Contestaţie la executare. Sentința nr. 951/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 951/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 951/2015
Dosar nr._ contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR.951
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. G.
GREFIER: P. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul P. C. în contradictoriu cu intimații C. E. și B. F. G., având ca obiect având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publica, a răspuns contestatorul P. C. lipsă intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Se ia act că prin serviciul registratură, la data de 24.02.2015 Biroul Executorului Judecătoresc C. G. a înaintat la dosar în copie certificate, înscrisurile din dosarul de executare nr.576/E/2013 și a solicitat achitarea sumei de 79,50 lei cheltuieli de judecată reprezentând c/val copiilor efectuate in dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, in temeiul art.392 CPCiv declara deschise dezbaterile in fond si acordă cuvântul asupra cauzei.
Contestatorul P. C. a solicitat admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată.
Instanța in temeiul art.394 CPCiv declara închise dezbaterile si retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 06.12.2013 și înregistrată sub nr._, contestatorul P. C. în contradictoriu cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc C. G., a formulat contestație la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 27.08.2014 dată în dosarul nr. 576/E/2013 al Biroului executor Judecătoresc C. G., încheiere pe care a apreciat-o ca fiind nelegală.
Astfel, a menționat faptul că, potrivit art. 39 din Legea 188/2000 republicată în situația în care creanța are o valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței, iar față de faptul că debitul este în sumă de 1641,50 lei, onorariul executorului este de 164,15 lei și nu 2200 lei cum abuziv și nelegal a stabilit executorul C. G..
Cu privire la onorariul de avocat a învederat că acesta nu poate fi reținut în cheltuielile de executare întrucât nu exista chitanța emisă de avocat, menționând că în cazul în care ar fi existat această chitanță suma totală pe care ar datora-o ar fi de 813,54 lei reprezentând cheltuieli de executare
În dovedirea acțiunii a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, încheiere stabilire cheltuieli de executare nr. 576/E/2013 din data de 27.08.2013.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 334 lei achitată cu chitanța . nr._(3) din 06.12.2013.
Instanța, la primirea acțiunii formulate de către contestator a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194-197 C.p.civ., și respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere reclamantei să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ.
La data de 03.02.2014 contestatorul a depus la dosarul cauzei cerere de complinire a lipsurilor prin care arătat că se judecă în contradictoriu cu intimatul Birou Executor Judecătoresc C. G., contestația a fost motivată și fapt și în drept, temeiul de drept fiind art. 711 Cod procedură civilă, iar la contestația la executare a anexat înscrisurile doveditoare.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatului un exemplar al acțiunii și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică, acesta nedepunând întâmpinare.
La data de 17.03.2014, intimatul Birou Executor Judecătoresc C. G. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată. A solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Pe cale de excepție a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a B.E.J. C. G., având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 162/2003 a Curții Constituționale și a solicitat admiterea acestei excepții.
A învederat că, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituțională, având de soluționat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 399 vechiul Cod pr. civilă, care, în opinia autorului excepției, prin omisiune nu prevede obligativitatea citării, ca parte în cadrul contestației la executare, a executorului judecătoresc, a stabilit că „în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii și, în consecință, nu are calitatea de parte în proces și nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din vechiul Codul de procedură civilă, atunci când se face contestație la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege" (Decizia CCR nr. 162/22 aprilie 2003). Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fie calea contestației la executare, fie calea plângerii, după caz.
A arătat că în toate celelalte situații biroul executorului judecătoresc nu dobândește calitate procesuală pasivă, această calitate aparținând persoanelor implicate în executare, dar hotărârea ce se va da îi va fi opozabilă executorului, chiar dacă nu a fost parte în proces.
Pe fondul cauzei, a arătat că debitorul nu contestă somația, cuantumul creanței datorate și nici celelalte acte de executare întocmite în dosar, având în vedere că executarea silită reală s-a finalizat prin punerea în posesie și întocmirea procesului verbal de punere în posesie din data de 13 decembrie 2013. orele 8,30, ci doar onorariul executorului și onorariul de avocat în măsura în care nu este dovedit.
A menționat că Birou Executor Judecătoresc C. G. a fost învestit cu o cerere de executare silită de către numitul C. N. prin care s-a solicitat punerea în aplicare a titlului executoriu - Decizia nr. 674/14.06.2013 a Tribunalului M. și în mod corect executorul judecătoresc, pentru a o pune în executare, a întocmit dosarul execuțional nr. 576/E/2013 care presupune anumite costuri, având în vedere că suntem în prezența unei executări silite directe care comportă punere în posesie și a relei credințe a debitorului care a refuzat executarea de bună voie, deși i s-a pus în vedere să elibereze terenul încă din data de 24 septembrie 2013 când s-a încheiat procesul verbal care a fost semnat de debitor în calitate de moștenitor al tatălui său - debitorul inițial fiind P. I..
