Plângere contravenţională. Sentința nr. 1611/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 1611/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 12910/225/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.

..

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1611/2015

Ședința publică de la 24 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. - A. B.

Grefier ședință: L.

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petenta A. C. SRL și pe intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal, în ordinea de pe listă, la prima strigare, s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art.104 alin 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387 /2005, publicat în Monitorul oficial Partea I nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, s-a constatat din nou lipsa părților

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul a depus un răspuns la adresa de la termenul anterior, privind dovada comunicării procesului-verbal de contravenție.

Instanța constată că intimatul a depus la dosar, la data de 09.04.2014, dovada comunicării procesului-verbala de contravenție.

Față de acest aspect, constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394 alin 1 C. Pr. Civ., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 29.09.2014, sub nr._, petenta, A. C. SRL, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 26.07.2014, încheiat . de către I.P.J. M. - Poliția Municipiului Drobeta T. S. - Biroul Rutier..

În fapt, a arătat că, în data de 26.07.2014 autovehiculul marca M., cu nr. de înmatriculare_ condus de angajatul Magheras M., a fost oprit in trafic in Cornuna Chiajna, ., de un echipaj de politie din cadrul BPR S.

Agenții constatatori au solicitat șoferului documentele la control precum și dovada activității acestuia pentru ultimele 28 de zile, anterioare datei de 26.07.2014.

In aceste condiții, angajatul societății a pus la dispoziția organelor de politie documentele solicitate, iar după verificări, acestea au fost returnate șoferului fără aplicarea vreunei sancțiuni.

După 2 luni de zile de la acest eveniment, petentei i-a fost comunicat procesul verbal contestat, in care a observat că este sancționată pentru fapta contravenționala a șoferului, care nu a pus la dispoziția organelor de politie dovada activității aferenta celor 28 de zile, anterior datei de 26.07.2014.

A arătat că, deși procesul verbal nu este semnat de către șoferul autoutilitarei M., înmatriculata sub nr._, în cuprinsul acesteia, la rubrica de mențiuni, apare o presupusă precizare a conducătorului auto, conform căreia acesta nu avea cunoștința că firma i-a pus la dispoziție un certificat nesemnat si neștampilat.

Având in vedere aceste considerente, petenta a apreciat că procesul- verbal de contravenție este lovit de nulitate.

A mai precizat că, la momentul constatării presupusei contravenții, șoferul Magheras M. a pus la dispoziție agenților toate documentele solicitate de aceștia.

În drept, a invocat Art. 31 din O.G. nr. 2/2001.

În scop probatoriu, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimoniala cu martorul asistent, care a semnat procesul verbal de contravenție.

In temeiul art. 411 C. Pr. Civ., a solicitat judecarea cauzei si in lipsă.

La dosar a depus dovada achitării taxei de timbru în sumă de 20 de lei, și procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 26.07.2014.

Conform disp. art. 200 al. 1 C. Pr. Civ., instanța a verificat cererea de chemare în judecată și, constatând că aceasta îndeplinește cerințele prev. de art. 194 -197 C.Pr.Civ., prin rezoluția aflată la fila 15 dosar, a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, intimatului, cu mențiunea că are obligația de a formula întâmpinare, în termen de 25 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

La data de 23.10.2014, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca valabil încheiat.

În fapt, a arătat că, în data de 26.07.2014, numitul Magheraș M., în calitate de angajat al petentei, a condus autovehiculul marca M., cu numărul de înmatriculare_, iar la controlul efectuat, acesta nu a putut prezenta, numărul necesar de diagrame tahograf și nici alte documente justificative, prezentând în schimb doar un certificat de desfășurare a activității, nesemnat și neștampilat.

Astfel, petenta a fost sancționată contravențional potrivit art.8 alin.l pct.3J și art.9 alin.l din O.G. nr.37/2007, privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, cu modificările și completările ulterioare, pentru "neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital V", agentul constatator aplicând minimul amenzii, în cuantum de 4000 de lei.

Fapta contravențională a fost constatată în mod direct de agentul-constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt, reținută în cuprinsul său, până la proba contrară, care în mod evident trebuie făcută de petentă și nicidecum de către organul constatator

A invocat, în apărare, jurisprudennța CEDO în cauza Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988.s.A no.!41-A, p.15 si 28 și Teljher c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; A. c. României, no._/03, p.60, 4 oct.2007.

In consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/2001), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).

In concluzie, intimatul a considerat că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.

În scop probatoriu, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În temeiul art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civila a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La dosar, a depus un set de înscrisuri: raportul agentului constatator, certificat de desfășurare a activității.

Prin rezoluția din 24.10.2014, aflată la fila 22 dosar, instanța a dispus citarea petentului cu copie întâmpinare și cu mențiunea de a depune la dosar, răspuns la întâmpinare, în termen de 10 de zile de la comunicare.

