Plângere contravenţională. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 09-01-2015 în dosarul nr. 29/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 29/2015

Ședința publică de la 09 Ianuarie 2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE O. M. - N.

Grefier: C. L. - I.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent C. C. și pe intimat I. M., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial – Partea I nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, părțile au fost lipsă.

Se prezintă martorul R. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că în data de 09.01.2015, prin serviciul registratură, a fost depus procesul-verbal pentru executarea mandatului de aducere a martorului R. M., după care:

Instanța procedează la identificarea martorului R. M., care se legitimează cu CI, datele fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.

Martorul R. M. arată că locuiește la aceeași adresă din CI, cu precizarea că locuiește la blocul M10, ..

Instanța procedează la audierea martorului R. M., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, după citire și semnare.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în baza art. 244 al. 1 C. declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza spre soluționare, având în vedere că intimata a solicitat judecata în lipsă.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 12.09.2014, petentul C. C. a formulat în contradictoriu cu intimata I.P.J. M. o plângere contravențională prin care a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.

În motivare, petentul a arătat că, prin procesul-verbal mai sus amintit a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 900 lei pentru faptul că în data de 04.09.2014 nu le-ar fi permis agenților de poliție să verifice autovehiculul, mai precis portbagajul.

Petentul a arătat că, în dimineața zilei de 04.09.2014 se întorcea de la țară, iar în orașul de domiciliu, pe . blocului unde locuiește a fost oprit de un agent de poliție rutieră. S-a conformat semnalului agentului de poliție, a tras pe dreapta și i-a înmânat agentului de poliție actele așa cum îi solicitase. Petentul a susținut că, în tot acest timp nu se simțea bine deoarece îi vâjâiau urechile, iar la un moment dat, după ce i-au fost verificate documentele care erau în regulă, agentul de poliție i-a zis că poate să plece și a și plecat fără să realizeze că actele mașinii precum și permisul de conducere rămăseseră la acesta. Petentul a susținut că, a ajuns repede acasă, a urcat sus, și-a luat pastilele și s-a pus în pat deoarece nu se simțea bine.

În jurul orelor 11, arată petentul a fost sunat de fiul său care i-a reproșat ca i-a făcut probleme la serviciu și că trebuia sa oprească la semnalele polițiștilor nu sa fugă după care a închis telefonul. Imediat a realizat că actele mașinii rămăseseră la agent, motiv pentru care și-a sunat un prieten si l-a rugat sa îl însoțească la Politie să-și ia actele. Acesta i-a transmis că îl așteaptă în fața sediului de politie. Petentul a arătat că a plecat cu un taxi la sediul poliției, și ajungând la sediu a aflat ca trebuie să se prezinte la orele 19 fiind citat de agentul Mocofanu.

A așteptat sa vină ora și s-a deplasat la sediul politiei rutiere unde agentul l-a întrebat de ce a fugit, iar petentul i-a spus ca a înțeles ca trebuia să plece, dar agentul a început să completeze procesul-verbal, iar ca martor asistent 1-a pus sa semneze tocmai pe taximetristul care îl dusese pe zi cu mașina.

Petentul a arătat că este nelegal întocmit procesul-verbal în condițiile în care a fost încheiat nu la locul constatării contravenției, unde era posibil ca un martor sa confirme cele relatate de acesta, iar întocmirea procesului-verbal se va face odată cu constatarea faptei și nu la o dată ulterioară acesteia, la sediul secției de politie, în absența contravenientului sau a unui martor ocular.

Motivul menționat de agentul constatator nu este pertinent și nu denotă imposibilitatea obiectivă a confirmării către un martor imparțial a situației reținute. Scopul legii este de a asigura o protecție efectivă a drepturilor contravenientului sancționat în lipsă, în vederea evitării arbitrariului.

Petentul consideră că procesul-verbal este lovit de nulitate pentru faptul că a fost completat la data de 04.09.2014 orele 19 ulterior orei 7 la care se presupune ca ar fi săvârșit abaterea, iar împrejurarea că agentul constatator a încheiat procesul verbal la o altă dată ulterioară săvârșirii contravenției pe baza unor informații culese ulterior duce la nulitatea absolută a actului constatator.

Arată petentul că i s-a produs o vătămare prin neaducerea la cunoștința la data respectivă a faptei contravenționale, mai ales ca avea dreptul să formuleze obiecțiuni, iar amenda aplicată este exagerată și nelegală în condițiile în care contravenția prevăzută la art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr.195/2002 se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, iar aceasta este de 4-5 puncte amendă și nu de 6. Petentul a învederat că a fost sancționat de două ori pentru aceeași faptă contravențională.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.31 din O.G. nr.2/2001 republicată.

