Plângere contravenţională. Sentința nr. 86/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 86/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 36610/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 86/2015
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta ., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 17.09.2014 de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D..
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordine de pe listă la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reluând cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței se constata lipsa părților .
Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.p.civ., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 3 N.C.p.civ. și art. 118 din OUG nr. 195/2002, este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 238 NCPCiv, raportat la obiectul și natura cauzei, precum și la natura și complexitatea probatoriului necesar soluționării fondului, instanța, după ascultarea părților, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului, la un termen de șase luni.
Instanța, constatând că proba cu înscrisurile depuse la dosar, este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la dispozițiile art. 255 NCPCiv, o încuviințează.
Instanța, având în vedere că intimatul a depus la dosar, întâmpinare, însă nu a solicitat audierea martorului asistent, semnatar al procesului verbal de contravenție, raportat la faptul că martorul asistent atestă doar faptul că procesul verbal a fost încheiat în lipsă, mai mult de atât, în situația în care intimatul ar fi apreciat că este necesară audierea acestuia în ceea ce privește situația de fapt reținută, ar fi solicitat acest lucru prin întâmpinare, instanța apreciază că nu se impune audierea martorului asistent.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 07.10.2014 petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., anularea procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 17.09.2014, anularea amenzii contravenționale în sumă de 1890 lei.
În fapt, la data de 19.09.2013 a primit prin poștă procesul verbal de contravenție, prin care societatea a fost sancționată contravențional pentru că după executarea lucrărilor de tratamente pe DN 6 B, pe sectorul de drum cuprins între km 14 – km 24, nu a fost aplicat marcajul axial longitudinal pentru separarea sensurilor de circulație și nu s-a menținut axul imaginar are desparte sensurile de circulație, balizele reflectorizante, nerespectând semnalizarea impusă de poliție, în avizul nr._/14.07.2014.
A arătat că procesul verbal de contravenție este ilegal întocmit, întrucât avizul poliției privind managementul de trafic a fost valabil până la data de 30.07.2014, iar procesul verbal de contravenție a fost întocmit la data de 17.09.2014, după expirarea avizului_/14.07.2014. S-a mai arătat că nici în caietul de sarcini și nici în adresa nr._/29.09.2014 emisă de CNADNR SA – DRDP C., nu este reținută în sarcina petentei obligația de a reface semnalizarea și marcajele rutiere după efectuarea lucrărilor de întreținere periodică. Petenta a mai arătat că planșa foto la care se face referire în procesul verbal, trebuie să respecte cerințele imperative ale legii stabilite prin NML 021-05/23.11.2005, potrivit cărora la art. 4, acestea trebuie sa fie efectuate numai de către operatori calificați. În speta de față nu au fost respectate condițiile prevăzute în mod imperativ de lege, astfel încât constatarea contravenției să fie efectuată cu un mijloc tehnic certificat și verificat din punct de vedere metrologic.
Petenta a arătat că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute,
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, întrucât procesul verbal de contravenție își atinge eficiența atunci când există un echilibru între faptele săvârșite și sancțiunea aplicată, aceasta trebuind să fie pe măsura pericolului social al faptei săvârșite. Arată că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție, garantată de prevederile art. 6 din CEDO.
A mai arătat că intimatul nu a însoțit procesul verbal de planșe foto din care să reiasă cu certitudine că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției.
În drept a invocat în susținerea cererii de individualizare a sancțiunii, dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, iar obligarea la plata amenzii nu ar face decât să conducă la încălcarea cadrului legal aplicabil în domeniu.
În drept a invocat dispozițiile art. 17, 31, 32, 33, 34 și art. 47 din OG 2/2001.
A depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat și dovada comunicării acestuia, dovada achitării taxei judiciare de timbru, adresa nr._/14.07.2014 emisă de I. D., adresa emisă de CNADNR – DRDP C.,
Intimatul legal citat a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare la data de 24.10.2014, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petentă ca neîntemeiată.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Arată că abaterea săvârșită de petentă a fost filmată de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul poliției rutiere, prin urmare sancțiunea petentei este temeinică și legală., astfel că s-a dovedit vinovăția petentei și s-a înlăturat caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvîrșirii unei contravenții.
A mai arătat că prin Ordinul nr. 187/2009 emis de Biroul Român de Metrologie a fost abrogat pct. 4 din NML nr. 021-05, astfel că măsurătorile și înregistrările cu aparatul radar pot fi efectuate și de către polițiștii care nu au calitatea de operatori calificați.
În drept s-au invocat disozițiile OUG 195/2002 și OG 2/2001.
In probațiune a depus planșe foto și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar.