În ce privește onorariul executorului judecătoresc, a arătat că este stabilit conform dispozițiilor legale speciale privind onorariul executorilor judecătorești, astfel că susținerea contestatorului cu privire la cuantumul cheltuielilor din dosarul execuțional nu este întemeiată, iar intimatul nu trebuie să suporte greșelile contestatorului care, deși s-a judecat cu C. N., avea cunoștință de Decizia nr. 674/14.06.2013 a Tribunalului M. și nu a înțeles să se supună dispozitivului acesteia nici după ce i s-a pus în vedere prin intermediul executorului judecătoresc, în condițiile în care cererea de executare care a fost încuviințată la data de 30.07.2013 de Judecătoria Dr. Tr. S..
A arătat că, onorariul executorului judecătoresc în sumă de 2914 lei reprezintă un onorariu calculat conform OM.I 2550/2006, la care s-a adăugat TVA calculat la executarea silită directă precum și la cheltuielile de judecată în sumă de 1641,5 lei stabilite prin titlul executoriu.
De asemenea, a arătat că solicitarea executorului privind onorariul raportat la executarea dispozitivului Deciziei, este corectă având în vedere că contestatorul refuză să execute în totalitate dispozitivul Deciziei nr. 674/14.06.2013 a Tribunalului M. respectiv conținutul somației din 03.12.2013, emisă de B.E.J. C. G. în dosarul de executare silită nr. 576/E/2013, și comunicată legal conform dovezii îndeplinire procedură din data de 04.12.2013 cu recomandata nr._.
Referitor la onorariul avocatului, a arătat că există la dosar anexată chitanța nr. 90/15.07.2013 în valoare de 400 lei, precum și factura nr. 23 din 15 iulie 2013, acesta fiind unul corect și a fost plătit de reclamantul creditor. Onorariul plătit a fost convenit pentru ca avocatul să efectueze mai multe demersuri în faza de executare - fază a procesului civil, astfel acesta a formulat cerere de executare silită care poartă semnătura și ștampila cabinetului de avocat și s-a obligat să urmărească executarea silită și încasarea creanței, precum și să participe la toate demersurile efectuate în dosarul execuțional nr. 576/E/20T3, avocatul fiind prezent la locul executării în data de 24 septembrie 2013 așa cum rezultă din procesul verbal încheiat de B. C. G..
A atașat la întâmpinare dovada de înmânare a încheierii contestate, încheiere stabilire cheltuieli de executare nr. 576/e/2013 din data de 27.08.2023, somație nr. 576/e/2013, proces verbal din data de 24.09.2013, dovadă de înmânare, proces verbal de punere în posesie din 13.12.2013m schița terenurilor deținute de părți, factura și chitanța privind onorariul de avocat.
Instanța, având în vedere prevederile art. 201 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă., a comunicat contestatorului un exemplar al întâmpinării și înscrisurilor depuse de către intimat, cu mențiunea că are obligația de a depune răspuns întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.
Contestatorul P. C. nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Conform art. 248 alin 1 C.proc civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Judecătoria Drobeta T. S. prin sentința supusă apelului a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B. C. G..
A fost respinsă contestația formulată de contestatorul P. C., ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că,analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc B.E.J. C. G., excepție absolută și peremptorie care are prioritate la soluționare în raport de fondul cauzei, instanța urmează să admită excepția invocată din oficiu pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii.
De asemenea, dispozițiile art. 57 și 58 din legea nr. 188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
În acest context, având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesuală activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.
Problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza prevăzută de art. 399 alin. 1 ultima teză C.p.c., atunci când motivul contestației la executare îl constituie împrejurarea că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc nu este determinată nici măcar de opozabilitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu privire la actul de executare efectuat de către acesta, în măsura în care, actele acestuia sunt supuse controlului instanțelor de judecată și, în calitatea sa de asigurator al unui serviciu de interes public, este obligat să respecte o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat apel contestatorul P. C., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel apelantul contestator a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței civile nr. 2054/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. ,iar pe fond trimiterea cauzei spre rejudecare.
Având în vedere suma pe care a primit-o executorul judecătoresc de 2914 lei se poate constata că acesta nu a făcut o executare în interes public, mai degrabă una al cărei scop a fost acela de a-și însuși o sumă de bani necuvenită, fără a avea o justă cauză.
În situația în care această sumă nelegală solicitată de executor ar fi fost mult mai mare, instanța ar fi admis excepția calității procesuale pasive a intimatului, instanța nu ar fi avut în vedere rolul acestuia de a controla actele de executare îndeplinite de acesta..
Apelantul contestator și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 466-480 c.civ.
Prin decizia nr.623/A din data de 20.10.2014 s-a pronunțată de Tribunalul M., a fost admis apelul formulat de apelantul contestator P. C., anulată sentința și trimisă cauza spre rejudecare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S., după casare, la data de 03.12.2014 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 14.01.2015, a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc C. G. și s-a dispus introducerea în cauză și citarea în cauză în calitate de intimați a moștenitorilor creditorului C. N., respectiv C. E. și B. F.-D., având în vedere că intimatul C. N. a decedat.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, a încuviințat proba cu înscrisuri.
În temeiul art. 716 alin.2 din c.p.civ., observând caracterul imperativ al acestui text de lege, s-a emis adresă către B. C. G. pentru a înainta copii certificate din dosarul de executare nr.576/E/2013, relații care au fost înaintate la dosar la data de 24.02.2015.
Analizând pe fond prezenta contestație la executare, prin raportare la întreg materialul probator administrat în cauză și văzând dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin cererea dedusă judecății, contestatorul a contestat încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din dosarul nr.576/E/2013 al B. C. G., motivând că sunt excesive în raport de cuantumul creanței.
Instanța constată că prin titlul executoriu reprezentat de decizia nr.674/2013, pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._, pârâtul P. I. a fost obligat să lase reclamantului, C. N., în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 594 mp teren și să-i plătească suma de 1641,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile de bunăvoie, astfel că reclamantul a solicitat executarea silită a titlului executoriu, întocmindu-se dosarul nr.576/E/2013 al B. C. G., în care, în data de 27.08.2013 s-a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare.
Încheierea împreună cu somația au fost comunicate în aceeași dată, însă din dovada de comunicare și copia certificatului de deces rezultă că debitorul a decedat în data de 23.08.2013.
Contestația la executare a fost formulată de moștenitorul debitorului, P. C., în data de 6.12.2013.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Din titlul executoriu rezultă că debitorul avea de îndeplinit două obligații, respectiv să lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 594 mp și să plătească suma de 1641,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Conform încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, cheltuielile de executare silită în cuantum de 3.338 lei se compun din 2200 lei reprezentând onorariul executorului judecătoresc, 150 lei cheltuieli de executare, 24 lei taxe timbru și 400 lei onorariu avocat.
Prin contestația formulată, contestatorul se raportează numai la obligația privind plata cheltuielilor de judecată, nu și la obligația de a elibera terenul.
Conform art.711 alin.1 C.proc.civ., "Împotriva executarii silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare”.
Ca atare, contestatia la executare este mijlocul procesual prin care partile interesate sau vatamate prin modul de realizare a executarii silite, cu neobservarea sau ignorarea conditiilor si formalitatilor stabilite de procedura executionala, se pot adresa instanței competente in vederea desființării sau anularii formelor sau actelor de executare nelegale.
Instanța de judecată poate cenzura cuantumul cheltuielilor de executare, trebuind să verifice dacă aceste cheltuieli stabilite prin procesul verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Întrucât executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispozițiile art.451 alin.2 C.proc.civ. sunt aplicabile și în faza executării silite. Prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, dar are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat.
Problema pe care instanța de executare este ținută a o rezolva este aceea a producerii dovezii efectuării unor cheltuieli în procedura de executare, cum sunt cele cu plata unui avocat care asistă partea în această procedură, până la finalizarea executării.
În speță, onorariul de avocat perceput este în cuantum de 400 lei, conform încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare și a facturii nr.23/15.07.2013, iar activitatea prestată și volumul de muncă constând în formularea cererii de începere a executării silite, depunere de acte și de urmărire a executării silite.
În ceea ce privește cheltuielile de executare stabilite de executorul judecătoresc instanța reține următoarele:
Sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și față de dispozițiile Ordinului ministrului justiției nr.2550/2006, pct.2, modificat prin Ordinul ministrului justiției nr.2561/C/2012, pentru puneri în posesie, grănițuiri, servituți, predări de bunuri, etc, onorariul maxim este de 2200 lei pentru debitor persoană fizică.
Prin reglementarea plafoanelor minime și maxime între care trebuie să fie stabilit onorariul de executorului judecătoresc, legea oferă protecție debitorului. Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de dispozițiile menționate, cum este cazul în speță, nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor, astfel cum a susținut contestatorul, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție vădită.
În speță, activitatea executorului judecătoresc a constat în deplasări la terenul din litigiu pentru a efectua punerea în posesie a creditorului întrucât debitorul a refuzat să se conformeze titlului executoriu, precum și la înființarea popririi pentru executarea creanție.
Prin urmare, se apraciază că sunt justificate cheltuielile menționate în încheierea contestată, motiv pentru care contestația la executare se impune a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul P. C., având CNP_ și domiciliul în ., județul M., în contradictoriu cu intimații C. E. și B. F. G. cu domiciliul ales, la sediul cabinet av.N. I. C. din Dr-Tr-S. . nr.14, ., jud.M..
Cu apel care se depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.L.G./ Tehn. P.C.
4 ex./5 pag./27.03.2015
Cod. Operator nr. 6497
| ← Anulare act. Sentința nr. 857/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 971/2015.... → |
|---|