În dovedire, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba testimonială constând în audierea martorului R. M. și a martorului asistent Cernaianu V. S..

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, taxă judiciară de timbru, conform art. 19 din O.U.G. nr.80/2013.

Prin întâmpinarea depusă (filele 24-25), intimata a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal.

În motivare, intimata a arătat că, la data de 04.09.2014, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . T. S., iar la controlul efectuat de organele de poliție a refuzat verificarea portbagajului autovehiculului. De asemenea, contravenientul s-a pus în mișcare, nerespectând astfel indicațiile și dispozițiile polițistului rutier.

Intimata a arătat că, faptele contravenționale au fost constatate în mod direct de către agentul constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul acestuia până la proba contrară care trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Petentul, legal citat (fila 39), nu a formulat răspuns la întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 28.11.2014 instanța a încuviințat în baza art. 258 al. 1 C. raportat la art. 255 C. proba cu înscrisuri, pentru părți, proba testimonială constând în audierea martorului R. M. și a martorului asistent Cernaianu V. S. pentru petent, apreciindu-le ca fiind concludente și utile soluționării cauzei.

La dosar au fost depuse în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: carte de identitate petent, dovadă din data de 04.09.2014, proces verbal de constatare a contravenției, raport din 25.09.2014 al agentului constatator, proces verbal de îndeplinire a procedurii de citare. De asemenea, au fost audiați martorii R. M. și Cernaianu V. S..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal .>CP nr._ încheiat la data de 04.09.2014 de către intimata I.P.J. M., petentul a fost sancționat pentru faptul că la controlul efectuat de organele de poliție a refuzat verificarea portbagajului autovehiculului, și pentru faptul că s-a pus în mișcare, nerespectând astfel indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, cu amendă contravențională în cuantum de 540 lei ( șase puncte amendă) pentru prima faptă și pentru cea de-a doua cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei ( patru puncte amendă) și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 30 zile, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 108 alin. l lit. c pct. 2 și art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

În fapt, prin procesul-verbal s-a reținut că la data de 04.09.2014, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . T. S., județul M., iar la controlul efectuat de organele de poliție a refuzat verificarea portbagajului autovehiculului. De asemenea, acesta s-a pus în mișcare, nerespectând astfel indicațiile și dispozițiile polițistului rutier (fila 15).

Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.

În ce privește primul motiv de nelegalitate al procesului verbal de contravenție contestat, respectiv faptul că acesta nu a fost întocmit la locul constatării contravenției și nici la ora săvârșirii faptei ci la o oră ulterioară, trebuie precizat că nu poate fi primit.

Astfel, art. 7 alin.2 coroborat cu art. 21 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții invocate de petent în susținerea acestui motiv de nelegalitate, nu se aplică în cauză, întrucât prima dispoziție se referă la aplicarea sancțiunii avertismentului, iar a doua prevede că, în cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției, nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul verbal de constatare, aplică și sancțiunea. Or, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 04.09.2014, agentul constatator a aplicat și sancțiunile corespunzătoare faptelor pentru care s-a întocmit procesul verbal menționat, dispoziția legală nefiind încălcată.

În ce privește faptul că procesul verbal a fost întocmit la ora 19:00 în data de 04.09.2014, iar faptele ar fi fost săvârșite în la ora 07:00 în data de 04.09.2014, trebuie menționat că acest lucru nu reprezintă o încălcare a legii ce ar putea duce la anularea procesului verbal, întrucât potrivit art. 13 alin. 1 din O.G nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

De asemenea, referitor la locul întocmirii procesului verbal, instanța reține că potrivit art. 16 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, procesul verbal de contravenție trebuie să conțină, inter alia, locul unde este încheiat, precum și locul unde a fost săvârșită fapta pentru care s-a întocmit procesul verbal, din chiar această formulare reieșind faptul că aceste locuri (locul unde este încheiat procesul verbal, respectiv locul săvârșirii faptei) pot fi diferite.

Mai mult, faptul că procesul verbal de contravenție . nr._ a fost încheiat la sediul intimatei, se datorează faptului că petentul a plecat, potrivit propriilor susțineri (fila 3), din locul unde a fost oprit de către agentul de poliție.

Nu se poate reține așadar, producerea unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal din cauza întocmirii acestuia în alt loc decât cel al săvârșirii faptelor, cu atât mai mult cu cât petentul a avut posibilitatea la momentul întocmirii procesului verbal contestat să formuleze obiecțiuni și să își prezinte punctul de vedere cu privire la săvârșirea faptelor imputate, la rubrica „obiecțiuni” fiind menționat că a înțeles de la polițist că poate să plece (fila 15).

