Plângere contravenţională. Sentința nr. 2978/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 2978/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 2978/2015

Dosar nr._ - plângere contravențională -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA T. S.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2978

Ședința publică din data de 14.10.2015

Instanța constituită din:

Președinte: C. M. M.

Grefier: S. Ica E.

Pe rol soluționarea acțiunii civile privind pe petenta . și pe intimatul I. având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică au fost lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 07.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2015, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de fata constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. sub nr._ la data de 19.06.2015, petenta . în contradictoriu cu intimatul I. a solicitat, în principal ca instanța să constate nulitatea procesului verbal contestat, iar în subsidiar să dispună transformarea amenzii aplicate în avertisment.

În motivare a arătat petenta că, la data de 29.05.2015 orele 14,45, circulând pe DN 56A, Km 74, localitatea Hinova jud. M., conducând autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, transport persoane, conducătorul auto a fost oprit in trafic de către un inspector I. si fiind controlat si verificat de acesta s-a constatat ca nu deținea asupra sa certificatul de pregătire profesionala, iar pentru acest fapt s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 6000 lei cu posibilitatea de a plăti suma de 2000 lei in 48 de ore, de asemenea s-a constatat ca nu avea asupra sa legitimația de serviciu valabila, aceasta nefiind stampilata din semestrul 1 al anului 2014 aplicându-se amenda contravențională în suma de 6000 lei cu posibilitatea de a plăti in termen de 48 de ore suma de 2000 lei.

Aceste doua sancțiuni contravenționale au fost cumulate si in final s-a aplicat sancțiune contravențională în suma de_ lei cu posibilitatea de a plăti suma de 4000 lei in 48 de ore.

La societatea petentă sunt angajați doi șoferi si deține doua autovehicule cu care execută transport de persoane. In data de 29.05.2014 unul din autovehicule s-a defectat, iar conducătorul auto, V. E., care ar fi trebuit sa conducă autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a mers pentru al ajuta pe celalalt șofer, iar reprezentantul petentei a fost nevoit sa conducă autovehiculul respectiv deoarece nu putea sa lase persoanele care cumpăraseră bilet si erau deja in autobuz sa aștepte.

Reprezentantul petentei a arătat că a urmat cursurile din data de 29.11.2014 organizate in vederea obținerii atestatului profesional de conducător auto marfa si persoane si a fost admis.

Reprezentantul petentei a învederat instanței faptul că poate conduce autovehiculul pe care îl administrează fără să facă dovada cu o legitimație întrucât nu este angajatul firmei, ci admimistratorul acesteia.

Conform art.21 alin.3 din OG 2/2001, ,,sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia de scopul urmărit, de urmările produse..."

In drept au fost invocate dispozițiile art.31,art. 16 alin. l, art.17 si art.21 alin.3 din OG 2/2001.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii B. N. și V. E. și orice alte probe care ar reieși din dezbateri.

La plângerea contravențională au fost anexate următoarele înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: procesul verbal contestat, starea la zi a firmei, adeverința nr.453/08.06.2015 și dovada achitării taxei judiciare de timbru în original.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatului un exemplar al acțiunii, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.

La data de 06.07.2015, prin Serviciul Registratură, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție, ca fiind temeinică și legală.

În motivare a arătat intimata că la data de 29.05.2015 ora 14:45 pe DN56A, km 74, în localitatea Hinova, județul M., a fost oprit si verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de către N. B. SRL în baza copiei conforme nr._ a licenței de transport, condus de conducătorul auto dl. B. I. având CNP_, în timp ce efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate in trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele: a) nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz, astfel: In urma controlului efectuat si a verificării documentelor aflate la bordul vehiculului s-a constatat faptul ca, conducătorul auto B. I. nu deținea asupra sa certificatul de pregătire profesionala, acesta motivând ca nu s-a mai prezentat la sediul A.R.R. pentru a-l ridica, deși promovase examenul de mai bine de un an de zile. Pentru acest fapt operatorul de transport se face vinovat de nerespectarea obligației de a asigura existenta la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a certificatului de competenta profesionala a conducătorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat.

b) nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz, astfel: In al doilea rând conducătorul auto nu deținea la bordul vehiculului nici legitimația de serviciu valabila, aceasta nefiind stampilata din semestrul 1 al anului 2014. Pentru acest fapt se face vinovat tot operatorul de transport pentru nerespectarea obligației de a asigura la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier conta cost a legitimației de serviciu valabila a conducătorului auto, din care sa reiasă ca este angajat al operatorului de transport. Pentru ambele contravenții operatorul de transport a fost sancționat in consecința conform OG.69/2012, Art.4, Pct.57.5 si 57.2 .

