Plângere contravenţională. Sentința nr. 1431/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1431/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 1431/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUD. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1431
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. L.
GREFIER: P. L.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. M. .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile și martorul G. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, procesul verbal pentru executarea mandatului de aducere privind martorul G. C..
Cnstatând că martorul G. C. a fost citat cu mandat de aducere pentru acest termen de judecată și nu s-a prezentat în instanță în vederea audierii, din procesul verbal de executare a mandatului rezultând că martorul este plecat în străinătate și nu se cunoaște data la care acesta urmează să revină în țară, instanța face aplicarea art.313 alin.3 C pr civ și apreciază că poate păși la judecată, reținând cauza spre soluționare pe fond.
INSTANȚA :
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 08.08.2014, petentul ., a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 23.07.2014 încheiat de intimatul I. M., prin care a solicitat anularea acestuia și exonerarea sa de plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii, a arătat că, prin procesul - verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, contestat, se imputa petentei . faptul ca la controlul in trafic, efectuat in data de 23.07.2014, ora 14:25, pe Centura Drobeta T. S., cu ocazia controlului efectuat s-ar fi constatat faptul ca: „la controlul efectuat s-a constata ca nu are asigurat numărul necesar de diagrame conform dispozițiilor legale si nici documente justificative. De asemenea nu a asigurat la bordul vehiculului legitimația conducătorului".
In urma controlului efectuat in trafic de agentul constatator din cadrul I.P.J. Megedinti - Serviciul Rutie, la data de 23.07.2014 a fost încheiat procesul verbal de
constatare si sancționare a contravențiilor ., Nr._ din data de 23.07. 201, pe care il contestă, prin care agentul constatator a reținut in sarcina petentei că s-ar face vinovați de săvârșirea contravenției prevăzuta de art.8, alin.(l), pct.31, din O.G. Nr.37 / 2007 republicata, fiind sancționați in temeiul art.9, alin.(l), lit.c) din O.G. nr.37 / 2007 republicata, cu amenda contravențională de 4.000,00 Lei.
Consideră ca procesul - verbal contestat este netemeinic si nelegal si are la baza o greșita interpretare si aplicare a legii si, drept urmare solicită anularea acestuia si exonerarea de sancțiunile aplicate, din următoarele considerente:
In conformitate cu prevederile art.249 din Noul Cod de Procedura Civila:
„Cel ce face o susținere in cursul procesului trebuie sa o dovedească, in afara de cazurile anume prevăzute de lege".
Astfel, in baza acestor prevederi legale, solicită ca in dovedirea plângerii contravenționale, sa se încuviințeze proba cu un martor: G. C. si proba cu inscrisuri, sens in care atașează la prezenta in copie certificata conform cu originalul, următoarele înscrisuri: Procesul Verbal ., Nr._; Diagramele Tahografice pentru perioada 22.07._14.
In ceea ce privește prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, care pana de curând se subînțelegea, învederează instanței faptul ca aceasta problematica a fost supusa atenției Curții Europene a Drepturilor Omului.
Este vorba de cauza A. contra României, cauza in care Curtea, prin hotărârea din data de 04 octombrie 2007, definitiva la 31 martie 2008, isi exprima in mod foarte clar punctul de vedere cu privire la acest aspect.
In speța menționata, Curtea considera ca prezumția de legalitate si de adevăr a procesului - verbal de contravenție este o prezumție „lipsita de rezonabilitate" si ca, astfel, ea violează art.6 al Convenției, respective dreptul la un proces echitabil.
In opinia Curții, modul in care prezumția de legalitate in materie contravenționala este perceputa de unele instanțe de judecata din tarile europene, printre care si cele din România, echivalează cu o nerespectare a prezumției de nevinovăție.
Se apreciază ca „nerespectarea garanțiilor fundamentale – printre care prezumția de nevinovatei - care protejează indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autorităților, impune in privința aceasta o problem ape baza art.6 din Convenție", încălcând dispozițiile acestuia.
Curtea mai constata faptul ca finalitatea art.6 din Convenție nu este de a înlătura prezumțiile, ca cea de legalitate, din materie contravenționala, ci de a determina statele "sa includă aceste prezumții in limite rezonabile, luând in calcul gravitatea mizei si păstrând dreptul la apărare".
Or, in situația de fata, apreciază ca fapta invocata de agentul constatator nu exista, petenta respectând prevederile legale in materie, astfel încât rămâne in sarcina agentului constatator sa dovedească susținerile sale.
F. de toate aceste aspecte semnalate si pe baza probelor ce vor fi administrate in cauza, solicită sa se constate nulitatea procesului - verbal de contravenție.
In data de 23.07.2014, conducătorul auto G. C., angajat in cadrul ., efectua activitatea de transport nisip in interesul societății cu autotractorul IVECO cu nr.de înmatriculare_ ce tracta semiremorca cu nr.de înmatriculare_, iar in jurul orelor 14:25 a fost oprit in trafic de agentul constatator din cadrul I.P.J. M., ocazie cu care agentul constatator i-a solicitat acestuia sa prezinte diagramele tahografice.
Ca urmare a acestei solicitări, conducătorul auto G. C. a procedat in consecința si i-a prezentat agentului constatator diagramele solicitate.
Însa, datorita intimidării agentului constatator, la solicitarea acestuia, conducătorul auto, inițial nu a găsit diagramele tahograf, drept pentru care i-a solicitat agentului constatator sa ii acorde un răgaz de timp pentru a putea caută aceste diagrame.
Agentul constatator, însă nu a dat curs solicitării conducătorului auto, neacordându-i timpul necesar pentru a caută / gasi aceste diagrame tahograf si, a plecat spre mașina cu care se afla, unde a început sa întocmească procesul verbal de constatare a contravențiilor.
După câteva minute de căutări (aproximativ 3-5 minute), conducătorul auto G. C., a reușit sa găsească, printre celelalte acte din autotractorul ce îl conducea, si diagramele tahograf solicitate, pe care nu reușise inițial sa le prezinte agentului constatator, si s-a prezentat la mașina acestuia aducându-i la cunoștința faptul ca a găsit diagramele tahograf solicitate.
Însa, agentul constatator i-a spus ca ,,nu îl mai interesează, ca este prea târziu" si ca „nu avem decât sa contestam procesul verbal la instanța unde sa facem aceasta dovada".
In atare situație, consideră ca presupusa fapta contravenționala pentru care a fost sancționați nu exista.
In realitate, nu este vinovat de cele reținute de agentul constatator in procesul verbal contestat, întrucât la data si ora controlului in trafic, conducătorul auto G. C. a reușit sa prezinte toate diagramele tahograf solicitate.
Astfel, masurile aplicate de agentul constatator sunt abuzive, si deși conducătorul auto i-a solicitat agentului constatator sa ii acorde un răgaz de câteva minute pentru a caută / găsi aceste diagrame tahograf, acesta a refuzat, iar, ulterior când a găsit diagramele tahograf, acesta i-a spus ca nu-l interesează acest lucru.
După cum i-a precizat si agentului constatator, conductorul auto cunoaște dispozițiile art.8, alin.(l), pct.31 din O.G. Nr.37 / - 2007, in baza cărora este obligat sa prezinte in trafic numărul necesar de diagrame tahografice, însa in acele condiții in care in ziua de 23.07.2014 i-a solicitat agentului constatator sa ii acorde un răgaz de timp pentru a caută / găsi diagramele tahograf solicitate, pentru ca la un interval de timp de cea 3-5 minute sa reușească sa ii prezinte aceste diagrame tahograf, având in vedere si faptul ca era la prima abatere de acest gen, consideră ca agentul constatator a procedat cu multa ușurința la încheierea procesului verbal contestat.
Procedând de aceasta maniera, agentul constatator din cadrul I.P.J. M. nu a făcut altceva decât sa încheie procesul - verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . Nr._ / 23.07.2014, in exces de zel, si fără a tine seama de cele solicitate de conducătorul auto G. C. anterior încheierii procesului verbal.
F. de cele de mai sus, solicită constatarea nulității procesului - verbal . Nr._/23.07.2014, anularea acestuia si implicit a sancțiunii aplicate.
Petenta a invocat excepția nulității absolute a procesului-verbal de constatare a contravenției . Nr._ încheiat in data de 23.07.2014 pentru încălcarea dispozițiilor art.16, alin.(6), art.19 alin.(l), (2) si (3) din O.G. Nr.2/2001.
Lipsa martorului la încheierea procesului-verbal de constatare a contravenției când persoana sancționată nu este de fata, nu poate ori refuza sa semneze actul întocmit (nerespectarea prev. art. 19 alin.l si 2 din O.G. nr. 2/2001), coroborata cu neprecizarea motivelor care au dus la încheierea procesului-verbal in lipsa unui martor, când persoana sancționată nu este de fata, nu poate ori refuza sa semneze (nerespectarea prev. art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001).
Astfel, procesul verbal fiind un înscris autentic, actul constatator trebuie sa poarte alături de semnătura agentului constatator si semnătura contravenientului.
In trei situații: refuzul semnării, lipsa contravenientului si imposibilitatea semnării, organul constatator are obligația sa menționeze o atare situație speciala si sa ceara aportul cel puțin al unui martor care sa confirme realitatea.
Martorul trebuie identificat potrivit datelor din actul de identitate in cuprinsul actului constatator si trebuie sa semneze actul.
Lipsa mențiunii privind martorul care sa confirme starea de fapt in cazul in care contravenientul nu semnează procesul verbal atrage nulitatea absoluta a acestuia.
Pe de alta parte, invocă si încălcarea prevederilor art.16 pct.6 din O.G. Nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Prevederile legale sunt in sensul ca: "In situația in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare in registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă".
Iar potrivit art. 17 din O.G. Nr.2/2001: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu."
Chiar daca dispozițiile arătate prevăd expres, agentul constatator a omis sa completeze rubricile corespunzătoare, neindicându-se datele de identificare a persoanei care o reprezintă, arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.
Cum dispozițiile art.16, alin.(6), art.19 alin.l, 2 si 3 din O.G. Nr.2/2001 sunt imperative, iar agentul constatator nu le-a respectat, urmează ca instanța sa admită excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție, sa admită plângerea si sa constate nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenție.
Daca se va trece peste aceasta apărare, solicită să se rețină gradul de pericol social redus al faptei contravenționale, si, pe cale de consecința sa se înlocuiască sancțiunea aplicata cu avertisment.
In acest sens invocă prevederile art.5 alin.(5) si art.21 alin.3 din O.G. Nr.2/2001, potrivit cărora, sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Pentru a asigura stabilirea unei sancțiuni contravenționale corecte (proporționala) O.G. 2/2001 prevede ca se vor avea in vedere următoarele criterii: împrejurările concrete in care a fost săvârșita fapta; modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsa, de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal însa in cazul de fata, Procesul Verbal nu conține date din care sa rezulte modul in care a fost apreciat pericolul social al faptelor constatate si care este gradul acestui pericol.
Din cele susmenționate rezulta clar ca pericolul social este foarte redus, petentul îl apreciază ca inexistent, mai ales ca, conducătorul auto a prezentat cu ocazia controlului in trafic toate diagramele tahograf solicitate, in raport cu acesta, sancțiunea aplicata fiind mult prea aspra.
Chiar daca normele reglementate de OG 37 / 2007 urmăresc sa asigure siguranța rutiera și să prevină conducerea abuziva, prezenta contravenție nu prezintă un grad ridicat de pericol social întrucât conducătorul auto se afla in posesia diagramelor tahograf solicitate, însă acest nu a fost in măsura sa le prezinte in timp util agentului constatator.
Consideră ca aplicarea sancțiunii contravenționale a avertismentului ar fi fost mai mult decât suficienta, sens in care solicită, in raport de prevederile art.21 punctul 3 coroborate cu cele ale art.34 punctul 1, art.5 alin. lit.a) si art.7 din O.G. Nr.2/2001 sa se dispună înlocuirea sancțiunilor aplicate cu "AVERTISMENT".
Pe cale de consecința, pentru toate motivele arătate pe larg in cuprinsul plângerii solicită instanței: în principal sa se constate nulitatea absoluta a procesului-verbal de constatare a contravenției contestat, deoarece este întocmit cu încălcarea prevederilor legale; în subsidiar, solicită anularea procesului-verbal de constatare a contravenție contestat ca fiind netemeinic si nelegal; in situația in care instanța va trece peste apărările anterior formulate, solicită înlocuirea sancțiunilor cu avertisment.
In drept și-a întemeiat prezenta plângere pe dispozițiile imperative al O.G. nr.2 / 2001, precum si pe dispozițiile din O.G. Nr.37/2007, modificata si republicata.
In probațiune: solicită admiterea probei cu înscrisuri si proba testimoniala cu un martor.
Precizează ca își rezerva dreptul de a completa apărările formulate in raport de susținerile adversarului .
In conformitate cu prevederile art.411, alin.(l), pct.2, teza a II-a, si art.583 din Noul Cod de Procedura Civila solicită judecarea prezentei cereri si in lipsa .
Intimatul a formulat întâmpinare la plângerea formulată de numita .. împotriva procesului-verbal . nr._, încheiat la data de 23.07.2014.
A arătat că, în dată de 23.07.2014 conducătorul auto G. C. a condus autoutilitara cu nr. de înmatriculare_, ce tracta semiremorca cu nr._, iar la controlul efectuat nu a prezentat numărul necesar de diagrame tahograf și nici alte documente justificative. De asemenea, petenta nu a asigurat la bordul autovehiculului legitimația de serviciu a conducătorului auto.
Astfel, petenta a fost sancționată contravențional potrivit art.8 alin.l pct.31 și art.9 alin.l lit.c din O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, cu modificările și completările ulterioare, pentru "neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahograf ului digital", iar agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 4000 de lei.
De asemenea, petenta a fost sancționată contravențional și potrivit prevederilor art.4 pct. 57.2 din H.G. nr.69/2012, pentru "nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a....legitimației de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport", iar agentul constatator i-a aplicat reclamantei sancțiunea avertismentului.
Învederează instanței că faptele contravenționale au fost constatate în mod direct de agentul-constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petenta, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, in măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestat or ului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988.s.A no. 141-A, p.I5 si 28: Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; A. c. României, no._/03, p.60, 4 oct.2007) prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținandu-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
In consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/2001), asociată cu prezumția de autenticitate ( actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
Arată instanței faptul că din analiza procesului-verbal contestat, rezultă faptul că acesta a fost întocmit corect cu respectarea dispozițiilor O.G.nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a procesului verbal.
În dovedirea celor menționate, solicită admiterea probei cu înscrisuri.
Față de aspectele prezentate, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca valabil încheiat.
În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
Sub aspectul materialului probator a fost administrată proba cu înscrisuri, scop în care s-au depus la dosar, în copie, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, împuternicire de reprezentare juridică, raportul agentului constatator.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța constata următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit în data de 23.07.2014 de către reprezentanții intimatei, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 4000 lei pentru faptele prev. de art.8 alin.1 pct.31 din OG nr.37/2007, cu modificările ulterioare și art.4 pct.57.2 din HG nr.69/2012, constând în aceea că, în data de 23.07.2014, conducătorul auto G. C. a condus autoutilitara cu nr de înmatriculare_, ce tracta semiremorca cu nr._, iar la controlul efectuat nu a prezentat numărul necesar de diagrame tahograf și nici alte documente justificative. De asemenea, petenta nu a asigurat la bordul autovehiculului legitimația de serviciu a conducătorului auto.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța reține că acesta conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. Plângerea a fost semnată de către petent. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Din aceste considerente, instanța nu va reține motivul invocat de petentă, conform căruia procesul verbal este lovit de nulitate, întrucât nu conține mențiunile prevăzute de art.16, 17, 19 din OG nr.2/2001. Referitor la criticile pe care petentul le-a formulat cu privire la lipsa semnăturii martorului asistent, precum și a numărului de înmatriculare în registrul comerțului și datelor de identificare a persoanei pe care o reprezintă, instanța reține că nulitatea ar putea opera cu condiția invocării și dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, vătămare neprobată în cauză, petenta având posibilitatea de a-și proba afirmațiile în fața instanței. De asemenea, procesul verbal conține descrierea completă a faptei, instanța apreciind că au fost menționate în conținutul procesului verbal împrejurările de natură a servi la aprecierea gravității faptei și individualizarea sancțiunii.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
In acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28). Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de legalitate și veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
Coroborând probele administrate în cauză, instanța reține că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, potrivit art.249 C.proc.civ.
Astfel, deși prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petentă, acesta nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, instanța reține că sancțiunea trebuie dozată în așa fel încât să se îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ. Astfel, în temeiul art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În temeiul art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Prin urmare, observând dispozițiile art.7 alin.3, art.21 alin.3 raportat la art.34 și art.38 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că, pentru săvârșirea faptei prev. de 4 pct.57.2 din HG nr.69/2012, sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra regulilor ce trebuie respectate, având în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită fapta.
În ce privește sancțiunea aplicată pentru fapta prevăzută de art. 8 alin.1 pct.31 din OG nr.37/2007, instanța constată că sancțiunea pecuniară aplicată se încadrează în limitele legale, prin modul de săvârșire a acesteia s-a creat în concret o stare ridicată de pericol pentru circulația în condiții de siguranță pe drumurile publice, iar faptul că nu s-a produs nici un incident nu este relevant pentru existența contravenției.
Instanța mai reține că, similar pedepselor penale, sancțiunile contravenționale au nu doar o funcție represivă, ci și una educațională constând în procesul de învățare a individului să respecte anumite norme de comportament și alta preventivă care pornește de la ideea că amenințarea cu o sancțiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea.
Pentru aceste motive instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, constituind modalitatea adecvată de realizare a tuturor funcțiilor sancțiunilor contravenționale, înlocuirea cu sancțiunea avertismentului nefiind utilă atingerii acestor funcții.
Față de considerentele expuse mai sus, dat fiind faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat instituită de legea română nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de către petent și având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 31 din OG nr.2/2001, instanța urmează să respingă plângerea formulată de petentă împotriva procesului verbal, pe care îl va menține ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul ., cu sediul în comuna G., ., în contradictoriu cu intimatul I. M..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică azi, 09.04.2015
PREȘEDINTE GREFIER
Red. ..
4 ex. - 22.04.2015
Cod operator 6497
| ← Stabilire a valorii lucrului. 574 C.p.c.. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1481/2015.... → |
|---|
