Anulare act. Sentința nr. 857/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 857/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 857/2015
Dosar nr._ -ANULARE ACT -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUD. M.
Sentinta civilă nr. 857
Ședința publică din data de 26.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. L.
GREFIER ȘEDINȚĂ: P. L.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. E. și pe pârâții P. G., G. C. și G. M., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul asistat de avocat M. I., avocat C. S. pentru pârâții G. C. și G. M., lipsă fiind pârâții P. G. și G. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, din oficiu excepția necompetenței teritoriale și acordă cuvântul pe excepția invocată.
Avocat M. I. pentru reclamant solicită respingerea excepției, învederând instanței că domiciliul unora dintre pârâți este în Dr.Tr.S..
Apărătorul pârâților solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia de A..
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 21.11.2014, a fost înregistrată la aceasta instanța sub nr._ , acțiunea având ca obiect “ anulare act “ formulată de reclamantul B. E. în contradictoriu cu pârâții P. G., G. C. și G. M., prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate nulitatea absoluta si parțiala a certificatului de moștenitor nr. 83/1997 eliberat de BNP O. M., precum si a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4713/09.12.1997, încheiat la BNP G. V., pentru suprafața de 200mp, parte componenta a suprafeței de 700 mp situata in satul Sfodea, . R-drum, A-padure, S-Vijaica P., N - Vijaica P..
Evaluează terenul in scopul timbrării la 500 lei,potrivit cu preturile practicate in zona.
În motivarea cererii a arătat că, în decembrie 1994 a decedat P. D., cu ultimul domiciliu in ., iar la data de 15.11.1997 a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 83/1997, moștenitori fiind P. D. soț supraviețuitor ,decedat si acesta si P. G. in calitate de fiu.
De pe urma acesteia au rămas mai multe bunuri printre care si un teren menționat in certificatul de moștenitor la poziția nr. 1 ca având 700 mp situat in ., apus-padure, S si N- Vijaica P..
La data de 09.12.1997 moștenitorii au înstrăinat terenul pretins a avea 700m.p. către părinții G. C. si G. M. prin act notarial autentificat sub nr. 4713/09.12.1997 de către BNP G. V..
In februarie 2013 a fost acționat in judecata de către parații G. C. si G. M. in acțiune in revendicare, ocazie cu care a constatat ca autoarea P. D. avea la data decesului in punctul respectiv doar 4 ari iar nu 7 ari câți au fost menționați in certificatul de moștenitor si in contractul de vânzare cumpărare.
Întrucât certificatul de moștenitor nu este titlu de proprietate instanța investita cu soluționarea acțiunii in revendicare a solicitat înscrisuri privind mențiunile din Registrul agricol dar si înscrisurile notariale care au stat la baza eliberării certificatului de moștenitor nr. 83/1997.
S-a constatat ca in Registrul Agricol P. D. a fost înregistrata cu 4 ari iar notariatului i-a fost prezentata o adeverința cu suprafața de 7 ari, adeverința pentru care nu exista acoperire legala eliberata de Priamria Balta, numita certificat din data de 09.12.1997.
Aceasta adeverința (certificat) a fost însoțită de o schița executata probabil de un funcționar de la Primărie care atesta in mod nereal ca lățimea terenului la drum este de 17 m
Susține ca aceasta latura nu corespunde cu realitatea deoarece expertul a identificat o lățime de 15.9m. Aceasta lățime nu poate fi mai mare deoarece este identificata printr-un gard din perioada când autoarea P. D. era in viața ca fiind un gard de ciment care nu poate fi demolat fără sa se observe acest fapt.
Niciodată parații nu au susținut ca a modificat acest gard, iar paratul P. G. audiat ca martor in dosarul de revendicare, dosar nr._ a declarat ca "personal nu a măsurat terenul" pentru care știu ca s-a întocmit schița cu o lățime la drum de 17m.
Precizează ca dimensiunea gardului de la drum de 15.9m stabilita de expert nu a fost contestata de reclamanta din procesul de revendicare adică parații G. C. si G. M. din prezentul dosar.
Prin expertiza s-a constatat ca terenul deținut de autoarea P. D. ar putea avea 554 mp si implicit aceiași suprafața si in contractul de vânzare cumpărare.
Având in vedere ca moștenitorii in calitate de vânzători nu puteau vinde mai mult de 400 mp iar comparatorii, soții G. nu puteau cumpăra mai mult decât 554 mp, consideră ca înscrisurile sus arătate sunt parțial lipsite de obiect, fapt ce are drept consecința nulitatea absoluta si parțiala pentru suprafața identificata ca fiind in plus fata de realitate.
De asemenea, având in vedere ca certificatul de moștenitor a fost eliberat pe baza certificatului din 09.12.1997 in care se consemnează suprafața de 700 mp si nu 400 mp cat era trecut in Registrul Agricol consideră ca certificatul de moștenitor se întemeiază pe o cauza ilicita, imorala, care atrage după sine nulitatea certificatului de moștenitor.
Contractul de vânzare cumpărare care este subsecvent certificatul de moștenitor este parțial lipsit de obiect si întemeiat pe o cauza ilicita imorala.
Parații G. C. si G. M. nu au fost cumpărători de buna credința întrucât știau ca amplasamentul gardurilor împrejmuitoare nu a fost schimbate, ori sunt născuți si crescuți in satul Sfodea si cunoșteam situația terenului, chiar mai mult după ce au intrat in posesia terenului cumpărat au intrat pe terenul său cu pădure si au defrișat o . circa 80 mp a spus expertul ,cu precizarea ca suprafața respectiva este mult mai mare nefiind măsurata toata suprafața.
In mod intenționat a defrișat o . pădure, a mutat bordura care delimita pădurea de terenul agricol, scopul fiind acela de a-si mari suprafața de teren pana la 700 mp.
Paratul G. C. a lucrat ca muncitor la Ocolul Silvic Tarnita si in aceasta calitate si-a permis sa deseneze borna ce delimitează pădurea de terenurile agricole in interiorul terenului cu pădure ,proprietatea reclamantului .Copacul cu borna originala au fost tăiat.
A formulat plângere penala in soluționarea căreia nu a mai insistat întrucât noaptea i-au aruncat lemnele tăiate in curte.
O comisie de la Primăria Balta s-a deplasat la fata locului si a constatat ca o parte din terenul cu pădure a fost defrișata, cea 70 mp, însa apreciază ca este mai mare.
In dovedirea acțiunii solicit proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosar, certificat moștenitor r nr. 83/1997, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4713/09.12.1997, certificat din 09.12.2007 eliberat de Primăria Balta, schița teren, certificat nr. 353/19.12.1997, declarație martor P. A. din dosar nr._, declarație P., adeverința nr. 2218/20.08.2013, proces verbal din 10.05.2012, raport de expertiza.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe disp.a rt. 962, 966, 948 C.civ.
Pârâții G. C. și G. M., au formulat întâmpinare la acțiunea reclamantului B. E., prin care solicită respingerea acesteia ca nefondata si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In primul rând, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive in ceea ce privește calitatea lor de parați in acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr.83/15.11.1997 eliberat de BNP O. M..
Menționează ca prin certificatul de moștenitor s-a stabilit calitatea de moștenitori ai defunctei P. D. pentru P. D., in calitate de soț supraviețuitor si pentru P. G., in calitate de fiu. De asemenea s-au stabilit cotele cuvenite acestora, precum si masa succesorala din care face parte si terenul de 700 mp situat in satul Sfodea corn. Balta cu vecinii: la E-drum; la V-padurea; la S-Vijaica P. si la N-Vijaica P..
Acest teren le-a fost vândut prin contractul de vânzare cumpărare nr.4713/09.12.1997 autentificat la BNP G. V. si înscris in registrul de transcripțiuni si inscripțiuni sub nr.213/10.12.1997. Terenul a fost înscris in Registrul agricol al Primăriei Balta la poziția de rol nr.59, conform adeverinței 292/2013.
Așadar, fiind terți fata de certificatul de moștenitor, nu puteau avea calitate procesuala pasiva in acțiunea privind nulitatea absoluta a acestuia.
Reclamantul a invocat nulitatea absoluta pe motivul ca autoarea vânzătorilor nu avea la rolul agricol decât 400 mp, si a justificat interesul sau in promovarea acestei acțiuni susținând ca pârâții au acaparat, prin asa-zisa defrișare din 2012, o bucata de 200 mp din pădurea de 6000 mp ce este proprietate in indiviziune a reclamantului împreuna cu Vijaica M., Vijaica A., P. D., B. Stancuta, B. C. M., B. I. B., in calitatea lor de moștenitori ai lui Vijaica C., titular al titlului de proprietate nr._/08.11.1995.
Fiind vorba despre un bun aflat in indiviziune, reclamantul fiind doar unul dintre coproprietari, nu se știe daca porțiunea de 200 mp pădure va reveni in lotul acestuia la partaj, astfel ca noi invocam lipsa de interes a reclamantului in promovarea acțiunii.
Oricum, consideră ca in cazul de fata nu este vorba despre o nulitate absoluta nici a certificatului de moștenitor si nici a contractului de vânzare cumpărare, neexistând o cauza ilicita, imorala, iar părțile contractante nu au urmărit nici un scop ilicit.
In certificatul de moștenitor care exprima voința succesorilor si care este opozabil terților pana la proba contrara a fost înscrisa o suprafața de teren ca făcând parte din masa succesorala a autoarei. Orice pretenție a unui terț cum este reclamantul cu privire la o parte din acest teren nu constituie motiv de nulitate absoluta, ci poate fi analizata in cadrul unei acțiuni in revendicare, cu atât mai mult cu cat pretenția nu se întemeiază pe inexistenta totala, ci parțiala, a bunului.
De altfel, pe rolul instanței exista o acțiune in revendicare pe care a formulat-o împotriva reclamantului pentru faptul ca acesta le-a ocupat, prin construirea in 2012 pe terenul nostru a unui gard de ștenepi, o suprafața de 146 mp din terenul de 700 mp, sub pretextul invocat si in prezenta acțiune, acela ca ar fi defrișat o porțiune din pădurea lui. Dosarul s-a înregistrat sub nr._ si Tribunalul M. in apel, a dispus trimiterea la rejudecare la Judecătoria Baia de A. pe motiv ca expertiza topo efectuata la instanța de fond nu a stabilit linia de hotar in partea dinspre pădure si nu a lămurit daca pe terenul aflat intre gardul de ștenepi si pădure exista urme de defrișare.
Cu privire la acțiunea privind constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4713/1997, consideră ca in cazul de fata nu sunt incidente dispozițiile art.962 si 966 vechiul cod civil referitoare la lipsa de obiect si existenta unei cauze ilicite, invocate de reclamant, deoarece nu este adevărat ca moștenitorii vânzători au vândut mai mult decât au moștenit si nu exista rea credința, nici a cumpărătorilor, nici a vânzătorilor.
Aprecierea respectării cerințelor de fond si de forma ale actului de înstrăinare se face la momentul încheierii actului, astfel ca pentru cauze ce survin ulterior acestui moment nu se mai pune problema nulității. In cauza de fata, reclamantul susține ca a fost prejudiciat prin defrișarea unei porțiuni de 200 mp din pădure, in anul 2012 (Ia 15 ani de la întocmirea actului) cu scopul de a ne mari suprafața de teren cumpărata pana la 700 mp. Acesta nu este un motiv de nulitate absoluta a contractului de vânzare cumpărare, ci poate fi un motiv pentru o acțiune in revendicare, acțiune ce exista deja pe rolul instanțelor si care va lamuri daca pârâții am ocupat din pădurea reclamantului sau el a ocupat o porțiune din terenul pârâților.
In contractele sinalagmatice buna credința se prezuma si operează pana la proba contrara, chiar si in cazul imprudentei si neglijentei, iar reaua credința trebuie dovedita de către reclamant (art. 1898-1899 vechiul cod civil).
Astfel, chiar daca ar exista motive de nulitate a titlului vânzătorului (in speța certificatul de moștenitor), nulitatea titlului vânzătorului nu ar atrage după sine nulitatea actului subsecvent (contractul de vânzare-cumpărare) decât daca s-ar dovedi in mod cert reaua credința a pârtilor contractante. Deci, in cazul lor fiind cumpărători de buna credința este aplicabila excepția de la principiul resolute jure dantis rezolvitur jus accipientis si anume error communis facit jus, astfel ca nu se poate obține nulitatea contractului de vânzare cumpărare.
Buna credința reiese din faptul ca la încheierea contractului s-a măsurat terenul si s-a întocmit de către un agent agricol din cadrul Primăriei Balta o schița a terenului, in urma măsurătorilor găsindu-se o suprafața de 702 mp. Așadar. terenul a fost măsurat cu 15 ani înainte de presupusa defrișare din anul 2012, invocata de către reclamant, iar reprezentanții primăriei au găsit la fata locului 702 mp, deci nu este adevărata susținerea reclamantului ca la data cumpărării terenul ar fi avut doar 500 mp iar noi, prin acapararea terenului sau, le-am fi mărit suprafața la 700 mp.
De asemenea, Primăria Balta a eliberat certificatul nr.998/1997 care atesta ca terenul vânzătorilor are 702 mp, iar Judecătoria Baia de A. a emis certificatul nr.353/1997 care atesta ca terenul vânzătorilor in suprafața de 700 mp nu a fost grevat de sarcini. Reclamantul nu a dovedit ca terenul de 400 mp din pct."Vatra . 2218/2013 a Primăriei Balta este unul si același cu terenul de 700 mp din pct."PIat . si menționat in adeverința nr.292/2013 emisa de aceeași primărie.
Pârâții au posedat neîntrerupt, in baza unui just titlu, întreaga suprafața de 700 mp timp de 15 ani, din 1997 pana in 2012, când reclamantul a construit in mod abuziv un gard pe terenul lor, ocupându-le o suprafața de 146 mp pe care a plantat pomi fructiferi in 2002, după ce au curățat si igienizat terenul de mărăcinii si lăstărișul care crescuse intre timp.
De altfel, chiar paratul P. G., cel care le-a vândut terenul a declarat in cadrul dosarului_ ca terenul era delimitat de pădure printr-un gard de mărăcini.
Nu sunt reale si nici dovedite susținerile reclamantului ca au defrișat o porțiune din pădurea deținuta de acesta in coproprietate cu ceilalți moștenitori ai lui Vijaica C., ca au mutat borna ce delimita pădurea de terenul agricol si ca a formulat plângere penala împotriva mea pentru taiere fara drept de arbori si furt.
Nu a făcut dovada existentei plângerii penale iar susținerea ca nu a insistat in soluționarea acesteia pentru ca le-as fi restituit lemnele tăiate este aberanta având in vedere ca legea penala nu permitea împăcarea părților sau retragerea plângerii in astfel de cazuri.
Consideră ca aspectele referitoare la defrișarea pădurii reclamantului pe o porțiune de 200 mp si mutarea bornei ce delimitează pădurea de terenurile agricole pot fi lămurite de către Ocolul Silvic Tarnita, pe baza amenajamentului silvic al satului Sfodea, iar cele referitoare la registrul agricol, de către Primăria Balta, lămuriri pe care le-a solicitat in cadrul acțiunii in revendicare însa instanța le-a respins.
Reclamantul isi întemeiază acțiunea pe niște înscrisuri care au fost analizate de Tribunalul M. in dosarul_ si s-a ajuns la concluzia ca raportul de expertiza topo întocmit de expert M. I. G. este incomplet pentru ca nu a stabilit cu certitudine daca terenul de 400 mp din adresa nr.2218/2013 este același cu terenul menționat in adeverința 291/2013 si in contractul de vânzare cumpărare, nu a măsurat terenul de la gardul de stenepi pana la pădure, nu a stabilit cu ajutorul Ocolului Silvic linia de hotar pe latura de vest spre pădure, nu a stabilit daca pe terenul dintre gard si pădure au existat copacii si au fost tăiați, nu a identificat si nu a măsurat terenurile deținute de parații B..
In dovedire solicită proba cu înscrisuri si orice alte mijloace de proba a căror necesitate ar reieși din cercetarea judecătoreasca. Depune adeverința 292/2013 a Primăriei Balta, Decizia nr.706/10.11.2014 a Tribunalului M., titlul de proprietate nr._/1995 pentru pădure, Suplimentul la Raportul de expertiza, si solicitam ca instanța sa ceara lămuriri de la Ocolul Silvic Tarnita si Primăria Balta, împuternicire avocațiala.
Reclamantul, a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că, a chemat in judecata in calitate de parați si pe G. C.tin si G. M. întrucât soluția ce se va pronunța in ceea ce privește petitul privind nulitatea parțiala a certificatului de moștenitor nr.83/15.11._ sa le fie opozabila.
De asemenea fiind bine cunoscut principiul rezoluto iure dantis rezolvitur ius accipientis,cu alte cuvinte principiul potrivit căruia desființarea actului inițial, atrage după sine si anularea actului subsecvent.
In cauza de fata își are aplicare si principiul nemo plus iuris ad alium transfere potest ,guam ipse habet.
Evident ca exista si excepții de la acest principiu numai ca in literatura de specialitate s-a stabilit ca anularea actului inițial care in cazul nostru este certificatul de moștenitor nr.83/15.11.1997,cu efect declarativ asupra drepturilor dobândite de moștenitori,atrage după sine si anularea actului subsecvent.
Certificatul de moștenitor in raporturile cu terții nu reprezintă act de proprietate ,fapt pentru care cumpărătorii aveau obligația minima de diligenta,in sensul de a verifica validitatea sau realitatea celor consemnate in certificatul de moștenitor. Cartea funciara refuza intabularea dreptului de proprietate numai in baza certificatului de moștenitor fara sa se prezinte titlul de proprietate al autorului.
Reclamantul are interes in promovarea acțiunii ,cel puțin pentru faptul ca nu dorește ca in cazul partajului succesoral cu rudele sale sa-i fie diminuata cota ce-i revine din suprafața moștenită. Acesta este răspunsul la motivația lipsei de interes in promovarea acțiunii invocata de parați.
Nu revene asupra cauzelor de nulitate invocate in acțiune întrucât își menține punctul de vedere .Certificatul de moștenitor poate fi opozabil moștenitorilor si nici acestora in orice condiții. F. de terți face dovada celor consemnate pana la dovada contrara. Așa cum a arătat si cum va dovedi in timpul cercetării judecătorești autorul vânzătorului a avut la RA 400 mp. iar la măsurătorile efectuate s-au consemnat date nereale. Un singur exemplu ar fi acela ca in schița sunt consemnați la ., in realitate nu sunt decât 15,50 m. La . ciment si nu a pretins cineva ca reclamantul ar fi distrus gardul pentru a diminua lățimea inițiala de 17 m.
Certificatul de moștenitor este un act juridic ce poate fi desființat pentru aceleași cauze ca si orice alt act juridic.
Lipsa obiectului,chiar parțiala poate avea ca efect constatarea nulități parțiale sau totale ,după caz.
Terenul defrișat de către parați face parte din terenul cu pădure al reclamantului ,existând dovezi ale faptului ca parați au intrat pe terenul reclamantului.
Invocarea gardului de stenepi ca semn de hotar nu este corecta întrucât aceștia au fost montați de reclamant pentru a proteja citi va lăstari care răsăriseră in locul copacilor tăiați de parați.
In acțiunea in revendicare au susținut ca reclamantul a ocupat teren muțind gardul pe lateral ori in cadrul acestui dosar au mutat ocupațiunea pe latura de către pădure,situate in paralel cu drumul satului.
Măsurătorile ori nu s-au făcut deloc ori s-au făcut de un mare nespecialist pentru ca experți au găsit diferențe apreciabile pe toate laturile,cea mai reprezentativă fiind cea de la frontal . de 1,50 m,diferența care nu poate fi explicata logic nici de către parați.
La momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare cumpărătorii aveau obligația minima de a verifica realitatea celor consemnate in certificatul de moștenitor mai ales ca acesta nu constituie titlu de proprietate.
Registrul agricol este la Primăria Balta loc accesibil, si oricum trebuie menționat ca parații sunt din zona si terenul le era cunoscut. Hotărând sa-1 cumpere aveau o mulțime de posibilități ca sa se informeze asupra acestuia. Nu crede ca nu au făcut-o însa au gândit ca pot sa se întindă spre pădure neștiind ca reclamanții au acte de proprietate pe pădure. Gardul de mărăcini dintre proprietatea reclamantului si a paraților a fost distrus de pârâți, au pătruns pe terenul au tăiat copacii,au defrișat restul de puieți, mărăcini si 1-au ocupat abuziv.
Plângerea penala a fost înregistrata la P. de pe lingă Judecătoria Baia de A. si pentru ca nu a insistat arătând ca a primit copacii tăiați fiind aruncați noaptea peste gard s-a mers probabil pe NUP, oricum nu i-a fost comunicata soluția.
In dovedirea acțiunii solicită probele menționate in acțiune si depune copie de pe acțiunea in revendicare formulata de parați, declarațiile martorilor P. A. si P. G. audiați in dosarul de revendicare.
Potrivit art.248 alin.1 c.pr.civ instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe sau cercetarea în fond a cauzei.
În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu de instanță, se rețin următoarele:
În fapt, în anul 1994 a decedat numita P. D., având ultimul domiciliu în com.Balta, .. La data de 15.11.1997 a fost eliberat certificatul de moștenitor nr.83/1997 (f.5), moștenitori fiind P. D., în calitate de soț supraviețuitor și P. G., în calitate de fiu, iar de pe urma defunctei au rămas mai multe imobile, printre care și terenul în suprafață de 700 mp, situat în ., jud.M..
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4713 din data 09.12.1997 (f.6), imobilul sus menționat a fost înstrăinat de moștenitori către numiții G. C. și G. M..
Prin acțiunea pendinte, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu moștenitorii defunctei P. D., precum și cu cei doi cumpărători, să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.83/1997, precum și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4713 din data 09.12.1997, pentru suprafața de 200 mp, ce face parte din suprafața de 700 mp, situată în satul Sfodea, ..
Potrivit art.118 alin.1 pct.3 C pr civ, în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului cererile legatarilor sau creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar.
Așadar, până la data ieșirii din indiviziune, potrivit textului de lege menționat, cererile creditorilor defunctului împotriva moștenitorilor sunt în competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului. Cum în speță, ultimul domiciliu al defunctei P. D. a fost în com.Balta, ., instanța competentă în soluționarea prezentei acțiuni este Judecătoria Baia de A.. Mai mult, aceasta este și instanța competentă, în raport de locul situării imobilului.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare act, formulată de reclamantul B. E., în contradictoriu cu pârâții P. G., G. C., G. M., în favoarea Judecătoriei Baia de A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare act, formulată de reclamantul B. E., domiciliat în Dr.Tr.S., ., ., jud. M., în contradictoriu cu pârâții P. G., domiciliat în Dr.Tr.S., ., ., jud. M., G. C., G. M., domiciliați în Dr.Tr.S., Calea Timișoarei nr. 161, ., ., în favoarea Judecătoriei Baia de A..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. .>
6 ex./ 06.04.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 873/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 951/2015. Judecătoria... → |
|---|