Prima fapta constituie contravenție prevăzută de art.4 pct.57 subpct.5 din HG 69/2012 și sancționată de art.7 alin. din același act normativ.

Cea de-a doua fapta constituie contravenție prevăzută de art.4 pct.57 subpct.2 din HG 69/2012 și sancționată de art.7 alin. l din același act normativ.

Pe fondul cauzei conform art.4 din H.G. nr.69/2012 coroborat cu art.2 lit. b, faptele anterior amintite reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 și ale O.G. nr.27/2011 privind transportul rutier și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

In aceste condiții, procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal, avându-se în vedere că pentru transportul rutier să se desfășoare în deplină legalitate, acesta se poate efectua doar în condițiile respectării legislației stabilite de Uniunea Europeană și reglementărilor naționale din domeniul transporturilor, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

Reglementările naționale privind efectuarea transportului rutier se regăsesc în O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutiere, cât și în OMTI nr.980/2011 prin care au fost aprobate Normele Metodologice privind aplicarea prevederilor referitoarea la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutier.

Cele două acte normative menționate creează cadrul general pentru aplicarea directă a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier.

Astfel, art. 39 alin. l din OMTI 980/2011 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoarea la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutier, prevede: „(1) Pentru a efectua transport rutier contra cost de mărfuri, operatorul de transport rutier trebuie să dețină la bordul autovehiculului copia conformă a licenței comunitare valabilă pentru transportul rutier de mărfuri, documentul de transport, precum si toate celelalte documente specifice, prevăzute de reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie și/sau tip de transport rutier.

(2) In sensul alin. (1), prin document de transport se înțelege scrisoarea de transport tip C.M.R., prevăzută de Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (Convenția C.M.R.), la care România a aderat prin Decretul nr. 429/1972, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 14 la prezentele norme metodologice”.

De asemenea conform art.44 din același act normative, suplimentar față de documentul de transport, în cazul transportului rutier contra cost de mărfuri, la bordul vehiculului rutier trebuie să se mai afle: a) legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto (document ce lipsea de la bordul vehiculului la momentul controlului); b)certificatul de competență profesională al conducătorului auto valabil pentru tipul de transport efectuat; c)contractul de închiriere/leasing, în original sau în copie conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de închiriere sau de leasing, după caz; c)atestatul de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, după caz.

Dispozițiile anterior menționate se coroborează cu prevederile H.G. nr.69/2012 care stabilește încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier, ale O.G. nr.27/2011 privind transportul rutier, precum și sancțiunile și măsurile aplicabile în cazul constatării de către inspectorii de trafic al I. a acestor încălcării.

Deși conducătorul auto a prezentat o legitimație aceasta nu era valabilă, nefiind vizată pe anul 2015, astfel că inspectorul de trafic nu putea să ia act de existența acesteia, singura contravenție prevăzută pentru o astfel de situație fiind ce care a fost descrisă anterior.

Astfel, prin coroborarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale O.G. nr.27/2012 privind transporturile rutiere, ale OMTI 980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoarea la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutier și a H.G. nr.69/2012, inspectorii I. au atribuția, cât și obligația de a solicita și verifica setul de documente pe care operatorul de transport are obligația de a le deține la bordul vehiculului rutier, în funcție de tipul de transport rutier pe care îl efectuează.

Aceste documente sunt în mod expres și limitativ prevăzute de lege, iar atunci când se constată de către inspectorii I. lipsa unuia dintre ele, aceștia au obligația aplicării sancțiunilor prevăzute de H.G. nr.69/2012.

In speță, la data controlului când a fost verificat și sancționat operatorul de transport rutier, acesta nu-și respectase obligația de a efectua operațiuni de transport rutier asigurând la bordul vehiculului rutier legitimația de serviciu valabilă (model prevăzut în anexa nr.42 din OMTI 980/2011) a conducătorului auto din care să reiasă că este angajatul său, cât și asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad în sarcina operatorului de transport rutier.

Conform prevederilor art.4 pct.57 din HG nr.69/2012 „nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: 5 7.2. legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport, 57.5. certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat", constituie contravenții și se sancționează conform prevederilor art.7 alin.l din HG nr.69/2012 cu amendă aplicabilă operatorului de transport rutier. Constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor art.7 alin. l și 2, lit. a din HG nr.69/2012 cu amendă aplicabilă operatorului de transport rutier.

In conformitate cu prevederile art.134 din OMTI 980/2011, operatorii de transport care efectuează operațiuni de transport rutier contra cost au următoarele obligații: „(...)t) să asigure existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a următoarelor documente, după caz: i) copia conformă a licenței de transport/licenței comunitare; ii) legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 42 la prezentele norme metodologice; iii) contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original sau copia conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de leasing sau de închiriere; iv) asigurarea pentru persoanele transportate și bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad în sarcina operatorului de transport rutier, în copie; v certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat; vi) documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum și autorizațiile prevăzute de legislația în vigoare în domeniul transporturilor rutiere; vii) atestatul de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, după caz; viii) documentele din care să rezulte apartenența pasagerilor la categoria pentru care este autorizat/licențiat serviciul de transport persoane prin servicii regulate speciale. "

Pentru a putea fi exonerata de aplicarea sancțiunii contravenționale, petenta trebuie să dovedească faptul că la data aplicării sancțiunii contravenționale, conducătorul auto deținea la bordul vehiculului rutier legitimația de serviciul valabilă și certificatului de competență profesional, din care să rezulte că este angajatul operatorului de transport rutier. De altfel, numai în această situație petenta va putea fi răsturnată de către petenta prezumției de legalitate și de temeinicie a procesului-verbal.

A precizat petenta că fapta contravențională a fost constată și sancționată în mod corect, procesul-verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului, fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2 /2001. Ca atare, petenta nu poate fi exonerată de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată este individualizată în mod clar în cuprinsul procesului-verbal contestat.

Aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine sau un mijloc de comitere a unor abuzuri. Este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite și nu în ultimul rând n-ar trebui uitat scopul educativ al unei sancțiunii contravenționale care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii în acord cu imperativele acesteia.

Pe de altă parte, a solicitat intimatul recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal, acesta fiind un act autentic întocmit de un agent constatator al statului aflat în exercițiul funcțiunii care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în formă "ad validitatem" cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, a solicitat ca instanța să analizeze procesul verbal contestat, atât prin prisma normelor interne, cât și a normelor internaționale. Astfel, având în vedere jurisprudența CEDO aplicabilă în baza art.6 din Convenție, deși și contravenientul se bucură de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției "acuzatului" dincolo de orice îndoială rezonabilă, așa cum a stabilit Curtea Europeană în mod constant în jurisprudența sa.

De asemenea, în jurisprudența CEDO s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt contrare Convenției, în acest sens prin hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku împotriva Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de convenție, însă acestea nu trebuie să depășească limitele rezonabile.

A învederat Hotărârea din 23.11.2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Jussila împotriva Finlandei, unde CEDO analizează propria jurisprudență în materie, evidențiind existența unor „acuzații penale” cu grad de severitate diferit, făcând distincție între infracțiunile prevăzute de dreptul penal și restul faptelor penale, altele cât infracțiunile, situație în care "garanțiile procesual penale" recunoscute de art.6 din Convenție nu se vor aplica în aceeași măsură "faptelor penale" altele decât infracțiunile.

Principiul legalității aplicabil în dreptul administrativ, în general, și în materie contravențională, în special, presupune ca rezultatul interpretării legii contravenționale să fie în concordanță cu voința legiuitorului, iar textul nu poate fi interpretat extinctiv sau restrictiv (lex d"ixit quam voluit).

In situația în care va fi admisă plângerea, iar petenta a achitat contravaloarea amenzii aplicate, intimatul a solicitat instanței de judecată să ia act de faptul că I. are posibilitatea de a returna doar suma ce i-a fost virată în contul său, astfel că această instituție nu poate fi obligată la returnarea către petentă a întregii sume - amenda contravențională.

În situația în care va constata faptul că plângerea contravențională a fost introdusă pe rolul instanțelor de judecată fără a exista motive temeinice, să rețină reaua-credință a contravenientei, prin aplicare art.187 alin. l pct.1 lit. a) din Codul de procedură civilă.

A mai solicitat intimatul ca instanța să constate faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art.4 pct.57.2 și pct.57.5 din HG 69/2012, precum și corecta individualizare a sancțiunilor, în condițiile aplicării amenzilor în cuantumul prevăzut de art.7 alin .l din același act normativ, motiv pentru care nu se justifică înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.

În temeiul art.411 alin.l pct.2 teza a Il-a și alin 2 din același articol Cod procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La întâmpinare au fost anexate în copie, următoarele înscrisuri: împuternicire nr. 7897/28.03.2014; proces-verbal . nr._; dovadă de comunicare a procesului-verbal de contravenție; Notă cu privire la deficiențele constatate în urma controlului efectuat în trafic; legitimație de serviciu nevizată pe anul 2015; caiet de sarcini; Licență de traseu, foaie de parcurs, certificat de înmatriculare; C.I., certificat de pregătire profesională, permis de conducere ale conducătorului auto.

A arătat intimatul că se opune audierii oricărui martor propus de către petenta, cu atât mai mult cu cât acesta ar avea calitatea de angajat al operatorului de transport, depoziția sa putând fi una subiectivă datorită calității sale.

In drept, au fost invocate dispozițiile 201 și art.205 - 208 Cod procedură civilă, art.4 pct.57.2 și pct.57.5 din HG 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări, O.G. nr.27/2011 privind transporturile rutiere, OMTI nr.980/2011 prin care au fost aprobate Normele Metodologice privind aplicarea prevederilor referitoarea la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin O.G. nr.27/2011, Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Prin rezoluția din data de 26.08.2015 instanța a fixat termen de judecată la data de 07.10.2015 și a dispus citarea părților.

Analizând cererea reclamantei în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:

Prin Procesul verbal . nr._/29.05.2015, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei, în temeiul art. 4 pct.57 din HG nr.96/2012, reținându-se că la data de 29.05.2015, pe DN 56 A, pe raza localității Hinova, a fost oprit și verificat auto_ utilizat de petentă, condus de numitul B. I., în timp ce efectua transport de persoane, constatându-se nerespectarea obligației de a asigura existența la bordul mijlocului auto a certificatului de pregătire profesională a conducătorului auto precum și a legitimației de serviciu.

Procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentei.

Prin plângerea formulată, petenta a solicitat, în principal, să se constate nulitatea procesului verbal și, în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment, arătând că persoana care a condus mijlocul auto este administratorul operatorului de transport și că urmare cursurile în vederea obținerii atestatului profesional și a fost declarat admis în urma examenului susținut pe data de 29.11.2014.

Potrivit art.4 pct.57 din HG nr.69/2012, nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport și certificatul de competență profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat constituie încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții și se sancționează cu amendă contravențională de la 4000 lei la 6000 lei.

Potrivit dispozițiilor legale, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Verificând temeinicia procesului verbal atacat, instanța reține că în mod corect s-a reținut că petenta a nu a asigurat existența la bordul mijlocului auto a legitimației de serviciu și a certificatului de pregătire profesională lucru pe care petenta l-a și recunoscut prin plângere, prin urmare fapta a fost corect reținută și încadrată în textul de lege.

Referitor la individualizarea sancțiunii însă, instanța reține că prin aplicarea maximului prevăzut de lege, nu au fost respectate criteriile avute în vedere de legiuitor, prin urmare deși fapta săvârșită constituie contravenție, instanța apreciază că sancțiunea a fost stabilită în mod nejustificat la maximul prevăzut de lege, respectiv amendă în sumă de 6000 lei pentru fiecare faptă, având în vedere atât circumstanțele în care a fost săvârșită fapta cât și natura și specificul concret al activității respective.

Instanța trebuie să acorde o atenție deosebită modului de determinare a gradului de pericol social al faptelor, luând în considerare criteriile avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptelor ; aplicarea sancțiunii contravenționale de către agentul constatator se impune a fi realizată cu respectarea întocmai a prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 potrivit căruia sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Într-adevăr, determinarea gradului de pericol social este o chestiune lăsată la aprecierea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată, însă, pentru evitarea arbitrariului, atât în teorie, cât și în doctrina de drept contravențional, s-au statuat o . criterii menite a limita această largă posibilitate de apreciere a agentului constatator, printre acestea regăsindu-se: persoana autorului, comportarea anterioară a contravenientului, împrejurările săvârșirii contravenției, regretul manifestat de contravenient etc.

Din considerentele arătate, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost legal și temeinic întocmit, însă are în vedere faptul că art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 îi conferă posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei și împrejurările comiterii faptei.

Astfel, analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că potrivit înscrisului de la f.6, conducătorul auto este unic asociat al societății petente, potrivit adeverinței nr.453/08.06.2015 (f.8) a fost declarat admis în urma susținerii examenului din data de 29.11.2014 pentru obținerea atestatului profesional de conducere auto marfă și persoane, având certificat de pregătire profesională pentru categoriile C, D, CE, DE.

În consecință, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este îndestulătoare pentru a atrage atenția petentei cu privire la respectarea dispozițiilor legale, astfel că va admite plângerea formulată și în temeiul art. 5 alin. 5 coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 va dispune înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, sens în care se va modifica corespunzător actul constatator, menținând celelalte dispoziții.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul în Vrata, ., în contradictoriu cu intimatul I. cu sediul în Drobeta T. S., Splai M. V., nr. 2 C, județul M. și, pe cale de consecință:

Dispune înlocuirea sancțiunilor amendă în cuantum de 6.000 lei fiecare, aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenție I. Nr._/29.05.2015 cu avertisment, sens în care se va modifica corespunzător actul constatator, menținând celelalte dispoziții.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere depusă la Judecătoria Drobeta T. S..

Pronunțată în ședința publică din data de 14.10.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

C. M. M. S. Ica E.

Red. CMM/Tehn. SIE 4 ex. /

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub numărul 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2978/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN