Plângere contravenţională. Sentința nr. 8231/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 8231/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 8231/2015
DOSAR NR._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8231
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 16.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. M. B. - judecător
GREFIER: A. S.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul E. V., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – B. Rutier C., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/27.12.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 18.05.2015 s-a depus la dosar răspunsul la adresa înaintată către Centrul Meteorologic Regional Oltenia.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.01.2015 sub nr._, petentul E. V. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. – B. Rutier C., în principal anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/27.12.2014, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii petentul a arătat că sancțiunea aplicată și anume amenda este nelegală datorită faptului că în data de 27 decembrie drumurile publice din C. nu erau acoperite cu gheață, zăpadă sau polei, așa cum prevede art. 102 pct. 28 din O.U.G. 195/2002 și ca atare anvelopele erau corespunzătoare carosabilului.
Tocmai de aceea, petentul arată că și-a permis să circule prin oraș, deoarece nu exista nici un pericol de alunecare, fiind o vreme relativ frumoasă pentru o zi din luna decembrie și oricum petentul arată că nu intenționa să iasă în afara orașului. Așa cum rezultă din prognoza vremii prezentată pe internet temperaturile erau în scădere de la 0 grade la minus 8, însă șansele de precipitații erau de 0 %.
De altfel, se poate observa chiar din procesul verbal că a circulat fără a avea montate anvelope de iarnă și nu a circulat pe un carosabil acoperit cu polei, gheață sau zăpadă. Ori numai faptul că era anotimpul iarnă nu este suficient pentru a aplica sancțiunile prevăzute de art. 102 pct. 28 din O.U.G. 195/2002, ci trebuie să se circule în condițiile amintite mai sus.
Petentul a mai menționat că a semnat procesul verbal pentru că într-adevăr nu avea asupra sa documentele necesare, iar anvelopele nu erau de iarnă, dar acest lucru nu era suficient pentru aplicarea punctelor de amendă.
Având în vedere cele menționate, petentul solicită a fi aplicată numai sancțiunea avertismentului pentru că nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege, iar sancțiunea ce privește amenda să fie anulată.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001, art. 102 pct. 28 din O.U.G. 195/2002.
În susținerea plângerii a fost depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat și, în copii conforme cu originalul, carte de identitate petent și extras de pe site-ul "vremea.stirileprotv.ro" cu privire la starea meteo din 27.12.2014.
La data de 26.01.2015 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Intimatul a mai arătat că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii .și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele. împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări» nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va pomi în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, intimatul solicită instanței să constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ales agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv procesul verbal de contravenție care are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului.
În susținerea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și a probei cu martora G. I.-M., în conformitate cu dispozițiile art. 255, alin. 1, coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constatând că probele solicitate de părți sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, le-a încuviințat ca atare și a dispus administrarea acestora.
Totodată, în temeiul rolului activ în materie probatorie, instanța a dispus emiterea unei adrese către Stația Meteo C. pentru a se comunica vremea din C. la data de 27.12.2014, ora 10,40, respectiv dacă la acea dată era zăpadă sau îngheț pe carosabil, răspunsul fiind înaintat la data de 18.05.2015.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/27.12.2014 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravențiilor prevăzute de dispozițiile art. 102 alin. 1 pct. 28 din O.U.G. 195/2002 și art. 147 pct. 1 din R.A. O.U.G. 195/2002, constând în aceea că petentul a condus auto Volkswqagen Golf cu numărul de înmatriculare_ pe . avea montate anvelope de iarnă pe autoturism și fără a avea asupra sa documentele prevăzute de lege, petentul fiind sancționat cu avertisment si amendă contravențională în cuantum de 540 lei.
Conform art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța retine ca plângerea contravențională a fost formulată de către petent în termenul prevăzut de lege.
Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța reține că au fost respectate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere prevederile art. 249 C.P.Civ., sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Referitor la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
Instanța, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, adresa nr. 1011/18.05.2015 emisă de Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic Regional Oltenia, dar și declarația martorei G. I.-M. audiata în cauză, la propunerea petentului, constata că starea de fapt a fost corect reținută de agentul constatator cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție, astfel că acesta se bucura în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa, prezumție care nu a fost răsturnată prin probele administrate în cauză, declarația martorului audiat la propunerea petentului fiind apreciata de instanta ca nesincera in raport cu pozitia procesuala a petentului exprimata in plangerea formulata dar si cu celalalte probe administrate in cauza, nereușind să infirme starea de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal.
Astfel, martora G. I.-M. a declarat că petentul a prezentat documentele agentului de politie, in timp ce petentul a recunoscut in plangerea formulata ca nu avea asupra sa documentele necesare. Mai mult, a aratat ca pe carosabil nu era zapada, acesta fiind uscat, in timp ce din raspunsul inaintat de Administrația Națională de Meteorologie – Centrul Meteorologic Regional Oltenia rezulta ca la momentul savarsirii contraventiei in data de 27.12.2014 afara ningea, la sfarsitul zilei stratul de zapada masurand 11 cm.
Cu privire la sancțiuni, instanța reține că acestea s-au aplicat, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, de modul și de mijloacele de săvârșire a acestora, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța apreciază că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul E. V., domiciliat în C., .. M 12, ., CNP._, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. –B. Rutier C., cu sediul în C., .. 50, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 27.12.2014, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 16.06.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. S.M.B./Tehnored. A.S.
Ex. 4/24.06.2015
← Partaj judiciar. Sentința nr. 3498/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3483/2015.... → |
---|