Plângere contravenţională. Sentința nr. 663/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 663/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 663/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 663
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. I. AVOCAT C. C. și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE, având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Procedând în condițiile art. 131 N.C.Pr.civ. la verificarea competenței, instanța, având în vedere disp. art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, constată că Judecătoria C., sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul C. I. AVOCAT C. C. împotriva procesului-verbal ., nr._ întocmit la data de 04.08.2014, este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În temeiul art. 238 alin. 1 N.C.Pr.civ., instanța stabilește că durata estimată, optimă și previzibilă, necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, este de cel mult 30 de zile.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 258 raportat la art. 255 N.C.p.c., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de petent prin plângerea formulată și de către intimată prin întâmpinarea depusă la dosar, ca fiind admisibilă și necesară soluționării cauzei.
Instanța, constatând probele administrate declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
La data de 29.08.2014 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de petentul C. I. AVOCAT C. C. împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 04.08.2014 de intimată, prin care s-a solicitat anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 04.08.2014 a fost sancționat contravențional pe motiv că ar fi circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ , pe DN 56 Km 2 + 800 m, fără a deține rovinietă valabilă. Petentul a invocat nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție contestat în sensul că acesta nu a fost semnat de către agentul constatator, fiind lipsit de relevanță juridică atâta timp cât nu a fost semnat de persoana care a constatat săvârșirea contravenției. Semnătura este valabilă numai în momentul în care apare pe procesul-verbal de constatare a contravenției și în acest sens și procesul-verbal însăși, ori în acest caz nu apare nici un fel de semnătură, nici măcar în format electronic.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În susținerea plângerii,petentul a depus la dosar procesul-verbal de contravenție contestat
La data de 28.10.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției nulității absolute a procesului-verbal de constatare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator, cu motivarea că procesul - verbal de constatare a contravenției a fost emis prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a MAI-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Intimata a învederat că procesul - verbal de constatare a contravenției este generat și tipărit tot cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și conform prev. art. 7 din L 455/2011 are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Procesul - verbal de constatare a contravenției contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic potrivit prev. L 455/2001 și a HG 1259/2001 de către agentul constatator, cu certificatul calificat anexat în fotocopie la dosarul cauzei, emis de CERTSIGN SA.
Intimata a mai arătat că trebuie făcută distincția între generarea unui înscris în forma electronică, pe de o parte, și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate, pe de altă parte.Este necesar așadar a se face diferența între, pe de o parte, generarea în forma electronică a unui document, conform datelor furnizare tot în sistem electronic în baza mijloacelor tehnice parte a SIEGMCR și a identificării contravenientului într-o bază de date, de asemenea în format electronic, furnizată de MAI, și pe de altă parte întocmirea acestuia în forma scrisă. Procesele - verbale de constatare a contravenției sunt înscrisuri generate și semnate în forma electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie iar sub aspectul naturii juridice, art. 6 și art. 7 din legea privind semnătura electronică prevăd expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în forma electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune.
Intimata a mai arătat că potrivit disp. art. 1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 1 iulie 2012 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată și de numărul de axe, după caz, iar vehiculul cu nr. de înmatriculare_ , aparținând petentului, a fost surprins că a circulat în data de 23.02.2014 pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care a fost întocmit procesul-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 04.08.2014.
S-a susținut de către intimată că procesul-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 04.08.2014 îndeplinește toate condițiile prev. de OG 15/2002, coroborat cu OG 2/2001, învederând că acesta a fost generat și semnat în mod electronic de către agentul constatator cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
În drept, intimata și-a întemeiat cererea pe disp. OG 2/2001, OG 15/2002, L 455/2001, Ordinul MTI 769/2010.