În privința motivului de nelegalitate constând în dubla sancționare a petentului pentru aceeași faptă și aplicarea greșită a amenzii contravenționale, instanța reține că acesta este nefondat. Astfel, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 (fila 15), petentul a fost sancționat pentru săvârșirea a două fapte, iar nu a unei singure fapte, respectiv refuzul de a permite verificarea autovehiculului (întrucât nu a permis verificarea portbagajului mașinii) și pentru nerespectarea indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu (întrucât a plecat din locul unde a fost oprit fără permisiunea agentului de poliție).

Pentru săvârșirea celei de-a doua fapte petentul a fost sancționat în baza art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu amendă contravențională prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni în cuantum de 360 lei ( patru puncte amendă) și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 30 zile, în mod legal.

Pentru săvârșirea faptei constând în refuzul de a permite verificarea autovehiculului, petentul a fost sancționat în baza 108 alin. l lit. c pct. 2, coroborat cu art. 101 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu amendă contravențională prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni în cuantum de 540 lei ( șase puncte amendă), în mod legal.

Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție rutieră aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna probatoriul strâns împotriva sa.

Astfel, instanța apreciază că fapta petentului, care la data de 04.09.2014, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . T. S., județul M., iar la controlul efectuat de organele de poliție a refuzat verificarea portbagajului autovehiculului, de asemenea, acesta s-a pus în mișcare, nerespectând astfel indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, rezultă din constatările personale ale agentului de poliție rutieră inserate în procesul-verbal de contravenție coroborate declarația martorului C. V. S. (fila 48).

Din declarația martorului C. V. S., care în calitate de martor asistent a fost prezent la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție contestat, rezultă că petentul a părăsit locul unde a fost oprit de către agenții de poliție, după ce i s-a cerut să deschidă portbagajul mașinii, întrucât acesta s-a speriat (fila 48).

Declarația martorului propus de către petent, R. M. (fila 57) nu poate fi avută în vedere, întrucât aceasta nu se coroborează cu mijloacele de probă constând în declarația martorului C. V. S. și mențiunile din procesul verbal de contravenție. De altfel, martorul R. M. nu a perceput direct cele relatate, acesta declarând că, prietenul său, petentul C. C. i-a transmis ce s-a întâmplat în data de 04.09.2014, martorul nefiind de față, ci doar l-a transportat pe petent de la sediul poliției până la domiciliu (fila 57).

În acest context, instanța reține că motivul invocat de către petent pentru a justifica plecarea sa de la locul unde fusese oprit de către agenții de poliție, respectiv că nu se simțea bine, nu poate fi primit. Astfel, dacă avea probleme de sănătate petentul ar fi trebuit să anunțe agentul constatator, ori să apeleze la ajutor medical la fața locului, iar nu să părăsească fără nici o explicație locul unde a fost oprit.

Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța reține că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională a motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.

În aceste condiții, instanța reține că, în cauza de față, simpla declarație a petentului nu poate sta la baza infirmării constatărilor personale ale agentului constatator, constatări ce se coroborează cu declarația martorului C. V. S. (fila 48).

Analizând individualizarea sancțiunilor aplicate în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunile aplicate pentru fiecare contravenție sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită faptele, de modul și mijloacele de săvârșire a acestora, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În acest sens, instanța reține că faptele petentului, care a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . T. S., județul M., iar la controlul efectuat de organele de poliție a refuzat verificarea portbagajului autovehiculului. și s-a pus în mișcare, nerespectând astfel indicațiile și dispozițiile polițistului rutier, prezintă pericol social sporit, prin punerea în imposibilitate a agenților însărcinați cu verificarea respectării normelor rutiere de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu. O eventuală înlocuirea cu avertismentul a sancțiunilor aplicate petentului ar fi insuficientă pentru atingerea scopului preventiv al aplicării sancțiunilor contravenționale, numai cele dispuse prin procesul verbal de contravenție fiind apte de a asigura pe viitor respectarea dispozițiilor legale de către petent.

Pe cale de consecință, față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. C., având CNP:_, cu domiciliul în municipiul DROBETA T.-S., .. 72, ., în contradictoriu cu intimata I.P.J. M., cod fiscal_, cu sediul în DROBETA T. S., .. 75, J. M., ca neîntemeiată.

Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 04.09.2014, ca fiind legal și temeinic.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..

Pronunțată în ședință publică azi, 09.01.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

O. M.-N. C. L.–I.

Red. O.M.N./ Tehn. C.L./4 ex./5 pag./27.01.2015

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub numărul 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN