Plângere contravenţională. Sentința nr. 9057/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 9057/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 9057/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 9057
Ședința publică de la 29 Iunie 2015
Completul compus din:
Președinte-C.-F. D.-Judecător
Grefier-D. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de petentul V. V. în contradictoriu cu intimatul IPJ D., având ca obiect "plângere contravențională".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul și martorul C. G., lipsind reprezentantul intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
- procedura legal îndeplinită;
- cauza are ca obiect "plângere contravențională".
În raport de dispozițiile art. 219 alin. 1 Cpciv., instanța procedează la legitimarea petentului V. V., acesta având CI . nr._, CNP:_.
Verificând, din oficiu, competența în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 NCPC, având în vedere dispozițiile art. 32 din OG nr. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța pune în discuție probele solicitate de către petent prin cererea de chemare în judecată și de către intimat prin întâmpinare.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse și a probei testimoniale cu martorul C. G., prezent în sala de judecată. Arată că lasă la aprecierea instanței proba cu înscrisuri solicitată de către intimat prin întâmpinare.
În temeiul dispozițiilor art. 255 corob. cu art. 258 NCPC, instanța încuviințează pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosarului cauzei și proba testimonială cu martorul C. G. și pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că aceste probe sunt admisibile putând duce la soluționarea cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 319 și urm. C.p.civ., s-a audiat martorul prezent, C. G., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, conform dispozițiilor art. 323 C.p.civ.
Petentul învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat.
Nemaifiind alte excepții de invocat și cereri de formulat, instanța constată, în temeiul art. 244 Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea procesului, iar în raport de dispozițiile art. 392 Cod de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului.
Petentul, având cuvântul, a solicitat admiterea plângerii, așa cum a fost formulată.
În temeiul art. 394 și urm. Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. data de 16.03.2015 sub nr._ /_ petentul V. V. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ D. anularea procesului-verbal . nr._/10.03.2015, exonerarea de plata amenzii, anularea punctelor de penalizare și restituirea permisului de conducere.
În motivarea cererii, petentul a susținut, în esență, că nu se face vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținută în sarcina sa prin procesul-verbal contestat, întrucât în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe strada Piața Gării/. ce se apropia de trecerea de pietoni aflată în apropierea Postului de Poliție, fiind o zonă intens circulată, a redus viteza și a oprit pentru a se asigura dacă există pietoni angajați în traversarea străzii și după ce a constatat lipsa acestora și-a continuat deplasarea.
Petentul a mai arătat că deține certificat de producător agricol, autoturismul permițându-i deplasările în vederea comercializării produselor, invocând totodată, dispozițiile art. 6 din CEDO.
În drept, petentul și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 31, 34 și 35 din OG nr. 2/2001.
La dosarul cauzei, petentul a depus, în scop probator procesul-verbal . nr._/10.03.2015 și fotocopia cărții de identitate.
Plângerea a fost legal timbrată.
La data de 07.04.2015 intimatul I.P.J. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanța de judecata trebuie să-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atât in doctrina de specialitate, cat si in practică instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
În drept, intimatul și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile OUG nr. 195/2002 rep., Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 Rep. și OUG nr. 2/2001.
Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a reiterat susținerile din plângerea formulată.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiat martorul C. G., propus de către petent.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție CP nr._ încheiat la data de 10.03.2015 petentul V. V. a fost sancționat pentru că, la aceiași dată, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe ., din direcția Market Auchan către Craiovița Nouă, iar la trecerea de pietoni din punctul Piața Gării, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor.
Fapta reținută în sarcina petentului este prevăzută de dispozițiile art. 135 alin. 1, lit. h din H.G. 1391/2006 potrivit cărora conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului fiind sancționată de prevederile art. 100, alin. 3, lit. a din O.U.G. 195/2002 cu amenda prevăzuta în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile.
În temeiul art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001 instanța verifică legalitatea si temeinicia procesului-verbal.
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 10.03.2015 fiind semnat de către petent, plângerea fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 16.03.2015.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, prin plângerea formulată petentul a arătat că situația de fapt consemnată in procesul verbal . nr._ încheiat la data de 10.03.2015 nu corespunde realității întrucât în momentul în care a traversat trecerea de pietoni pe sensul său de mers nu se afla nici un pieton angajat în traversarea străzii.
Susținerile petentului sunt confirmate de martorul C. G. care a precizat că în momentul în care petentul a traversat trecerea de pietoni, pe sensul său de mers nu se afla niciun pieton angajat în traversarea străzii (fila 28).
Ca atare, instanța retine ca declarația martorului audiat se coroborează atât cu plângerea formulata de petent, cat si cu mențiunile petentului consemnate în actul sancționator.
Totodată, instanța mai arată că în susținerea faptei reținute în procesul-verbal, intimatul nu a adus nicio altă dovadă în afara actului întocmit de agentul constatator, care reprezintă o probă prin el însuși, dar care beneficiază de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, care, deci, poate fi răsturnată prin proba contrară.
Prin coroborarea acestor probe, instanța apreciază că a fost răsturnată prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, astfel că nu este dovedită existența faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul.
Prin urmare, având în vedere că fapta este reținută în sarcina petentului în mod greșit, instanța urmează să admită plângerea formulată de petentul C. G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 10.03.2015, să anuleze procesul verbal . nr._ încheiat la data de 10.03.2015 de reprezentanții intimatului, să exonereze petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei aplicată prin procesul-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul V. V., domiciliat în C., .. 6, ., CNP:_ în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D., cu sediul în C., ., jud. D., cod fiscal_, cont IBAN RO11TREZ__ .
Anulează procesul verbal ., nr._ încheiat la data de 10.03.2015 de reprezentanții intimatului.
Exonerează petentul de plata amenzii în cuantum de 390 lei.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.06.2015.
Președinte,Grefier,
C.-F. DrăgoiDiana G.
Red. CFD/Tehnored. DG
4 ex./13.07.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9059/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9076/2015. Judecătoria... → |
---|