La data de 24.11.2014, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că șoferul a pus Ia dispoziția agenților constatatori toate documentele solicitate, dovada activității pentru ultimele 28 de zile fiind făcută cu Certificatul de desfășurare a activității, din data de 24.07.2014.

Situația reținuta de către intimata, în cuprinsul procesului verbal contestat, respectiv a neprezentării numărului de diagnoze tahograf, sau un alt document privind activitatea desfășurata in ultimele 28 de zile, este una abuziva si neîntemeiată, de vreme ce însăși intimata a depus la dosarul cauzei certificatul de desfășurare a activității, pentru angajatul Magheras M., aferent perioadei 18.07._14.

Culpa ce îi poate fi adusă petentei, privește lipsa semnăturii si ștampilei societății pe exemplarul prezentat de șoferul Magheras M. agenților constatatori, însa in nici un caz nu se poate retine nedovedirea activității pe perioada de 28 de zile, anterior datei verificării.

In realitate, din eroare, si pentru că șoferul se grăbea să plece în cursă, i-a fost înmânat un exemplar nesemnat si neștampilat al Certificatului de desfășurare a activității emis de către petentă.

Prin rezoluția din 2.1.2014, aflată la fila 33 din dosar, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 09.01.2015 și a dispus citarea părților.

În scop probatoriu, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiat martorul Magheraș M..

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate în cauză și raportat la dispozițiile legale in materie, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 26.07.2014, petenta S.C. A. C. S.R.L. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4.000 lei, reținându-se că, la data de 26.07.2014, numitul Magheraș M., în calitate de angajat al petentei, a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, iar la controlul efectuat, nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahograf și nici alte documente justificative.

Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.

O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.

Instanța constată că în cauză poate fi aplicată prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, întrucât exista o proporționalitate între mijloacele folosite, scopul urmărit și în același timp se asigură posibilitatea petentului de a-și dovedi susținerile și de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, prin contestarea procesului-verbal de contravenție în instanță.

Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data și locul săvârșirii faptei, semnătura agentului.

Procesul-verbal a fost semnat, în calitate de martor asistent, de către numitul Magheraș M..

În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lui, până la proba contrară, probă ce incumbă petentei, întrucât cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Instanța apreciază că situația de fapt reținută de agentul constatator este conformă cu realitatea, deși petenta a susținut faptul că ar fi respectat perioada minimă de odihnă.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive, prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Instanța reține faptul că, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petenta și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acesteia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Potrivit art. 8 alin. 1 pct. 31 și art. 9 al. 1 lit. c din O.G. nr. 37/2007, se sancționează neprezentarea, în trafic, a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital.

În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 4.000 lei, aplicată unei persoane juridice, pentru o contravenție, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO.

De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Se reține că petenta S.C. A. C. S.R.L. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4.000 lei, întrucât, în urma verificărilor efectuate la data de 26.07.2014, numitul Magheraș M., în calitate de angajat al petentei, a condus autovehiculul marca M., cu nr. de înmatriculare_, și nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahograf și nici alte documente justificative, prezentând un certificat de desfășurare a activității, nesemnat și neștampilat.

La fila 21 din dosar a fost depus înscrisul denumit Anexă-Certificat de desfășurare a activității, pentru intervalul 18.07._14, nesemnat și neștampilat de către emitent, care nu poate face dovada activității, în acest mod. Mai mult decât atât, perioada pentru care înscrisul a fost eliberat nu acoperă intervalul de 28 de zile, pentru care trebuia să se facă dovada.

Din declarația martorului Magheraș M. a rezultat că acesta a prezentat agenților constatatori dovada de concediu și diagramele corespunzătoare.

Această afirmație nu se coroborează cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nefiind depuse diagramele corespunzătoare.

Instanța apreciază că pericolul social al faptei este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora. De asemenea, în raport de imposibilitatea de verificare a respectării perioadelor de condus, a perioadelor de pauză, se constată că fapta este în măsură a prezenta un grad de pericol social semnificativ, aducând atingere și siguranței pe drumurile publice și drepturilor fundamentale garantate angajaților firmelor de transport. Ca atare, instanța va considera operațiunea de individualizare a sancțiunii aplicate ca fiind corect și proporțional realizată în raport de fapta reținută și impactul acesteia asupra valorilor sociale protejate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. A. C. S.R.L., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocatură I. B. P., București, ., ., . cu intimatul I.P.J. M., cu sediul în Drobeta T. S., Bulevardul C., I, nr. 75, ca neîntemeiată.

Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/26.07.2014, ca fiind legal și temeinic.

Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătora Drobeta T. S..

Pronunțată în ședința publică din data de 24.04.2015.

Președinte Grefier

D. A. B. L. C.

Red. B./tehnored LGC/22.05.2015

5 ex/.> Cod operator 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1611/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN