Pretenţii. Sentința nr. 9567/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9567/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 9567/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SENTINA CIVILĂ Nr. 9567/2015
Ședința publică de la 06 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier C.-C. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ASOCIAȚIA DE L. NR. 9 și pe pârât C. M.- L., pârât S. G.- decedat, având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamanta fiind reprezentată de av. Țapelea, pârâta fiind reprezentată de av. P. H.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că reclamanta a înaintat la dosar, prin serviciul registratură, copii înscrisuri, cu duplicat pentru comunicare.
Se înmânează av P. H. copii ale înscrisurilor depuse de reclamantă.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului reclamantei, invocată de pârât, prin întâmpinarea depusă la dosar.
Apărătorul reclamantei având în vedere actele depuse prin registratură solicită respingerea excepției, învederează instanței că s-au invocat excepții și când dosarul se afla pe rolul Tribunalului D. și instanța s-a pronunțat deja, astfel că invocă excepția autorității de lucru judecat cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant.
Av P. H. învederează că nu au fost puse în discuție, astfel că solicită admiterea excepției și anularea cererii.
Instanța respinge excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului reclamantei, invocată de pârât, prin întâmpinare.
Instanța acordă cuvântul pentru a se propune probe.
Av Țapelea pentru reclamantă solicită, în dovedirea acțiunii, încuviințarea probei cu înscrisurile depuse deja la dosar.
Av P. H. nu se opune; în combaterea susținerilor acțiunii solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, probei cu expertiză contabilă, dar solicită ca onorariul să fie achitat de reclamantă., această ultimă cerere fiind motivată în drept în baza disp. art. 249 C.pr.civilă și în fapt pentru că din actele depuse la dosar nu rezultă o sumă certă pe care o solicită reclamanta.
Av Țapelea solicită instanței să facă aplicarea disp.art. 208 C.pr.civilă învederând că în cuprinsul întâmpinării, pârâta nu a solicitat probe și nici nu a contestat debitul solicitat de reclamantă.
În baza art. 208 alin. 2 N. C. pr. civilă decade pârâtul din dreptul de a propune de probe și invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Av Țapelea învederează că nu mai are alte cereri de formulat și probe de propus și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Av P. H. de asemenea solicită acordarea cuvântului pe fond
Instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul reclamanților solicită admiterea acțiunii precizate, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de întreținere restante și a penalităților de întârziere, fără cheltuieli de judecată.
Av P. H. solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
INSTANȚA
Constată că la data de 31.07.2013 Asociația de proprietari nr. 9 C. a chemat în judecată pe pârâtul S. G. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul la plata sumei de 1779,83 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante pe perioada februarie 2011-aprilie 2013 și obligarea pârâtului la plata sumei de 249,20 lei reprezentând penalități de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâtul este proprietar al imobilului situat în C., . nr. 6, ., 1. . a achitat cheltuielile de întreținere pe perioada februarie 2011-aprilie 2013.
Reclamanta a mai arătat că a făcut demersuri pentru ca pârâtul să achite debitul restant, dar pârâtul a refuzat.
În drept au fost invocate disp.art. 192 și urm. C.Pr.Civ., art. 50 din Legea nr. 230/2007
La data de 19 noiembrie 2013, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată având în vedere lipsa capacității de folosință a reclamantei.
În motivarea excepției, pârâtul a arătat că reclamanta ar fi trebuit să fie constituită în baza Legii 230/2007, dar, chiar reclamanta, în adresa nr. 112/2011 menționează că nu s-a constituit.
În drept a invocat Legea 230/2007, art. 56 alin 3 și art. 205 N.C.P.C. .
La data de 12 decembrie 2013 reclamanta a depus la dosar precizare acțiune prin care a învederat că denumirea corectă este Asociația de L., iar nu Asociația de Proprietari.
Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat anularea întâmpinării pentru lipsa unuia din elementele prev. de art. 205 alin. 2 lit. a respectiv lipsa codului numeric personal al pârâtului.
Referitor la excepția invocată, a solicitat respingerea acesteia întrucât Asociația de L./Proprietari nr. 9 -1 Mai are capacitate procesuală încă de la înființarea acesteia din anul 1993 iar în statutul acesteia ,la art. 1 teza III a se prevede că asociația de locatari se constituie indiferent de forma de proprietate asupra apartamentului și se înregistrează la Administrația Financiară C.. De asemenea a susținut că Legea nr. 230/2007 prevede că Asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor din cadrul unei clădiri iar acordul se consemnează într-un tabel nominal ,anexă la acordul de asociere .
A susținut reclamanta că singura diferență dintre asociația de proprietari și cea de locatari constă în faptul că o asociație de proprietari se constituie într-un condominiu unde există proprietari iar în cazul asociației de locatari, într-un condominiu unde există proprietari și chiriași.
La data de 03.02.2014, pârâtul a depus note de ședință prin care a arătat că Asociația de L. 1 Mai și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 192 și urm N.c.p.c fără respectarea dispozițiile art. 193 N.c.p.c referitoare la obligativitatea procedurii prealabile prevăzut de Legea 115/2012 art. 60 indice 1 și a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea conform art. 2 alin. 1 indice 2 din Legea nr. 192/2006.
A mai arătat pârâtul că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispoz. art. 50 din Legea nr. 230/2007 iar Legea nr. 114/1996 prevedea că asociațiile de locatari constituite potrivit Legii 5/1973 se reorganizează în asociații de proprietari și atât Legea 114/1996 art. 35 alin. 2 cât și Legea 230/2007 art. 2 prevăd ca formă de asociere asociațiile de proprietari cu personalitate juridică.
Susține pârâtul că reclamanta nu are personalitate juridică și nu poate fi subiect de drept și solicită să se constate nulitatea absolută a actelor de procedură îndeplinite de reclamanta fără capacitate procesuală de folosință conform dispoz art. 56 N.c.p.c. și că nu pot sta în judecată asociațiile fără personalitate juridică dacă sunt constituite potrivit legii.
Invocă pârâtul și excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a reclamantei arătând că Asociația de locatari nr. 9 nu are personalitate juridică astfel că se impune sancțiunea prev. de art. 57 alin. 5 N.c.p.c-anularea actului de procedură îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu și invocă și excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei a semnatarului contractului de asistență juridică, în numele acesteia, excepție prev. la alin.l 2 din art. 57 N.c.p.c întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legile sau statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
Mai invocă excepția lipsei interesului și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei arată pârâtul că are contracte individuale cu toți furnizorii de utilități,mai puțin cu Salubritatea.
Prin sentința civilă nr. 3787 din 17.03.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost admisă excepția inadmisibilității și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 9 C. în contradictoriu cu S. G., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Asociația de Proprietari nr. 9
La data de 15.10.2014 numita C. M. L. a formulat o cerere prin care a solicitat conceptarea în cauză în calitate de succesoare a autorului său S. G. care a decedat la data de 01.10.2014,anexând cererii copia certificatului de deces al intimatului și copie certificat de naștere și căsătorie în ceea ce o privește.
La data de 05.11.2014 ,numita C. M. L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului în temeiul apărărilor formulate la fond de autorul ei și a reiterat toate apărările invocate de acesta.
Tribunalul D. ,prin Decizia nr. 496/13 martie 2015 a respins excepțiile invocate prin întâmpinare de către intimata pârâtă C. M. L. ca fiind neîntemeiate ,a admis apelul formulat de reclamantă, a anulat în tot sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
La Judecătoria C. ,cauza a fost înregistrată sub nr._ .
La termenul din data de 29.06.2015 pârâta a depus la dosar note de ședință prin care invocat Decizia nr. 3382/04.11.2014 a ÎCCJ și a arătat că la dosar nu există o decizie a comitetului executiv al reclamantei în vederea inițierii unui proces în contradictoriu cu pârâta și a solicitat anularea cererii pentru lipsa calității de reprezentant a apărătorului reclamantei.
