Plângere contravenţională. Sentința nr. 6609/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6609/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 6609/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6609/2015
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de petentul P. S. M., CNP_, cu domiciliul procedural ales în C., Calea București, ., . in contradictoriu cu intimata I. D., C._, cu sediul in C., ., jud. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat G. C. pentru petent și martorul N. F. L., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. instanța procedează la ascultarea martorului N. F. L., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 Cod proc.civ., declarația acestuia fiind consemnată si atasată la dosar.
Avocat G. C., pentru petent, insistă în efectuarea adresei către DRDP pentru a se observa modul de construire a părții carosabile și posibilitatea de trecere a două mașini.
Instanța respinge solicitarea apărătorului petentului ca nefiind utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat G. C., pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție, să se aibă în vedere faptul că fapta nu se circumscrie contravenției de a depăși, petentul doar a trecut pe lângă un autoturism, drumul permite acest lucru, deci nu este o încălcare a legislației rutiere, intimata nu a avut probe în dosar. În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei C. la data de 10.11.2014, sub nr._ petentul P. S.-M. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._ încheiat la data de 25.10.2014 de catre I. D. solicitând anularea acestuia si exonerarea sa de plata amenzii contravenționale.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 25.10.2014 in timp ce conducea autoturismul cu nr de inmatriculare_ pe DN65F in directia Metro a depasit neregulamentar auto cu nr de inmatriculare_ pe un sector de drum unde manevra este interzisa, semnalizata cu indicator „depasirea interzisa”.
Mentioneaza ca cele retinute nu sunt justificate asa cum a mentionat si in procesul verbal de contraventie intrucat in dupa amiaza zilei de 25.10.2014 se deplasa pe centura de nord a Craiovei dinspre F. catre Metro iar in dreptul rampei aflata pe acest tronson de drum inainte de intersectia cu drumul spre Hotel Helin a fost oprit de un echipaj de politie care i-a comunicat ca a efectuat o manevra de depasire in mod neregulamentar. Inainte de a fi oprit a trecut pe langa un autoturism care circula pe banda de urgenta cu viteza mult redusa fata de posibilitatile tehnice si legale ale tronsonului de drum respectiv.
A invocat dispozitiile art. 45 alin. 4 din OUG 195/2002 si apreciaza ca nu sunt incidente dispozitiile art. 120 lit. h din OUG 195/2002, petentul neefectuand o manevra de depasire.
Totodata, potrivit art.1 alin. 1 din OG 2/2001 constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, iar petentul sustine ca acesta nu a savarsit fapta contraventionala cu forma de vinovatie prevazuta de legiuitor, respectiv intentia, petentul apreciind ca simpla trecere a unui vehicul pe langa un alt vehicul pe o alta banda nu presupune o depasire a acestuia ci din contra circulatie pe mai multe benzi.
In dovedire s-a solicitat proba cu inscrisuri si proba cu martor, fara a se indica insa numele si adresa martorului pentru a se putea dispune citarea acestuia si adresa catre DRDP C. in vederea comunicarii latimii drumuui pe DN6F la km 2.
In dovedire s-a depus procesul verbal de contraventie in original.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei.
Constatand ca cererea de chemare in judecata indeplineste conditiile prevazute de art. 194-196 Cod procedura civila la data de 3.12.2014, prin rezolutie, instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata catre intimata, cu mentiunea pentru aceasta ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel, conform art. 208 alin. 2 Cod proc civila, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 165 Cod proc civila.
La data de 16.12.2014 in termenul legal de 25 zile, intimata a formulat intampinare solicitand respingerea plangerii ca neintemeiata.
Solicita sa se constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicita instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. în opinia intimatei instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, se considera ca masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situatiei de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal considera ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantelor judecătorești.
Fapta retinuta in sarcina petentului prezinta un pericol social ridicat deoarece neacordand prioritate de trecere pietonilor exista riscul producerii unor accidente de circulatie in care sa fie implicate persoane nevinovate.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicita ca instanta să constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționeaza faptul ca nu dețin material probator, abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie.
De asemenea, solicita sa fie avute in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicitam acesta intrucat. in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile noastre si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic si legal.
In temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
La data de 18.12.2014 instanta a dispus comunicarea intampinarii catre petent care nu a depus raspuns la intampinare.
La data de 23.01.2015 instanta a fixat primul termen de judecata la data de 3.03.2015 pentru cand a dispus citarea partilor.
La termenul din data de 3.03.2015 instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si proba cu martorul N. F. L. pentru petent.
La termenul din data de 19.05.2015 instanta a audiat martorul petentului si a respins solicitarea prorogata, respectiv de a se emite adresa catre DRDP C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 25.10.2014 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul I. D. procesul-verbal . nr._ prin care s-a reținut ca petentul P. S. M. a condus auto marca Peugeot cu nr de inmatriculare_ pe DN65F in directia Metro si la km 2+800 m a efectuat depasirea autoturismului marca Skoda cu nr._ condus in aceeasi directie de M. C. in zona de actiune a indicatorului „depasirea interzisa”. P. a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 360 lei. De asemenea, petentul a fost sanctionat si cu amenda in cuantum de 540 lei intrucat nu a avut asupra sa actul de identitate si permisul de conducere.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi in cuantum de 360 lei) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite, a datei comiterii acesteia și a semnăturii agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că petentul nu a reusit să răstoarne prezumtia de temeinicie si veridicitate a procesului verbal de contraventie contestat, desi îi revenea această obligatie potrivit disp art 249 Cod procedura civila.
Astfel, desi acesta a sustinut ca nu se face vinovat de savarsirea faptei contraventionale nu a facut dovada faptului ca cele retinute de agentul constatator in procesul verbal nu ar corespunde realitatii prin administrarea unor probe in acest sens.
In procesul verbal contestat s-a retinut ca petentul a efectuat o depasire in zona de actiune a indicatorului „depasirea interzisa” si nu a avut asupra sa actul de identitate si permisul de conducere.
Din declaratia martorului N. F. L. rezulta ca in luna octombrie 2014 in zona Azalis petentul care conducea o masina marca Peugeot a efectuat o depasire a unei alte masini care circula in fata sa. A mentionat martorul ca masina care circula in fata s-a dat in dreapta si i-a facut loc masinii petentului sa treaca pe langa el. Martorul a mai sustinut ca acesta nu a incalcat axul drumului, dar nu a putut sa ofere informatii referitoare la existenta unui indicator privind depasirea in zona. Acelasi martor a relatat ca ambele masini se aflau pe acceasi banda de drum, dar banda de drum e suficient de lata astfel incat sa permita trecerea a doua masini, fara a incalca axul drumului.
Avand in vedere aceasta situatie instanta constata ca in fapt a avut loc o depasire a unui autovehicul care circula in fata masinii petentului pe aceeasi banda de mers si nu pe benzi diferite asa cum a sustinut petentul in plangerea sa. Daca a depasit sau nu axul drumului nu prezinta relevanta in speta intrucat petentul a fost sanctionat pentru ca a depasit in raza de actiune a indicatorului depasire interzisa, iar faptul ca martorul nu a vazut un astfel de indicator nu conduce la concluzia ca nu exista un indicator in zona.
In aceste conditii, sunt incidente dispozitiile art. 120 lit. h din HG 1391/2006 care interzic depasirea in zona de actiune a indicatorului "Depasirea interzisa".
In ceea ce priveste cealalta contraventie aceasta nu a fost contestata de petent, astfel ca instanta va mentine aceasta contraventie.
Asa fiind, instanta constata ca petentul nu a facut dovada unei alte situatii de fapt decat cea retinuta prin procesul verbal, astfel ca urmeaza a mentine procesul verbal contestat ca fiind legal si temeinic.
În ceea ce privește sancțiunea aplicata având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunile au fost corect individualizate de către agentul constatator, aplicandu-i-se acestuia sanctiunile minime prevazute de lege.
Pe cale de consecință, ținând cont de aplicarea prezumtiei de temeinicie a procesului verbal, posibilitatea aplicarii acestei prezumtii fiind recunoscută chiar de către CEDO, instanța urmează să respingă prezenta plângere formulata de petentul P. S. M., ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal de contraventie ca legal si temeinic
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petentul P. S. M., CNP_, cu domiciliul procedural ales în C., Calea București, ., . in contradictoriu cu intimata I. D., C._, cu sediul in C., ., jud. D..
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în sedință publică, azi, 19.05.2015.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red. C.G.B.
Tehnored. C.G.B.
4 ex. / 17 Iunie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6640/2015.... | Fond funciar. Sentința nr. 6555/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
