu se poate susține ca semnătura este validata de insasi semnătura in aceasta situație. Astfel, semnătura electronica este un element independent de inscris, fie ca este sub semnătura privata sau autentica, fie ca este o simpla declarație pe propria răspundere.

Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitala a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate si aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum in prezenta cauza, de către agentul constatator investit cu autoritatea statala, ca cele constatate in procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt si de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.

Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe inscrisuri autentice. Se realizează o confuzie intre generarea unui inscris in forma electronica si materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul inscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie contravenientului.

Pentru persoana căreia i se adresează, inscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, intrucat odată generat si semnat electronic, fara indoiala inscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie si destinat a fi citit cu ochiul liber.

Astfel, un inscris care are asociata o semnătura electronica extinsa, cum este si procesul verbal contestat, nu isi pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece intotdeauna un asemenea act va fi disponibil si accesibil sa fie citit in format electronic, unde se va putea vizualiza si semnătura electronica.

Prin urmare, nu este necesar ca pe forma ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției, care în forma electronica are atașata semnătura electronica a agentului constatator, sa existe si semnătura olografa a acestuia.

Procesul verbal de contravenție este un inscris generat si semnat in forma electronica, cu respectarea prevederilor legale in materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai retine ca legea privind semnătura electronica trebuie interpretata sistematic, art. 6 si art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru inscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica.

Ca argument suplimentar, chiar daca ar fi fost conceputa sa fie aplicata in raporturile dintre privați, privați - autoritate si numai in format electronic, semnarea electronica a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate in acestea.

In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura se aplica pe procesele verbale de contravenție, olografa sau electronica, lăsând astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice.

În conformitate cu prevederile art. 16 al. 7 din același act normativ, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, obiecțiunile fiind consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Din interpretarea literară a acestui text de lege, rezultă în mod indubitabil, lipsit de echivoc, că agentul constatator are o astfel de îndatorire, numai în cazul în care contravenientul este prezent la momentul la care se constată contravenția. Ori în speța de față, în raport de specificul faptei contravenționale deduse judecății, contravenientul nu era prezent la momentul constatării contravenției, aceasta fiind constatată prin intermediul mijloacelor tehnice specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovignietei SIEGMCR.

Apreciază răbdarea petentului care a copiat din internet diverse paragrafe ale unor plingeri deja inaintate către diferite Instante, speră sa si inteleaga ceea ce a scris insa, pentru Instanța, depune extrasul MAI -DRPCIV din care reiese ca petentul este proprietar a doua autovehicule, aceeași marca si daca a uitat intre timp, depune si exemplar pentru comunicare. F. de acestea consideră ca este de datoria lor sa puncteze faptul ca rovinieta se plătește pentru fiecare autovehicul din proprietate, pentru fiecare număr de înmatriculare si . sașiu.

Pentru aceste motive solicită respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.

În temeiul art. 411 (1), pct.2 N.C.P.C., solicită judecarea și în lipsă a prezentei cauze.

În drept, își întemeiază prezenta în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

Probe: înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.

Anexează:

Proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR

Autorizația de control a agentului constatator;

Certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.

La data de 05.02.2015, petentul O. C. a depus răspuns la întâmpinarea depusă de către C.N.A.D.N.R. S.A. C. prin care a arătat că susține că plângerea contravențională a petentului este intemeiata, actul sancționator, respectiv procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției . nr._/17.11.2014 fiind, atat lovit de nulitate absoluta, cat si netemeinic si nelegal, afirmațiile intimatei din cuprinsul intampinarii fiind cel puțin tendențioase si chiar făcute cu rea-credința.

La solutionarea plângerii sale contravenționale solicită instanței a avea in vedere si următoarele considerente, dovedite cu probele cu inscrisuri aflate la dosarul cauzei.

Conform definiției date de OG 15/2002, art. 1 alin. 1 lit. b, „UTILIZATORI" sunt „persoanele fizice/juridice înscrise in certificatul de înmatriculare, care au in proprietate/ pot folosi in baza unui drept legal vehicule înmatriculate in România".

Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 15/2002: „Fapta de a circula fara a deține rovineta valabila constituie contravenție continua si se sancționează cu amenda ", iar coroborând aceste dispoziții legale cu cele ale art. 1 alin. 1 lit. b din același act normativ, rezulta ca amenda se aplica persoanei care are calitatea de proprietar (Utilizator) al vehiculului respectiv, ceea ce nu este cazul petentului.