A mai arătat că pretenția ce reprezintă obiectul cauzei este formată dintr-o sumă ce reprezintă contravaloare cheltuieli de întreținere restante și neachitate pe o anumită perioadă,fără a arăta din ce se compune această sumă, iar în precizare s-a micșorat perioada fără a se micșora și cuantumul cheltuielilor de întreținere restante, și dintr-o altă sumă reprezentând penalități de întârziere de 0,2% /zi întârziere.
A menționat pârâta că are contracte individuale cu toți furnizorii de utilități ,mai puțin cu Salubritatea iar pe de altă parte, art. 49 alin. 1 din Legea 230/2007 prevede că Asociația poate stabili un sistem propriu de penalizări care nu pot fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere iar la art. 6 lit.k teza II din statutul reclamantei este stabilit cuantumul penalităților de 0,05%/zi întârziere pentru ce depășește trei luni .
A solicitat pârâta încuviințarea unei expertize contabile în sarcina reclamantei,conform art. 249 N.c.p.c pentru a se stabili cu exactitate cuantumul pretențiilor solicitate.
S-au depus la dosar în copie tabele nominale restanțieri,proces verbal din data de 23.09.2012,proces verbal din data de 16.05.2013,proces verbal din 13.06.2012,proces verbal din 27.03.2013,Decizia nr. 4,contract de asistență juridică,Decizia nr. 1/12.04.2011,proces verbal din 05.11.2012,Decizie .
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține ca pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune, aferente spațiului pe care îl ocupă în imobil, astfel încât s-au acumulat restanțe în sumă de sumei de 1725,92 lei reprezentând cheltuieli de întreținere pe perioada aprilie 2011-martie 2013 și a sumei de 502,10 lei reprezentând penalități de întârziere aspecte ce rezultă din situația centralizatoare privind cotele de întreținere si penalizările aferente depuse de reclamantă la dosar.
Potrivit dispozițiilor art. 3 lit. i și art. 10 din Anexa nr. 2 a Legii locuinței nr. 114/1996 republicată si cu modificările ulterioare si art.46 din Lg.230/2007, fiecare proprietar din cadrul condominiului are obligația de a achita cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii legate de proprietațile individuale si care nu pot fi înregistrate pe fiecare dintre acestea sau pentru servicii legate de exploatarea, reparația sau întreținerea proprietății comune.
Asociația de locatari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevazute si a altor cheltuieli restante, oricărui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit. Art. 13 din O.G. nr.85/2001 dispune că penalitățile pentru întârzierea plații cotelor de întreținere, hotărâte, potrivit legii, de adunarea generala a proprietarilor, se vor aplica pentru fiecare cota de întreținere lunară numai după o perioada de 30 de zile, care depășește termenul stabilit pentru plata, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma cotei de întreținere lunare la care s-a aplicat, iar potrivit art. 49 alin. 1 din Lg. 230/2007 asociația poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, însă penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Instanța constată că pârâta nu și-a achitat sumele în cauză, astfel încât va admite acțiunea precizată si va dispune obligarea pârâtei la plata a sumei de 1725,92 lei reprezentând cheltuieli de întreținere pe perioada aprilie 2011-martie 2013 și a sumei de 502,10 lei reprezentând penalități de întârziere aferente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamant ASOCIAȚIA DE L. NR. 9 cu sediul în C., .. 6 . CUI_ în contradictoriu cu pârâta C. M.- L., domiciliată în C., .. 6, .. 1, .> Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1725,92 lei reprezentând cheltuieli de întreținere pe perioada aprilie 2011-martie 2013 și a sumei de 502,10 lei reprezentând penalități de întârziere aferente.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 6 iulie 2015.
PREȘEDINTE M. M.
Grefier C.-C. S.
Red.M.M./tehnored.C.C.S.
4 ex./13.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9493/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 9405/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
