Pretenţii. Sentința nr. 9494/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9494/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 9494/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 9494/2015
Ședința publică din data de 03.07.2015
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâtele C. DE ASIGURĂRI DE SĂNATATE D., C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNATATE D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și, în temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.12.2014, sub nr._ , reclamanta . contradictoriu cu pârâtele C. DE ASIGURĂRI DE SĂNATATE D., C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNATATE D., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de 2.860 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate de promovarea și susținerea litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr._ *.
În motivarea în fapt, reclamanta a arătat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat în contradictoriu cu C.A.S. D., C.N.A.S. și A.F.P. C. obligarea acestora la restituirea sumei de 5.672 lei și a dobânzii legale aferente, temeiul juridic fiind OG 5/2001. Ulterior, temeiul juridic al acestei cereri de chemare în judecată a fost precizat, în sensul că s-au invocat și prevederile Ordinului nr. 905/2007 și ale Ordinului nr. 1645/2007. În primul ciclu procesual, raportat la temeiurile de drept invocate Judecătoria C. a declinat soluționarea cauzei tribunalului D. – Secția C. Administrativ și Fiscal. La cel moment, A.F.P. a invocat excepțiile lipsei calității procesuale, tardivității precum și a lipsei procedurii prealabile, cu precizarea că excepția lipsei calității procesuale pasive nu fusese invocată de celelalte pârâte. Analizând excepțiile invocate, tribunalul le-a respins ca neîntemeiate, iar pe fond a respins cererea formulată de reclamantă. Cu ocazia soluționării recursului, Curtea de Apel C. a calificat cererea sa ca fiind una de drept comun, situație în care a casat sentința tribunalului D. și a trimis cauza spre resoluționare Judecătoriei C.. Judecătoria C. a admis excepția lipsei calității procesuale active invocate la acest moment de CAS D. și CNAS și a dispus obligarea pârâtei AFP la plata sumei solicitate. Tribunalul D. a casat sentința Judecătoriei, întrucât aceasta din urmă a omis să analizeze și excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP C. și să reanalizeze cauza atât prin prisma temeiului cererii de chemare în judecată invocat inițial – Ordinul 905/2007 și Ordinul 1645/2007 cât și a temeiului de drept rezultat din interpretarea dispozitivului și a considerentelor deciziei Curții de Apel C.. Prin încheierea din 15.01.2014 Judecătoria C. a respins excepțiile invocate, iar pe fond prin sentința nr. 599/22.01.2014 a respins pe fond și acțiunea formulată. Prin decizia civilă .nr. 845/10.09.2014 Tribunalul D. a admis recursul declarat de reclamantă și a admis acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtele CAS D. și CNAS București, obligându-le pe acestea la plata sumei de 5672,46 lei precum și a dobânzii legale aferente acestei sume, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată. De asemenea, conform dispozitivului deciziei citate, instanța a luat act că reclamanta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Reclamanta a mai arătat că suma solicitată în prezenta cauză se compune din: suma de 500 lei reprezentând onorariu expert contabil, suma de 1860 lei achitată către SPARL Săuleanu și Asociații, conform contractului de asistență juridică și reprezentare nr. 87/2013, suma de 500 lei achitată către cabinet individual de avocat Gornoviceanu M..
Reclamanta a arătat temeiul de drept al prezentei cereri de chemare în judecată ca fiind art. 274 alin. 1 C.proc.civ. de la 1865, textul de lege instituind o răspundere civilă delictuală specială, în ceea ce privește repararea prejudiciului constând în cheltuielile pe care partea care a câștigat litigiul a fost nevoită să le avanseze.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 și urm. NCPC, art. 274 și urm. C.proc.civ. de la 1865.
La dosar s-au depus în copie următoarele acte: împuternicire avocațială, chitanță CEC Bank, contractul de asistență juridică nr. 80/12.05.2011, factura nr. 626/05.11.2013, chitanța nr. 356/05.11.2013, chitanțe și facturi fiscale.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa.
La data de 19.02.2015, pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate D. a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea în tot acțiunea reclamantei având ca obiect solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată, iar în subsidiar în temeiul art. 274 alin. 3 să se dispună micșorarea cheltuielilor de judecată solicitate în cererea de chemare în judecată.
În motivare, pârâta a arătat că în conformitate cu art. 31 Legea 51/1995, avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său .Având în vedere cele două elemente ce întrunesc suma cheltuielilor de judecată suportate de client, pârâta a apreciat că legiuitorul a considerat intangibile doar cheltuielile făcute în interesul procesual al clientului. Astfel, în condițiile în care nu există în prezent un tablou al onorariilor minimale, textul art. 274 alin. 2 și 3 C.P.CIV. doar prin aprecierea de către judecător a corespondenței dintre mărimea onorariului și cele două repere stabilite legislativ: valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Raportat la speța de față, pârâta a invederat instanței că valoarea pricinii nu a fost una semnificativă, munca depusă de avocat în mod cert nu a fost una complexă având în vedere obiectul cauzei, iar cheltuielile de judecată solicitate totalizează jumătate din valoarea capătului de cerere principal având o proporție mult prea mare față de întreaga miză a procesului pentru reclamant.
A mai precizat pârâta faptul că finanțarea sistemului de asigurări sociale de sănătate se face din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate constituit din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate suportată de asigurați, de persanele fizice sau juridice, care angajează personal salariații, din subvenții de la bugetul de stat precum și din alte surse. Fondul unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care se constituie și se realizează potrivit Legii 95/2006.
Pârâta a adus la cunoștință că orice grevare a bugetului Fondului național unic de asigurări de sănătate are drept consecință o . aspecte cu impact negativ în ceea ce privește veniturile și procedura de gestionare a acestuia.
Pârâta a precizat că întreprinderea oricăror măsuri ce presupun influențe suplimentare negative asupra bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate conduce automat la diminuarea atât a pachetului de servicii medicale, medicamente și materiale sanitare pentru persoanele asigurate în sistemul de asigurări de sănătate și a calității serviciilor medicale acordate acestora.
Ținând cont de faptul că în mare parte din cuprinsul acestuia au fost reiterate prevederi din actele normative precum și numărul mic de termene procesuale care s-au scurs până la soluționarea pricinii, nu justifică onorariile solicitate, pârâta a apreciat că se impune o micșorare a cuantumului onorariului, în raport cu valoarea obiectului pricinii și activitatea efectiv îndeplinită.
În drept, a invcat dispozițiile art. 115 și urm. C.P.CIV.
Pârâta a solicitat să se facă aplicabilitate în prezenta dispozițiile art. 242 C.P.CIV.
La data de 02.02.2015 pârâta C. de Asigurări de Sănătate D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat micșorarea cheltuielilor de judecată constând în onorariile avocaților.
În motivare, pârâta a arătat că instanța de judecată poate cenzura cuantumul onorariului avocațial solicitat, recunoscându-se judecătorilor posibilitatea de a face aprecieri, fiind vorba despre o manifestare a esenței atribuțiilor jurisdicționale aceea de a putea tranșa diferende.
În ipoteza reducerii, în principiu contractul de asigurări de asistență juridică rămâne valabil între avocat și clientul său, care datorează onorariul integral, pe care nu-l va putea pretinde de la adversar decât în măsura încuviințată de instanță.
În fapt, în privința muncii îndeplinite de avocați speța concretă nu a fost una complexă, valoarea pricini nu a fost semnificativă, iar cheltuielile de judecată solicitate totalizează jumătate din valoarea capătului de cerere principal având o proporție mare față de întreaga miză a procesului pentru reclamant. Avocații au invocat aceleași argumente folosite de consilierul juridic al societății reclamante, efortul de concepere a actului procedural – munca de creație, fiind mai redus odată ce ideile de bază au fost deja cântărite și elaborate. Actele elaborate de avocați și termenele la care au fost efectiv prezenți în fața instanței de judecată nu justifică onorariile solicitate. Consideră că o porțiune de onorariu mult mai mică ar fi bine acordată în raport cu valoarea obiectului pricinii și munca îndeplinită de avocați.
În drept, a invocat dispozițiile art. 115 – 119 C.P.CIV.
În baza dispozițiilor art. 242 C.P.CIV., a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa.
La data de 18.05.2015 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că cele două onorarii percepute, respectiv 500 lei avocat M. Gornoviceanu și 1500 lei plus TVA SPARL Săuleanu și Asociații au fost achitate în vederea asigurării și reprezentării societății pentru toate ciclurile procesuale până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ *, acestea cuprinzând o perioadă aproximativă de 3 ani și 6 luni. A mai arătat că avocatul a reprezentat reclamanta la fiecare termen de judecată ce a presupus discuții contradictorii, a formulat apărări corespunzătoare în raport de excepțiile invocate de pârâte, soluția fiind una favorabilă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind admisibilă și de natură să conducă la soluționarea cauzei.
A fost atașat dosarul nr._ *.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 16.07.2009, sub nr._/215/2009, reclamanta . solicitat în contradictoriu cu pârâtele C.A.S. D., C.N.A.S., obligarea acestora la restituirea sumei de 5.672 lei și a dobânzii legale aferente.
Prin sentința comercială nr. 2458 din data de 10.02.2010, pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._/215/2009, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția C. Administrativ și Fiscal.
Prin sentința nr. 990 din data de 14.06.2010 pronunțată de Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosar nr._, s-a respins acțiunea.
Prin decizia nr. 427/01.02.2011, pronunțată de Curtea de Apel C.– Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosar nr._, s-a admis recursul formulat de recurenta reclamantă împotriva sentinței nr. 990 din data de 14.06.2010 pronunțată de Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosar nr._, s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre competentă soluționare către Judecătoria C..
Prin sentința civilă nr._ din data de 06.07.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, a fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice Comunală 1 C. la plata sumei de 5.672, 46 lei către reclamantă reprezentând garanție, precum și la plata dobânzii legale de la data introducerii acțiunii, 16.07.2009 până la data plății efective a acesteia și s-a respins cererea reclamantei privind acordarea sumei de 4639 lei reprezentând majorări de întârziere, penalități și dobânzi.
Prin decizia civilă nr. 712/2013 din data de 17.04.2013, pronunțată de Tribunalul D. Secția 1 Civilă, în dosar nr._, s-a admis recursul împotriva sentinței civile nr._ din data de 06.07.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, s-a casat sentința civilă recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Prin sentința civilă nr. 599/22.01.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._ *, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și precizată.
Prin decizia nr. 845/2014 din data de 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul D.-Secția I Civilă, în dosar nr._ *, s-a admis recursul declarat de reclamantă și s-a admis acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtele CAS D. și CNAS București, obligându-le pe acestea la plata sumei de 5672,46 lei, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 16.07.2009 până la data plății efective.
De asemenea, conform dispozitivului deciziei nr. 845/2014 din data de 10.09.2014, pronunțată de Tribunalul D.-Secția I Civilă, în dosar nr._ *, s-a luat act că recurenta reclamantă a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, respectiv chitanță CEC Bank, contractul de asistență juridică nr. 80/12.05.2011, factura nr. 79 din data de 14.07.2011 și chitanța nr. 72 din data de 14.07.2011, factura nr. 626/05.11.2013 și chitanța nr. 356/05.11.2013, instanța constată că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată ocazionate de promovarea și susținerea litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr._ * în valoare de 2.860 lei, din care suma de 500 lei reprezintă onorariu expertiză, suma de 500 lei reprezintă onorariu avocat, suma de 1860 lei reprezintă onorariu avocat.
Instanța reține că, partea care a avut câștig de cauză poate solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, în cazul în care nu s-a cerut acordarea cheltuielilor de judecată ori, deși au fost cerute, instanța a omis să se pronunțe asupra lor.
În cauza de față, așa cum s-a mai arătat anterior, recurenta reclamantă a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.
De asemenea, instanța reține că aceste cheltuieli de judecată efectuate de partea care a câștigat procesul sunt datorate în temeiul răspunderii civile delictuale, în măsura în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art. 998-999 C. civ de la 1864, respectiv dacă s-a săvârșit cu vinovăție o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii și se constată existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs.
Or, în cauza dedusă judecății, instanța reține că fapta ilicită săvârșită de pârâte a constat în atitudinea procesuală a lor în calitate de părți care au pierdut procesul, fapt care a generat în patrimoniul reclamantei un prejudiciu constând în cheltuielile de judecată pe care a fost nevoită să le efectueze, culpa în producerea acestui prejudiciu aparținând pârâtelor.
De asemenea, instanța constată existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită de pârâte și prejudiciul produs reclamantei, aceste cheltuieli fiind prilejuite de procesul pierdut de pârâte.
În ceea ce privește întinderea prejudiciul produs reclamantei și a cărei reparare o solicită, instanța reține că acesta se ridică la suma de 2.860 lei, așa cum s-a arătat anterior.
Având în vedere toate aceste elemente și constatând îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale impuse de art.998-999 C civ, instanța apreciază că cererea formulată de reclamantă este întemeiată.
În ce privește solicitarea pârâtelor de reducere a cuantumului onorariului de avocat, instanța reține că potrivit art. 274 alin.. 3 C.proc.civ., instanța poate să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat. Prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, dar are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează partea cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat.
În cauza de față, însă prin raportare la valoarea pricinii, activitatea desfășurată de avocat, având în vedere că pricina a parcurs mai multe cicluri procesuale, instanța apreciază că nu se impune reducerea onorariului de avocat.
În raport de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite cererea și va obliga pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2.860 lei cu titlu de despăgubiri.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . sediul procesual ales în C., .. 47, județul D., în contradictoriu cu pârâtele C. DE ASIGURĂRI DE SĂNATATE D., cu sediul în C., ., nr. 8, județul D. și C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNATATE D., cu sediul în București, .. 248, . 3.
Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2.860 lei cu titlu de despăgubiri.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș. C.
Red.Dact.C.A.
5 ex. 3 ex. .>
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 9568/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9486/2015.... → |
|---|