Actul sancționator nu a fost intocmit nici cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 din OG 15/2002 cu modificările ulterioare, conform cărora: „constatarea contravențiilor (prevăzute de acest act normativ) se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice OMOLOGATE amplasate pe rețeaua de drumuri naționale".

Din cuprinsul p/v de contravenție rezulta ca, autoturismul cu nr. de inmatriculare_, al cărui proprietar (utilizator) nu era la

data constatării contravenției, respectiv 17.08.2014 ar fi fost surprins circulând pe DN 55, km 22+750 m, pe raza loc. Bratovoiesti, jud. D., fara a deține rovineta valabila.

Prin intampinare, intimata arata ca fapta ar fi fost constatata „cu ajutorul mijloacelor specifice" dar fara a face dovada ca respectivele mijloace tehnice erau omologate.

Contravenția este asimilata unei acuzații in materie penala, dupa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in numeroase cauze, ca: A. c. României, Neata c. României, N. Padureanu c. României, deci revine instituției din care face parte agentul constatator sa probeze comiterea faptei contravenționale si nu contravenientului sa-si probeze nevinovăția.

De asemenea, prin numeroase Decizii, Curtea Constituționala a României (C.C.R.) a statuat ca, in cauzele având ca obiect plângeri contravenționale nu se poate face aplicarea stricta a principiului onus probandi incumbit actori, ci din contra, in materie contravenționala sarcina probei se răstoarnă, din moment ce contravenția are natura juridica a unei fapte de natura penala. (Exemplu: C.C.R.- Decizia nr. 174/28.03.2013-publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei"-partea I-nr. 315/2013). Conform legii, Deciziile C.C.R. sunt Definitive si General Obligatorii.

Nici prevederile art. 9 alin. 3 teza a II-a din OG 15/2002 nu au fost respectate la intocmirea actului sancționator. Conform acestora:,, P/v se intocmeste si se comunica contravenientului in 30 de zile de la data constatării contravenției", ori in speța, contravenția a fost constatata la 17.08.2014, actul sancționator a fost intocmit la 17.11.2014 si mi-a fost comunicat la 25.11.2014, deci depasindu-se cu mult termenul legal de 30 de zile, impunandu-se deci anularea acestuia pentru intocmirea si comunicarea cu nerespectarea unor dispoziții legale imperative. Dreptul contravențional este o subramura a dreptului administrativ, parte a dreptului public, iar in dreptul public toate dispozițiile sunt imperative.

Actul sancționator este lovit de NULITATE ABSOLUTA, conform art. 17 si art. 19 din OG 2/2001 cu modificările ulterioare, întrucat nu conține semnătura agentului constatator, fie ea olografa, fie semnătura electronica extinsa. Prin întampinare, intimata nu a avut in vedere faptul ca legea 455/2001 republicata a fost edictata de legiuitor in scopul folosirii semnăturii electronice in raporturile comerciale si civile. Acest scop rezulta din cuprinsul art. 2 al legii, care face referire la „ încheierea, validitatea si efectele actelor juridice ", dar mai ales din cuprinsul art. 3, care se refera la autonomia de voința si libertatea contractuala a părților. Ori, este unanim admis ca un p/v de contravenție este un act administrativ asimilat unui act autentic.

Potrivit art. 7 din legea 455/2001, daca forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate, un înscris in forma electronica indeplineste aceasta cerința daca i s-a incorporat sau atașat o semnătura electronica extinsa.

Din simpla observare a actului sancționator, anexat in copie certificata la plângerea sa contravenționala se poate constata cu ușurința ca acesta nu are incorporata o astfel de semnătura, de altfel nu are aplicata decât stampila instituției din care face parte agentul constatator, si nici un fel de semnătura (electronica/olografa). Susținerile intimatei din cuprinsul intampinarii nu sunt fondate, având in vedere aceste argumente si mai ales faptul ca, legea 455/2001 a intrat in vigoare anterior OG 2/2001, iar daca legiuitorul ar fi intenționat ca p/v de contravenție sa poată fi semnate si electronic ar fi prevăzut aceasta in actul normativ privind regimul juridic al contravențiilor, intimata omitand a avea in vedere principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus.