Potrivit art. 411 C.pr.civ solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La termenul de judecată din data de 13.01.2015, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 rap. La art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei și proba cu înscrisuri, pentru intimat.
Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat in cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 17.09.2014 de către intimatul Inspectoratul Județean de Poliție D., petenta . fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 105 alin. 1 pct. 7 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, cu o amendă în cuantum de 1890 lei.
Prin procesul verbal contestat s-a reținut că în ziua de 17.09.2014, ora 15.45, pe DN 6B, km 14+000-km 24+000, după executarea lucrărilor de tratamente pe DN 6B, km 14+000-km 24+000 C. – Melinești, nu a aplicat marcajul axial rutier longitudinal pentru separarea sensurilor de circulație și nu a menținut pe axul imaginar care desparte sensurile de circulație balizele reflectorizante nerespectând semnalizarea impusă de poliție in avizul cu nr._/14.07.2014.
Abaterea a fost filmată cu apratul radar . 111, montat pe autoturismul MAI_.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică, petenta fiind sancționată pentru săvârșirea contravențiilor prevăzută de art. 105 alin. 1 pct. 7 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, constând in „nerespectarea termenelor și condițiilor stabilite de administratorul drumului public și de poliția rutieră privind amplasarea și executarea de lucrări în zona drumului public " cu sancțiunea amenzii in cuantum de 1890 lei.
De asemenea s-a aplicat o amendă în cuantumul legal prevăzută de lege.
Procesul verbal nu a fost semnat de către petentă, făcându-se mențiunea „întocmit in lipsă ”.
De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petenta nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 4 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice " Închiderea sau crearea de restricții pentru circulația vehiculelor ori a pietonilor pe drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensității traficului, pentru protecția unor sectoare de drum sau pentru executarea unor lucrări, în condițiile stabilite de lege".
Art. 8 din același act normativ prevede "(1) Lucrările în zona drumului public se execută, în condițiile stabilite prin autorizație, de administratorul drumului ori al căii ferate, cu avizul poliției rutiere.
(2) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajările rutiere aprobate în proiect, pentru a permite circulația în siguranță a participanților la trafic.
(3) Când lucrările se efectuează pe trotuar și împiedică circulația pe acesta, executantul lucrărilor este obligat să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă și protejate corespunzător.
(4) Executantul lucrărilor este obligat ca, la terminarea acestora, să aducă drumul la starea inițială sau la cea stabilită prin proiect.
(5) Administratorul drumului public sau al căii ferate este obligat să verifice și să recepționeze lucrările executate în zona drumului public numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege și avizelor obținute anterior începerii lucrărilor"
Astfel petenta in calitate de executant al unor lucrări pe DN 6B, km 14+000-km 24+000 C. – Melinești nu avea obligația de a aplica marcajul axial longitudinal pentru separarea sensurilor de circulație in condițiile in care prin contractul de prestări de servicii, in baza căruia s-au efectuat lucrările, nu s-a prevătut această obligație in sarcina petentei.
Mai mult in cuprinsul procesului verbal s-a reținut faptul că intimatul a dispus sancționarea petentei tocmai pentru nerespectarea obligațiilor stabilite de Poliție prin avizul nr._/14.07.2010. Însă in cuprinsul acestuia nu se menționează obligație de a efectuat marcajul axial care desparte sensurile de mers.
Susținerea petentei din cuprinsul plângerii contravenționale, in sensul că obligații pentru care a fost sancționată aparținea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. este întemeiată.
Astfel din adresa nr._/29.09.2014 emisă de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C. reiese că in contractul subsecvent nr. 976/22.07.2014 "Lucrări întreținere periodică 2013-2014 – tratamente bituminoase executate la rece" pe DN 6B nu sunt prinse și lucrările de marcaje rutiere. Prin urmare, se specifică expres faptul că marcajul rutier nu intră in sarcina ., acesta urmând a fi executat de DRDP C.( fila 14).
Ca atare, instanța apreciază că petenta a reușit, prin proba cu înscrisuri administrată în cauză, să răstoarne prezumția relativă de temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța va admite plângerea formulată de petentă, va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 17.09.2014, întocmit de intimat, va exonera petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1890 de lei aplicată prin procesul-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională, formulată de petenta ., cu sediul în C., .. 3, .. 1, ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 17.09.2014, întocmit de intimat.
Exonerează petenta de plata amenzii contravenționale în cuantum de 1890 de lei aplicată prin procesul-verbal.
Cu drept de apel la Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.01.2015.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Teh.CCE/4ex/19.01.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 174/2015.... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 475/2015. Judecătoria... → |
|---|
