Fond funciar. Sentința nr. 3759/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3759/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 5749/225/2013
Dosar nr._ „fond funciar”
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3759
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.10.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: D. G.
GREFIER: A. S.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petenta Ș. T. și pe intimații C. D., C. M., G. G., G. L., G. F., A. T., B. R., B. R., având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator M. I. pentru intimații A. T., B. R. și B. R. și intimata A. T. personal, fiind lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 11.10.2013, prin serviciul registratură al instanței, av. M. I. a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare fiind plecată la Curtea de Apel pentru susținerea cauzei nr._ *, depunând în dovedirea acestei cerere copie împuternicire avocațială și extras portal Curtea de Apel C. privind dosarul mai sus indicat.
Întrucât cauza a mai suferit amânări, iar prezenta cerere de amânare se bazează pe culpa avocatului care nu a desemnat un delegat în substituire, instanța respinge cererea de amânare și lasă dosarul pentru a fi strigat în raport de ordinea de pe listă.
La a doua strigare se prezintă avocat M. I. pentru petentă, fiind lipsă intimații.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, față de disp.art.150 C., constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat M. I. pentru petentă solicită admiterea acțiunii, să se constate nulitatea titlului de proprietate în sensul radierii din titlu a numiților G. Ilaru, B. V.. Solicită emiterea unui nou titlu pe numele unui singur beneficiar G. I..
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la 22.04.2013 sub nr._ petenta Ș. T. și pe intimații C. D., C. M., G. G., G. L., G. F., A. T., B. R., B. R. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea parțială a titlului de proprietate nr._/21.11.2007 în sensul radierii numiților G. Ilaru și B. V. ca persoane neîndreptățite la constituirea dreptului de proprietate.
În motivarea acțiunii a arătat că autorul părților din proces pe nume G. M. a avut 3 copii respectiv G. I., tatăl reclamantei și al pârâtului G. G.; G. Ilaru tatăl pârâților G. L. și soț al pârâtei G. F.; B. V. mama pârâtei A. T. și B. I. predecedat mamei sale de pe urma căreia au rămas 2 copii pârâții B. R. și B. R..
La 26.04.1972 a decedat autorul comun G. M. iar după decesul acestuia fiica sa B. V. și fiul său G. Ilaru au renunțat la succesiune prin declarație notarială.
La data de 21.11.2007 a fost eliberat titlul de proprietate nr._ cu autor G. M. și beneficiari tatăl său și al pârâtului G. G. precum și ceilalți 2 fii G. Ilaru și B. V. care așa cum a arătat au renunțat la succesiune.
Consideră că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea disp. art. 8 si 13 din Legea Fondului Funciar potrivit cărora renunțătorii la succesiune nu beneficiază de repunerea în termen pentru a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate posibilitate pe care o au doar cei care nu au acceptat succesiunea în termenul legal.
Întrucât practica instanțelor la nivel național a fost diferită a intervenit ICCJ și prin decizia nr. 11/05.02.2007 pronunțată într-un recurs în interesul legii a statuat că mai pot fi repuși în termen pentru a accepta succesiunea și implicit pentru a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Deciziile pronunțate în recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru toate instanțele iar practica acestora trebuie să se alinieze la disp. deciziei sus amintite.
Consideră că pârâții G. L., G. F., A. T., B. R. și B. R. în calitate de moștenitori ai autorilor lor G. Ilaru și B. V. renunțători la succesiune nu pot avea mai multe drepturi decât părinții lor, fapt pentru care în temeiul art. 3 din Legea fondului funciar solicită să se constate nulitatea absolută și parțială a titlului de proprietate în sensul înlăturării de la rubrica beneficiari a defuncților G. Ilaru și B. V..
În drept nu și-a întemeiat cererea.
În dovedirea cererii formulate a depus la dosarul cauzei în fotocopie, următoarele înscrisuri: titlu de proprietate nr._/21.11.2007, certificat de deces Gârtoescu E., certificat de deces Gârtoescu I., declarație B. V. autentificat sub nr. 6920/30.08.1990 la notar M. O., declarație G. Ilaru aut.sub nr. 6919/30.08.1990 la notar O. M. (f.3).
Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru conform art. 29 alin.2 din OUG nr.80/2013.
La data de 07.05.2013, prin serviciul registratură al instanței, (f. 68-70) petenta Stirbu T. a depus la dosarul cauzei copia actelor de stare civilă, certificat de căsătorie și de naștere, arătând că își întemeiază cererea pe disp.art. III lit.a din Legea nr. 169/1997. A solicitat a se întocmi adresă către C. D. pentru a înainta instanței documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat.
La data de 17.05.2013, prin serviciul registratură al instanței intimatul G. G., având CNP_ a formulat întâmpinare (f. 80) prin care arată că după anul 1990, când s-au restituit terenurile foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, a folosit permanent terenurile din titlul de proprietate.
În anul 1990-1991 doar tatăl său a fost interesat de aceste terenuri, vara B. V. și fratele G. Ilaru au declarat în mod expres că nu sunt interesați de averea părintească și au dat declarație la notar în acest sens, motiv pentru care nu au formulat cerere pentru restituirea dreptului de proprietate. Este de acord cu acțiunea petentei.
A atașat la dosarul cauzei (f.81) copia certificatului de naștere.
La data de 28.05.2013, prin serviciul registratură al instanței (f. 99), intimata C. D. a formulat întâmpinare prin care arată că lasă la aprecierea instanței, constatarea nulității parțiale a TP nr._/2()07, în sensul radierii moștenitorilor Gartoescu Ilaru și Bobilca V., din titlul contestat, în baza poziției procesuale și apărărilor formulate de ceilalți intimați pârâți.
În fapt, titlul contestat a fost întocmit și eliberat în baza cererilor formulate de cei trei moștenitori ai defunctului Girtoescu M., ce au fost validați în anexele la Legea nr.18/1991, privind fondul funciar. Până la încetarea din viață în anul 2007, autorul reelamantei-Girtoescu I., nu a înțeles să conteste calitatea de moștenitori ai celorlalți doi moștenitori a căror radiere se solicită din titlul contestat, și nu a depus declarațiile de renunțare din partea acestora depuse de reclamantă la dosarul cauzei, deși a cunoscut modul de validare a anexelor în baza cărora a fost întocmit acest titlu, anexe ce au fost aduse la cunoștință publică prin afișaj, la data validării lor în anul 1991. Nici după decesul autorului reclamantei și până la prezenta acțiune, aceasta nu a contestat anexele în baza cărora a fost întocmit titlul contestat.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.205 Cod proc.civ. și a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art. 223 C..
A atașat la dosarul cauzei copia titlului provizoriu de proprietate emis lui G. M., cu moșt. G. I., G. Ilarei și B. V., extras poziție RA 1959-1962 . 3 . nr. 18/1991, cereri de reconstituire a dreptului de proprietate 1991 formulate de G. I., G. I. și B. V. (f.100-105).
La data de 03.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, intimata A. T. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f.115-117) prin care a invocat excepții și a solicitat respingerea acțiunii formulate de Ș. T., ca nelegală, netemeinică, nulă de drept, întrucât nu există niciun temei legal privind constatarea nulității titlului de proprietate_ din 21.11.2007, în sensul că numiții Girtoescu llaru și B. V. sunt îndreptățiți să primească drepturile de proprietate ce le revin.
A solicitat cheltuieli de judecată.
A mai arătat că cererea de chemare în judecată nu este motivată în fapt și în drept, ceea ce duce la constatarea nulității acesteia.
A mai precizat că, constatarea nulității absolute sau parțiale a unui titlu de proprietate se face potrivit disp.art. 1894 C.civ., ori din datele aflate la dosar rezultă că cererea de chemare în judecată este făcută peste termenul prevăzut de lege.
În cererea de chemare în judecată se menționează că Girtoescu M. a avut 3 copii, respectiv Girtoescu I.—tatăl reclamantei și al pârâtului Girtoescu G.; Girtoescu llaru—tatăl pârâților Girtoescu L. și soț al pârâtei Girtoescu F.; B. V.—mama pârâtei A. T. și B. I.—decedat—de pe urma căruia au rămas 2 copii, pârâții B. R. și B. R..