Consideră cel puțin insinuanta, daca nu chiar impertinenta susținerea intimatei din intampinare ca ar fi „ copiat din internet diverse paragrafe ale unor plângeri deja înaintate ", cand in realitate, in motivarea plângerii contravenționale a citat considerente din jurisprudenta in argumentarea motivelor invocate. De altfel, este puțin probabil ca pe internet sa existe site-uri care ar conține „plângeri deja înaintate". Cat privește considerentele jurisprudentiale invocate, intimata putea avea măcar minima decenta a observa ca a indicat Instanța si hotărârea judecătoreasca citata, iar pentru Deciziile C.C.R. chiar si numărul si anul „Monitorului Oficial" in care acestea au fost publicate. Afirmația intimatei reprezintă o simpla supoziție nedovedita, făcuta contrar prevederilor imperative ale art. 249 NCPC pe deplin aplicabile in cauza.

Învederează instanței ca extrasul MAI-DRPCIV la care face referire intimata in intampinare avea obligația procesuala sa il depună in copie certificata, conform art. 150 alin. 2 NCPC,,, in atâtea exemplare cate parti sunt plus unul pentru Instanța", conform art. 149 NCPC, depunerea exemplarului pentru comunicare constituind obligația intimatei, nu un gest de bunăvoința al acesteia dupa cum insinuează in cuprinsul intampinarii.

Învederează isntanței faptul ca, atat la data constatării presupusei contravenții (17.08.2014), cat si la datele intocmirii actului sancționator (17.11.2014) si comunicării acestuia (25.11.2014), era proprietar (utilizator) al unui singur autoturism, marca NUBIRA, având ru­de inmatriculare_, dupa cum dovedește cu probele cu inscrisuri anexate plângerii sale contravenționale in copie certificata.

Pe extrasul MAI-DRPCIV figurează nereal ca ar fi proprietar, la data de 17.08.2014, si al autoturismului marca NUBIRA, cu nr. de inmatriculare_, . UU6JF3561YD001850. Dupa cum dovedește cu copia certificata a adresei nr._/17.12.2014 emisa de Primăria mun. C.- Direcția Impozite si Taxe, autoturismul având . UU6JF3561YD001850, marca NUBIRA, „a fost înstrăinat la data de 01.02.2010", deci începând cu aceasta data nu mai are calitatea de utilizator (proprietar) al acestuia, constituind obligația legala a dobanditorului (cumpărătorului) sa depună diligentele necesare pentru a figura ca proprietar si pe certificatul de inmatriculare începând cu data menționata. De altfel, si anexat plângerii contravenționale a depus in copie certificata un inscris eliberat de autoritatea publica locala cu care se dovedește ca autoturismul respectiv a fost instrainat si radiat din evidentele acesteia incepand din data de 01.02.2010, inscris de care, cu rea-credinta, intimata nu face nici un fel de referire in cuprinsul intampinarii, urmărind sa inducă in eroare instanța, in sensul ca ar fi proprietar a doua autoturisme, ceea ce nu este real.

Având in vedere si aceste considerente, solicită ca instanța a dispună admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulata dispunand exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale aplicate injust.

In dovedirea motivelor sus expuse, anexează alăturat in copie certificata adresa nr._/17.12.2014 eliberata de Primăria C.- Direcția Impozite si Taxe.

Prin încheierea de ședință din data de 16.05.2015, instanța a dispus suspendarea prezentei cauze în baza art. 411 alin.1 pct. 2 C., acțiunea fiind repusă pe rol la data de 04.05.2015.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzută de dispozițiile art.8 alin 1 din OG 15/2002 constând în aceea că petentul a circulat pe drumul public fără a deține rovinietă valabilă.

Se reține că procesul-verbal contestat . 14 nr._/17.11.2014 poartă semnătură electronică.

Prin decizia nr.6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că:

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator."

Raportat la aceste dispoziții, instanța constată că procesul verbal contestat este lovit de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii olografe, apărări invocate și de petent, astfel că instanța va admite plângerea și va anula procesul verbal de constatare a contravenției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petentul O. C. domiciliat in C. .. 3 A . 1,. in contradictoriu cu intimata C. SA C..

Anulează procesul-verbal de contravenție . 14 nr_/17.11.2014, întocmit de intimată.

Cu apel in 30 de zile la comunicare.

Pronunțată în ședința publică 04.05.2015

Președinte Grefier

L. C. L. B.

Red LC.

Tehnored L.B.

4 ex /12.05.2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5770/2015. Judecătoria CRAIOVA