Contestaţie la executare. Sentința nr. 2893/2013. Judecătoria DEVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2893/2013 pronunțată de Judecătoria DEVA la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 2051/221/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D., JUDEȚUL HUNEDOARA
D., . nr. 35
Tel: 0254_/ Fax: 0254_ / e-mail_
operator de date cu caracter personal nr. 4259
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2893/2013
Ședința publică din data de 06.06.2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. C.- judecător
D. E. - grefier
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de contestatorii O. G. și O. R., în contradictoriu cu intimatul P. municipiului D., având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare nu se prezintă părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că reclamanții – contestatori au depus, prin serviciul Registratură, răspuns la întâmpinare.
Instanța de judecată, în conformitate cu disp. art. 394 C.proc.civ., socotindu-se lămurită, a reținut cauza spre soluționare
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei D. la data de 13.03.2013, sub nr._, contestatorii O. G. și O. R. au chemat în judecată pe intimata P. Mun. D. – Direcția Economică – Serviciul Recuperare Impozie și Taxe Locale, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să anuleze actele de executare silită efectuate împotriva lor de intimată în condițiile art. 44-45 din O.G. nr. 92/2003, coroborat cu prevederile art. 703 Cod proc.civ. și să dispună suspendarea executării silite în condițiile art. 718 Cod proc.civ., cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatorii au arătat că potrivit art. 141 alin.2 din O.G. nr. 92/2003, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă, iar titlul de creanță este actul administrativ emis în stabilirea obligațiilor fiscale, cel care generează creanța fiscală și dreptul la executare silită, prin emiterea somației și titlului executoriu.
Titlul de creanță nu poate fi pus în executare până ce nu se face dovada comunicării cu debitorul, acesta având dreptul la contestarea actului, drept ce nu se poate realiza decât după comunicare.
S-a mai arătat că deși începând cu anul 2009 mijlocul de transport pentru care s-a demarat procedura de executare silită a fost radiat din circulație, radiere în baza căreia s-a solicitat scoaterea din evidența fiscală a Primăriei Mun. D., pârâta a refuzat să scoată autoturismul din evidența fiscală și nu a comunicat niciuna din deciziile de impunere la care se face trimitere în titlul executoriu.
Astfel, constestatorii solicită ca intimata să facă dovada comunicării deciziilor de impunere pe anii 2009, 2010, 2011, 2012, emise pe numele contestatorilor, cu respectarea prevederilor art. 44 din O.G. nr. 92/2003.
S-a mai arătat că au solicitat radierea din evidențele fiscale a autovehiculului, atât la data de 14.01.2009, cât și la data de 18.01.2011, astfel că după aceste date, intimata nu mai are temei pentru a calcula și dispune în sarcina acestora obligația de plată a impozitului pe mijlocul de transport repsectiv.
În drept, contestatorii a invocat dispozițiile art. 718 și urm. din Codul de proc. civ., prevederile O.G. nr. 92/2003.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 91,64 lei, conform chitanței de la fila nr. 21 și timbru judiciar de 1,5 lei.
În probațiune contestatorii au depus, în copie, înscrisuri, titlul executoriu și somația nr. 7375/26.02.2013, certificat de radiere nr. 10/14.01.2009, răspuns din partea intimatei cu privire la o cerere de radiere din evidențele fiscale, formulată de contestatorul O. G., practică judiciară, dosar filele nr. 4-13.
Intimata P. Mun. D. – Direcția Economică – Serviciul Recuperare Impozie și Taxe Locale a depus întâmpinare, dosar filele nr.34-36, prin care a solicitat ca reclamanții-contestatori să depună o cauțiune, pentru cererea de suspendare a executării silite, conform art. 215 alin.2 din O.G. nr. 92/2003, iar în ceee ce privește contestația la executare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a arătat că cei doi contestatori figurează în evidențele fiscale ale intimatei cu debite restante rămase neachitate începând cu anul 2009, reprezentând impozit mijloace de transport și astfel față de dispozițiile art. 136 din O.G. nr. 92/2003, a întocmit somația și titlul excutoriu cu nr. 7375/26.02.2013, acestea fiind comunicate cu respectarea prevederilor legale.
În ceea ce privește critica contestatorilor privind faptul că nu s-au emis decizii de impunere anulate, intimata a arătat că nu avea această obligație, iar deciziile de impunere se emit ori de câte ori se modifică baza de impunere, ca urmare a unor constatări prealabile sau în baza unei inspecții fiscale, conform prevederilor art. 86 alin.1 din O.G. nr. 92/2003, însă în cauzl de față baza de impunere nu s-a modificat.
În ceea ce privește inexistența unui temei de drept pentru a calcula și dispune în sarcina contestatorilor obligația de plată a impozitului datorat pe mijlocul de transport, intimata a arătat că orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport datorează un impozit anual, iar impozitul nu poate fi scăzut pe perioada în care mijlocul de transport nu este utilizat. Radierea din circulație a mijlocului de transport nu presupune /neapărat și radierea acestuia din evidențele fiscale, întrucât impozitul pe mijlocul de transport este unul pe proprietate și nu un impozir pe utilizarea efectivă a mijlocului de t.ransport. Astfel scăderea de la plată a acestui impozit se poate realiza numai atunci când sepierde dreptul de proprietate, prin înstrăinare, sau prin dezmembrarea bunului la un centru autorizat.
Prin urmare, contestatorii datorează și în continuare impozit anual pentru mijlocul de transport, în calitate de proprietari ai acestuia, iar pentru neplata impozitului s-au emis actele de executare sus amintite.
S-a mai arătat că somația și titlul executoriu au fost emise cu respectarea tuturor prevederilor legal, astfel că se impune respingerea contestației la executare.
În drept, a invocat dispozițiile Codului de proc. civ., O.G. nr. 92/2003, Codul Fiscal, H.G. nr. 44/2004.
La solicitarea instanței intimata a depus, în copie, dosarul execuțional nr._/22.02.2013.
Contestatorii au depus răspuns la întâmpinare.
În probațiune, s-au încuviințat proba cu înscrisurile sus amintite.
Analizând prezenta contestație la executare, instanța reține următoarele:
Prin prezenta contestație la executare contestatorii solicită anularea titlului executoriu și somației nr. 7375/26.02.2013, emise de intimată în dosarul execuțional nr._/2013, ce are ca obiect recuperarea impozitului pe un mijloc de transport deținut de contestatori, aferent perioadei 2009-2012.
Din evidențele fiscale ale intimatei dar și susținerile contestatorilor rezultă că aceștia sunt proprietarii unui mijloc de transport iar înregistrarea în evidența fiscală a acestui bun s-a făcut pe baza declarației date de contestatori după achiziționarea acestuia.
Conform disp. art. art. 172 alin. 1) privind Codul de procedură fiscală, “Persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legi”.
În ceea ce privește susținerea celor doi contestatori în sensul că nu mai datorează impozit pentru mijlocul de transport respectiv, întrucât acesta a fost radiat din circulație, (conform certificatului de radiere de la fila nr. 6, depus în probațiune), iar intimata a refuzat nejustificat să scoată autoturismul din evidența lor fiscală (conform adresei de la fila nr. 7, depusă în probațiune), instanța constată că aceste critici sunt neîntemeiate din următoarele considerente:
Potrivit 261 alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal “Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat/inregistrat in Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor in care in prezentul capitol se prevede altfel” iar modul de calcul al impozitului este prevăzut de art. 263 din același act normativ.
De asemenea se mai reține că potrivit art. 122 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal “(1) Pentru mijloacele de transport scăderea impozitului se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), cât și în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcțiune.(2) Mijlocul de transport scos din funcțiune corespunde mijlocului de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorat sau care are piese lipsă, fiind impropriu îndeplinirii funcțiilor pentru care a fost creat.Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existenței fizice, scăderea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face prin prezentarea unui document din care să reiasă că mijlocul de transport a fost dezmembrat, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenților economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor uzate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2003, cu modificările ulterioare. În lipsa documentului prevăzut mai sus, contribuabilul care nu mai poate face dovada existenței fizice a mijlocului de transport cu care figurează înregistrat în evidențele compartimentului de specialitate al autorităților administrației publice locale va prezenta o declarație pe propria răspundere din care să rezulte elementele de identificare a contribuabilului și a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dobândit acel mijloc de transport, împrejurările care au condus la pierderea acestuia.(3) Impozitul pe mijloacele de transport nu se dă la scădere pentru perioada în care acestea se află în reparații curente, reparații capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din rețeaua comercială sau de la unitățile de reparații de profil.”
Raportat la texele legale sus amintite, se reține că cei doi contestatori nu au făcut dovada îndeplinirii întocmai a demersurile legale pentru a obține radierea autovehiculului din evidențele fiscale ale intimatei deși aceasta din urmă (prin adresa de la fila nr. 7, depusă în probațiune de contestatori) i-a informat pe aceștia care sunt condițiile legale în care pot obține radierea (scăderea) din evidențele fiscale a autovehiculului, pentru a nu se mai reține în sarcina acestora impozitul pe mijlocul de transport respectiv.
Totodată se mai reține că cei doi contestatori au luat astfel la cunoștință și de refuzul intimatei de a proceda la scoaterea din evidențele fiscale a respectivului autovehicul, iar în cazul în care s-ar fi considerat vătămați aveau posibilitatea de a formula o acțiune în contencios administrativ, împotriva acestui refuz, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Concluzionând, radierea din circulație a unui autovehicul la cererea proprietarului (în cauza de față a contestatorului O. G.) nu poate conduce la scăderea de la plată a impozitului aferent mijlocului de transport respectiv, în condițiile în care nu s-a făcut dovada că autovehiculul nu se mai află în proprietatea contestatorilor, iar impozitul pe mijlocul de transport este un impozit pe proprietate.
În ceea ce privește susținerile contestatorilor în sensul că intimata nu a emis și comunicat nicio din decizie de impunere privind impozitul datorat și menționat în actele de executare silită contestate instanța va respinge și aceste critici ca fiind neîntemeiate.
Conform disp. art. 136 alin.1) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, " In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedeaza la actiuni de executare silita, potrivit prezentului cod (…)".
Totodată se reține că potrivit art.86 alin.1) din O.G. nr.92/2003 “Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de cate ori acesta modifica baza de impunere, ca urmare a unor constatari prealabile ale organului fiscal sau in baza unei inspectii fiscal” iar potrivit alin.4) și 5) “Declaratia fiscala intocmita potrivit art. 82 alin. (2) este asimilata cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificari ulterioare, si produce efectele juridice ale instiintarii de plata de la data depunerii acesteia”, “In situatia in care legea nu prevede obligatia de calculare a impozitului, declaratia fiscala este asimilata unei decizii referitoare la baza de impunere”
Totodată, potrivit disp. art. 248 din Codul fiscal, fac parte din categoria impozitelor și taxelor locale - impozitul pe clădiri și impozitul pe mijloacele de transport, iar art.261 alin.1) prevede obligația oricărei persoane ce are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România, de a plăti anual impozit pentru acesta, cu excepțiile prevăzute de lege, iar modul de calcul al impozitului este prevăzut de art. 263 din Codul fiscal. De asemenea și modul de calcul al dobânzilor, ce reprezinta echivalentul prejudiciului creat titularului creantei fiscale ca urmare a neachitarii de catre debitor a obligatiilor de plata la scadenta, se calculeaza potrivit art. 120 din Codul de proc.fiscală.
Concluzionând, intimata nu trebuia emisă o decizie de impunere pentru impozitul pe mijlocul de transport reținut în sarcina contestatorilor, conform titlului executoriu contestat, din moment ce calculul impozitului s-a făcut în baza declarației fiscale a contestatorilor, conform dispozițiilor Codului fiscal și Codul de proc. fiscală.
Astfel, având în vedere toate aceste considerente instanța va respinge ca fiind nefondată prezenta contestație la executare.
Față de soluția pronunțată cu privire la contestația la executare instanța va respinge ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite demarate de intimată în dosarul execuțional nr._/2013, până la soluționarea prezentei contestații la executare.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de către intimată astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată contestația la executare formulată de contestatorii O. G. și O. R., ambii cu domiciliul în mun. D., ..45, ., în contradictoriu cu intimata P. Mun. D. – Direcția Economică – Serviciul Recuperare Impozie și Taxe Locale, cu sediul în D., Piața Unirii, nr.4, județul Hunedoara.
Respinge ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite demarate de intimată în dosarul execuțional nr._/2013, până la soluționarea prezentei contestații la executare.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria D..
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2013.
P., GREFIER,
C. C. D. E.
(concediu de studii)
Semnează Grefier Șef
Red. 4 ex.
CC / DE/02.09.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1/2013. Judecătoria DEVA | Uzucapiune. Sentința nr. 2/2013. Judecătoria DEVA → |
|---|