În susținerea cererii, intimata a depus la dosar: proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator și certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
La data de 28.11.2014, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că punctul de vedere al intimatei nu poate fi reținut întrucât potrivit practicii judecătorești în materie, procesul-verbal contestat are formă electronică deși nu este destinat a fi citit în formă electronică, fapt ce contravine prev. art. 4 pct. 2 din L 445/2001, care definește înscrisul electronic ca fiind o colecție de date în formă electronică în care există relații logice și funcționale și care redau litere destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, de unde rezultă că un înscris semnat electronic nu poate avea decât efectele unui înscris sub semnătură privată. Nicio dispoziție din OG 2/2001 nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura în formă electronică.
Petentul a mai arătat că în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Se constata ca prin procesul verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 04.08.2014 petentul a fost sancționat pentru savarsirea contravenției prev. de art. 8 alin. 2 din OG 15/2002, reținându-se că a circulat la data de 23.04.2014, ora 16,20 pe DN 56, km 2+800 m, localitatea B. cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ fără a deține rovinietă valabilă, sancțiunea fiind aplicata in data de 04.08.2014.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal contestat instanța de fond a reținut următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea atât a dispozițiilor prevăzute de art. 16 cât și cele reglementate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, instanța reține că actul constatator cuprinde mențiunile referitoare la locul, data unde a fost încheiat, datele agentului constatator, datele contravenientei, descrierea faptei contravenționale precum și a actului normativ prin care se stabilește și sancționează contravenția.
În ceea ce privește celelalte mențiuni obligatorii ale procesului-verbal de contravenție, legea nu prevede în mod expres sancțiunea nulității, însă din interpretarea logică a textelor care le prevăd, potrivit regulii de interpretare conform căreia norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, nu în cel al neaplicării, rezultă că lipsa acestora se sancționează tot cu nulitatea. Aceasta nulitate este însă virtuală, deoarece nu este prevăzută expres de lege și relativă, deoarece nu poate fi invocată de instanță din oficiu, așa cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001.
Aceste nulități relative virtuale sunt condiționate de existența unei vătămări, care nu se mai presupune de această dată, astfel cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 175 alin. 1 și 2 din C. proc. civ., existența vătămării trebui dovedită.
Astfel, în ceea ce privește susținerile petentului referitoare la lipsa semnăturii olografe a agentului constatator și inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 445/2001, instanța reține că, actul constatator și sancționator, comunicat petentului a fost generat automat de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică.
Din punct de vedere al semnificației, semnatura electronica este forma digitala a semnăturii olografe, in sensul ca este reflexia in spațiul virtual al acesteia. O semnătura electronica are aceleași funcționalitati si aplicabilitati ca si semnătura olografa si chiar mai mult decat atat, modul ei de utilizare recomandand-o din punctul de vedere al securitatii si integritatii. In plus, daca in cazul semnaturii olografe exista suspiciuni in cazul recunoasterii identitatii semnatarului, aceste suspiciuni sunt practic eliminate in cazul semnaturii electronice, facand astfel ca non-repudierea sa fie asigurata .
Avantajele semnaturii electronice extinse rezulta din echivalarea sa, din punct de vedere juridic, cu a unei semnaturi olografe. O astfel de semnatura este greu de contestat in instanta, asigurand autentificarea unica a semnatarului si integritatea documentelor semnate.
Practic, în cauza de față, semnatura electronica încorporată în actul constatator este echivalenta cu procesul de autentificare a unui document creat electronic printr-un certificat digital calificat.
Față de dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, întrucât procesului-verbal de contravenție i s-a încorporat, atașat sau asociat o semnătură electronică extinsă (art. 5 și urm. din lege), acesta poate fi avut în vedere ca probă.
Prin urmare, instanța nu poate să rețină susținerile petentului în sensul că legea spune că documentele pe hârtie trebuie să aibă semnătură olografă, iar semnătura electronică ar fi valabilă doar pentru actele în format electronic, cu atât mai mult, cu cât dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 sancționează cu nulitatea absolută actul sancționator dacă acesta nu este semnat de agentul constatator, nefăcându-se distincție între semnătură olografă și cea electronică reglementată de Legea nr. 455/2001.
De asemenea, instanța reține netemeinicia susținerilor petentului referitoare la inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 455/2001, invocând teza parțială a art. 4 pct. 2, privind înțelesul înscrisului în formă electronică. Astfel, analizând textul de lege invocat de către petent în integralitate și coroborat cu pct .1,3 al art. 4, precum și art. 5,6 și 7 din același act normativ instanța constată că înscrisului în formă electronică este cel creat, prelucrat în formă electronică care poate fi trimis, stocat, primit în forma electronică, însă comunicarea poate fi efectuată atât în program electronic sau alt procedeu similar, cât și pe un suport de hârtie în modalitățile prevăzute de lege, precum cele reglementate de codul de procedură civilă.
În acest sens, sunt și dispozițiile art. 7 din legea nr. 455/2001 conform cărora, „ În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”
Ori, în cauza de față, astfel cum s-a reținut mai sus actul constatator și sancționator, care s-a comunicat petentului a fost generat automat prin sistem informatic de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică încorporată, ceea ce echivalează cu procesul de autentificare a acestui document creat electronic printr-un certificat digital calificat, depus de intimată ( aflat la fila 19 din dosar) .
În aceste condiții, față de cele de mai sus, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea atât a dispozițiilor prevăzute de art. 16 cât și cele reglementate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa.
Din interpretarea art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 procesul - verbal beneficiază de prezumție relativă de temeinicie, fiind întocmit de către un agent al statului însărcinat cu exercițiul autorității de stat pentru a constata și aplica sancțiuni, iar pe de altă parte, petentul are posibilitatea să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal cu privire la acest aspect în conformitate cu dispoz. art. 249 C.proc.civ (potrivit cărora, cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege).
Instanța constată că aspectele reținute de agentul constatator în sarcina petentului rezultă atât din constatările personale ale acestuia, n calitate de funcționar public al statului, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cât și din fotografia depusă la dosar.
În ceea ce privește poziția procesuală a petentului, acesta nu a afirmat că fapta nu există sau că ar deține rovinietă pentru autovehicul pentru perioada în care a fost sancționat. În aceste condiții, instanța reține că petentul nu a făcut dovada efectuării plății tarifelor, care asigură dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România în momentul deplasării pentru vehiculul, categoria A, cu nr. de înmatriculare_ în ziua de 23.04.2014, ora 16,20, fapta respectivă, potrivit art. art. 8 din OG 15/2002, constituind contravenție.
În consecință, pentru considerentele expuse, instanța constată că fapta contravențională reținută prin actul sancționator există.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța reține că potrivit art. 6 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările ulterioare „avertismentul și amenda contravențională se pot aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică”.
Potrivit art. 7 ,,- (1) avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.,,
Aliniatul (2) al aceluiași articol, prevede că, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În speță, față de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta contravențională, instanța reține că sancțiunea ,,avertisment,, este o sancțiune îndestulătoare pentru a putea fi atins scopul sancțiunii contravenționale.
Conform art.21 alin. 3 din OG nr.2/2001, „sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsă, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal”.
Astfel, fata de criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 raportate la împrejurările concrete in care faptele contravenționale au fost săvârșită și față de atitudinea procesuală a petentului, instanța apreciază ca scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins si prin aplicarea sancțiunii avertisment, potrivit art.7 din O.G. nr.2/2001, nefiind justificata aplicarea sancțiunii cu amendă contravențională și a obligarea la plata contravalorii tarifului de despăgubire.
Pe cale de consecința, instanța va admite in parte plângerea si va dispune înlocuirea sancțiunilor pecuniare aplicate petentului prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. I. Avocat C. C., cu sediul în C., .. E 18, ., județul D. în contradictoriu cu intimata CNADNR,cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 04.08.2014.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicate prin procesul-verbal de contravenție contestat cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale actului sancționator.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică astăzi 21.01.2015.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P./4 ex./2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 555/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 553/2015.... → |
|---|