La data de 21.11.2007 a fost eliberat titlul de proprietate nr._ cu autor Girtoescu M. și beneficiarii.
În fapt, titlul de proprietate a fost eliberat corect la data când reclamanta invocă cele două declarații notariale prin care ar fi achiesat să renunțe la unele drepturi, precizează că legea fondului funciar nu exista, exista testamentul lui Girtoescu A. la aceeași dată cu Girtoescu M., prin care lasă în proprietate fiului său Girtoescu M. I. mai multe bunuri, imobil și casă, testament care nu a fost anulat niciodată, a produs și produce efecte juridice opozabile tuturor părților.
De asemenea există și testamentul lui Giortescu M. pe care cu bună știință reclamanta nu l-a depus la dosar pentru a-și crea o situație favorabilă, testament ce conține aceleași clauze cu cele ale lui Giortescu A.(decedată).
Niciodată nu s-a încercat inducerea în eroare a Comisiilor Locale de Fond Funciar sau a Comisiei Județene de Aplicare a Fondului Funciar și s-a respectat voința legală din cele două testamente pe care le depunem la dosar, deși reclamanta cunoștea de existența acestora.
Decizia nr.11 din 01.02.2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție nu are legătură cu speța în cauză întrucât declarațiile notariale sunt practic anulate de testamentul lui Giortescu A. și Giortescu M., iar între data testamentului și cele două declarații notariale sunt aproximativ 22 de ani(din 1968 până în 1990), iar evoluțiile politice nu puteau fi anticipate la vremea respectivă.
Declarațiile notariale sunt date în anul 1990 și se referă la faptul că, sunt străini de succesiune, respectiv succesiune nu a existat nici după moartea bunicului Girtoescu M. și nici după moartea bunicii Girtoescu A..
Menționează că Legea Fondului Funciar s-a dat în anul 2000, deci titlul de proprietate nr._ s-a dat corect și nu poate fi anulat.
Frazele din declarațiile notariale sunt interpretative, cei doi au vrut să declare că sunt străini de efectele juridice ale testamentelor date în anul 1968 de bunicii Girtoescu M. și Girtoescu A., nereferindu-se la vreo renunțare a drepturilor ce revin după cei doi bunici.
Precizează că bunicii s-au aflat permanent în întreținerea părinților săi B. V. și B. G., bunica fiind înmormântată în cavoul părinților săi.
În perioada 2007—_, reclamanta, împreună cu fratele său Girtoescu G. și-au însușit subvențiile acordate de stat și de U.E., fără să aibă drepturile în totalitate, ca MOȘTENITOARE.
În dovedirea întâmpinării a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: carte identitate A. T., extras art. 1898 C.civ., certificat deces B. V., certificat deces B. I., testament Gârtoescu A. din data de 13.09.1968 aut.sub nr. 2184/13.09.1968, certificat naștere Gârtoescu teodora, certificat căsătorie Ș. T., titlu de proprietate nr._/21.11.2007, declarație notarială G. Ilaru și B. V., certificat deces Gârtoescu I., certificat deces Gârtoescu E., titlu provizoriu de proprietate nr.195 I, certificat căsătorie A. T. cu certificat de naștere (f.118-135).
La data de 03.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, intimata G. F. a formulat întâmpinare (f. 157) prin care solicită respingerea acțiunii formulate de STIRBU T., ca fiind netemeinică, nelegală, nulă de drept.
Solicită a se constatata că nu există nici un temei legal, privind anularea titlului de proprietate nr._ din 21.11.2007 prin care soțul său - Girtoesou I. -este moștenitorul lui Girtoesou M. -tatăl său și este îndreptățit să primească drepturile de proprietate care îi revine soțului său Girtoesou I., a dat o declarație notarială ,prin care renunța la casă și la cei 250 mp de lângă casă, pe care mai erau proprietari conform legilor din timpul regimului comunist, restul pământului fiind în proprietatea statului, deci nu avea cum să renunțe la el. Titlul de proprietate a fost eliberat corect, întrucât soțul său a făcut cerere la primare în ani 1990 pentru a primi pământul ce i se cuvenea de la părinții săi.
Atunci când soțul său a renunțat la casă, legea fondului funciar nu exista.
Știe că există un testament al lui G. A. prin care lăsa fiului său G. I. (tatăl reclamantei) mai multe bunuri și imobilul cu cei 250 mp, precum și testamentul lui Grîtoescu M. care conține aceleași clauze ca și cel al lui G. A..
Menționează că declarația dată de soțul său în anul 1990 se referă la testamentul din anul 1990.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă și a atașat la dosarul cauzei (f. 159) copia buletinului de identitate.
Intimatul G. L. a formulat întâmpinare (f. 160) prin care solicită respingerea acțiunii petentei ca netemeinică, nelegală și nulă de drept, motivând întâmpinarea ca și a celei formulate de G. F.. A depus la dosarul cauzei copia actului de identitate (f. 161).
La data de 10.06.2013, petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulată de G. L. și G. F. (f. 162) prin care precizează că la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, tatăl său a avut convingerea că este singurul moștenitor care nu a renunțat la moștenirea părinților întrucât anterior s-a înțeles cu frații săi asupra averii rămase de la părinți, în sensul că aceștia au declarat expres că nu sunt interesați de imobilul și terenurile rămase de la părinți iar când au avut posibilitatea au inserat această opțiune în declarațiile notariale.
Consideră că nu erau necesar a fi arătate aceste înscrisuri notariale la C., din moment ce frații tatălui său și-au manifestat expres opțiunea succesorală.
Cel care a formulat personal cererea este doar G. Ilaru, în timp ce cererea înregistrată sub nr. 297/1991 sub numele B. V. nu este semnată de aceasta. Semnătura de pe cererea de reconstituire nu este identică cu cea de pe declarația notarială. Titlul de proprietate nu poartă semnătura tatălui său și nici viza OCOT de unde se poate trage concluzia că acesta nu a fost predat tatălui său în timpul vieții.
Titlul cu tricolor a fost eliberat ulterior decesului autorului său. Tatăl său a decedat la 06.04.2007 iar titlul de proprietate a fost eliberat la data de 21.11.2007.
Arată că își menține punctul de vedere referitor la faptul că pârâții, mai puțin G. G., sunt persoane nedreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri, neputând avea mai multe drepturi decât părinții lor.
La data de 14.06.2013 (f.166), petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, considerând că ca nu sunt întemeiate apărările pârâților întrucât legea fondului funciar, art.8 și art. 13 prevede explicit că cel care renunța la succesiunea autorului său nu poate fi repus în termenul de acceptare a succesiunii pentru a putea formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Mai mult și cap.III din legea fondului funciar îi consideră ca fiind persoane neîndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate iar titlul eliberat cu încălcarea disp.cap.lll este sancționat cu nulitatea care nu se prescrie.
Renunțătorul în accepțiunea legii civile este considerat că niciodată nu a fost moștenitor.
Pârâții au vocație succesorală generală dar pentru a moștenii este necesară vocația succesorală efectivă, concretă, utilă, vocație la care au renunțat în momentul semnării declarației notariale din 30 august 1990.
Prin declarațiile lor autorii și-au exprimat clar poziția față de succesiune în sensul renunțării la toate bunurile succesorale, astfel că singurul moștenitor cu vocație succesorală utilă, concretă, efectivă este doar autorul reclamantei și al pârâtului G. G..
Apărarea pârâților în sensul că declarația se referă la imobil și 250 m.p. nu poate fi primită deoarece la data de 30 august 1990 era deja intrat în vigoare decr.lege 42/1990 potrivit căruia deținătorul imobilului devenea prin efectul legii proprietar asupra terenului aferent care putea să ajungă până la 6000 mp. În cazul de față terenul îngrădit este de 3820 mp. La data de 30 august 1990 terenul din intravilan fusese restituit deja patrimoniului succesoral astfel că oricum declarația notarială depășește limita pretinsă de pârâți.
Nu se poate reține că prescrierea dreptului la acțiune întrucât nulitățile prevăzute de legea fondului funciar în cap.III sunt nulități absolute și acestea pot fi invocate oricând, de orice persoană care justifică interes legal.
În cauză nu se poate vorbi despre buna credință întrucât străinul de moștenire care ulterior formulează cerere d reconstituire a dreptului de proprietate nu poate fi apreciat ca vând buna credință. Jurisprudența invocată de pârâți nu poate fi reținută în cauză, acele comentarii și spețe referindu-se la dobândirea imobilelor în cu totul alte condiții.
Prin încheierea de ședință din data de 23.09.2013, instanța, apreciind utilă, concludentă și pertinentă proba cu înscrisuri solicitată de petentă prin apărător și de intimații G. G. și G. L., în temeiul art.258 coroborat cu art.292 C.. a încuviințat-o.
Cu privire la cererea de probatoriului formulată de procurator M. I. pentru intimații A. T., B. R. și B. R. constatând în interogatoriul petentei și înscrisuri ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate pe care trebuie să le depusă Comisia județeană de fond funciar M., instanța le apreciază ca fiind excedentare față de obiectul cauzei deoarece se solicită radierea numelor unor moștenitori din titlul de proprietate doar pe considerentul că aceștia sunt renunțători expres la moștenirea autorului comun, și le-a respins.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
La data de 21.11.2007 C. M. a eliberat titlul de proprietate nr._/21.11.2007 emis pe numele G. I., G. I., B. V. pentru suprafața de 6 ha și 4400 mp.
Potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, "calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii" (2) Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. Aceasta dispoziție a legiuitorului nu poate fi interpretata decât in sensul ca titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moștenitorilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta concluzie se impunându-se prin interpretarea semantica a textului de lege menționat mai sus, care completează dispoziția prevăzuta la art. 8 alin (3) din același act normativ, in care se precizează ca "stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere”. Rațiunea textului menționat, privind emiterea titlului pe numele tuturor moștenitorilor, nu este aceea de a-i cuprinde in titlu pe toți succesorii, indiferent daca au cerut sau nu reconstituirea dreptului de proprietate, ci numai de a se dispune prin aceeași procedura de reconstituire si o individualizare a loturilor cuvenite tuturor moștenitorilor ("suprafața de teren determinata"), urmând ca ieșirea din indiviziune sa se facă potrivit dreptului comun.
Se reține astfel, ca o condiție esențială a includerii unui moștenitor în cuprinsul titlului de proprietate emis pe numele autorului său, ca acesta să fi formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate către comisia de fond funciar.
Față de împrejurarea că B. V. și G. Ilaru au renunțat în mod expres la moștenirea de pe urma tatălui G. M., cât și mamei G. A., potrivit art.696 c.civ. se consideră că nu au fost niciodată moștenitori ai acestora, iar cererile făcute în baza legilor fondului funciar de reconstituire a dreptului de proprietate nu pot fi luate în seamă, pentru ei neoperând repunerea în termen, întrucât se distinge între neacceptarea succesiunii și renunțarea expresă la aceasta.
Față de cele constatate instanța va admite plângerea, va constat lovit de nulitate parțială titlul de proprietate nr._ din 21.11.2007 și va dispune eliberarea unui nou titlu din care să fie radiați la rubrica "Cetățeanul" G. I. și B. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta Ș. T., CNP_ domiciliată în București, ., ., . și pe intimații C. D., C. M., G. G., CNP_, domiciliat în ., G. L., CNP_ și G. F., CNP_, ambii cu domiciliul în municipiul Drobeta Turnu Severin, ., județul M., A. T. domiciliată în municipiul Drobeta Turnu Severin, ., județul M., B. R. și B. R. ambii domiciliați în municipiul Drobeta Turnu Severin, ., ., județul M..
Constată lovit de nulitate parțială titlul de proprietate nr._ din 21.11.2007.
Dispune eliberarea unui nou titlu din care să fie radiați la rubrica "Cetățeanul" G. I. și B. V..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.G.D/MB
Ex.11, .> 25.10.2013
Cod operator 6497
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2558/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 543/2013.... → |
|---|
