Plângere contravenţională. Sentința nr. 37/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 37/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 37/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 37
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.01.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: D. G.
GREFIER: A. S.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petentul G. C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI ARGEȘ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța ia în discuție, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T. S. invocată de intimat prin întâmpinare și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 27.10.2014 sub nr._ petentul G. C. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de I.P.J. Argeș la data de 21.10.2014, solicitând admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului - verbal de constatare si sancționare a contravenției și a măsurii complementare aplicate.
În motivarea plângerii contravenționale a arătat că în data de 21 Octombrie 2014, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca Volkswagen cu numărul de înmatriculare_, dinspre București spre Dr. Tr. S., a fost oprit de către un agent de politie care i-a spus ca a încălcat regulile de circulație și urmează sa fie sancționat contravențional.
A cerut precizări, însă i s-a spus să aștepte la mașină si, după câteva minute, agentul s-a întors cu documentele autoturismului spunându-i că urmează sa îi aplice sancțiunea avertismentului, din care va rezulta si faptul ca îi vor fi reținute 3 puncte de penalizare pentru ca ar fi depășit viteza legala cu peste 30 km/h, condiționându-i reprimirea actelor mașinii de semnarea procesului verbal.
De menționat este si faptul că, deși a fost sancționat la data de 21.10.2014, procesul verbal de contravenție apare ca este întocmit la data de 27.10.2014, dată și oră la care avea deja înregistrată plângerea contravenționala împotriva procesului verbal ., nr._, lucru ce atesta faptul ca procesul verbal întocmit de la data de 21.10.2014 de agentul M. F. este lovit de nulitate absoluta.
Arată faptul ca pe întregul parcurs al deplasării spre Dr. Tr. S. a respectat regulile de circulație și este imposibil să fi circulat cu o viteză mai mare decât cea legală.
A susținut că procesul verbal de contravenție atacat a fost încheiat in mod abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.
A învederat faptul că prevederile art. 21 alin. 1 din OG 2/2001 au fost încălcate, întrucât agentul care a întocmit procesul verbal contravențional (in speța ag M. F.) nu era unul si același cu cel care a operat aparatul radar, fiind împiedicat astfel să observe în mod nemijlocit gradul de pericol social al faptei ce-i este imputată și aplicarea unei sancțiuni proporționale, aspect ce atrage de asemenea nulitatea relativă pe care înțelege sa o invoce. Aparatul radar a fost montat pe un autoturism, el fiind oprit de un alt echipaj care l-a anunțat ca a încălcat regulile de circulație, depășind limita de viteză într-o localitate.
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat ca dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente si in siguranța a circulației pe drumurile publice, precum si ocrotirea vieții, integrității corporale si a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, protecția drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice si private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG 2/2001) in cadrul căruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecata este de a respecta limita proporționalității intre scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neata c României, decizie de inadmisibilitate din 18 octombrie 2008)
De asemenea, învederează faptul ca, in lumina jurisprudentei CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate in sfera acuzațiilor in materie penala, la care se refera primul paragraf al art. 6 CEDO. Ca o consecință a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 6 din Convenție prezentul litigiu trebuie să ofere și garanțiile procesuale recunoscute și garantate de acest articol. Prin urmare, trebuie recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 al Convenției, printre care și prezumția de nevinovăție.
Beneficiind de prezumția de nevinovăție, rezultă că, deși are această facultate, nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind intimatului, acesta fiind partea în litigiu care trebuie să facă dovada că aspectele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt întemeiate și corespund realității.
Petentul a solicitat ca intimatul să depună la dosar înregistrarea video a aparatului radar montat pe autoturismul cu indicat in procesul verbal si care opera in ziua de 21.10.2014, care sa poată proba fapta ce-mi este imputata; documente din care sa rezulte in mod cert faptul ca agenții de politie poseda atestat de operator radar valabil; in acest sens solicită depunerea atestatului de operator radar atât pentru agentul M. F., cât mai ales pentru colegul din echipajul care opera efectiv pe autoturismul care avea montat aparatul radar la data de 21.10.2014, întrucât colegul agentului M. F. este cel care a operat aparatul radar; documente din care sa rezulte in mod cert . radar si a casetei video cu care s-au înregistrat imaginile; actul de verificare metrologica a aparatului radar montat pe autoturismul cu care s-a lucrat in data de 21.10.2014 in momentul in care s-au înregistrat imaginile video.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 7, art. 16, art. 21, art. 32 din OG 2/2001, Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Petentul a depus la dosar în copie, cartea de identitate, procesul verbal de contravenție contestat.
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatului un exemplar plângere contravențională și înscrisuri anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 24.11.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca legal încheiat. A susținut că au fost respectate cerințele imperative prevăzute de art.16,17,19 din OG nr.2/2001, iar fapta a fost săvârșită cu vinovăție.
În fapt, a arătat că in data de 22.10.2014, lucrătorii Serviciului Rutier au constatat că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ circula cu viteza de 88 km/h pe raza localității L. Corbului. In consecință, s-a procedat la identificarea si sancționarea conducătorului auto in persoana petentului. Arătă faptul ca viteza de rulare a fost constatată cu aparatul radar tip PYTHON II având ._, montat pe autospeciala politiei cu nr. de înmatriculare_, așa cum rezulta din procesul-verbal contestat, buletin de verificare metrologica nr._/18.04.2014, valabil pana la data de 18.04.2015.
Aparatul radar a fost manevrat de un agent autorizat.
Viteza de rulare rezulta din planșele foto anexate, respectiv 88 km/h.
Agentul de politie a folosit un model de proces-verbal legal. Desi s-a folosit formularul 1 A, in procesul-verbal a fost consemnată . numărul aparatului radar (PYT_), precum si auto speciala politiei pe care acesta este montat (_ ), astfel ca instanța de judecata are posibilitatea reala de a verifica daca aparatul folosit la constatarea contravenției este unul si același cu cinemometrul pentru care s-a depus la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologica.
Totodată, arătă că autotestarea,potrivit NML 021-05 si manualului de utilizare, se efectuează la pornirea aparatului radar, in mod automat. Pe de alta parte, pe perioada autotestării nu se pot efectua înregistrări video. Cum la dosar au fost depuse planșe foto, se subînțelege ca funcția a fost efectuata.
In consecința, apreciază că s-a făcut dovada ca respectiva contravenție a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
Intimatul a mai sus susținut că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția relativa de adevăr, astfel că petentul trebuie sa dovedească cele afirmate. Prevederile art. 34 alin.l) din OG nr.2/2001, au neglijate de unele instante de judecata, mai ales dupa adoptarea de catre CEDO a soluției in cauza A. România. Soluția CEDO a fost însă greșit interpretata si aplicata de instanțele respective. Astfel, inste suprema de control constituțional a statuat prin Deciziile nr. 490, 727, 787/2008 s.a., ca prezumția relativă poate fi înlăturata de practica CEDO, iar cauza A. vs. România nu are nici o legătura cu aceasta. Cum deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, sunt opozabile si instanțelor, astfel ca practica judecătoreasca trebuie sa le aibă în vedere si bineînțeles sa le dea eficiență.
A subliniat pericolul social ridicat pe care fapta îl prezintă, acest lucru fiind relevat atât de
pericolul social abstract pe care legiuitorul l-a indicat prin sancționarea contravenientului în aceasta manieră, cât si de pericolul social concret care rezulta din împrejurările concrete in care fapta a fost săvârșita, respectiv in interiorul localității.
Or, lăsarea nesancționată a acestei fapte ar constitui o încurajare pentru un astfel de comportament.
Intimatul a mai susținut că menținerea vitezei sub limita maxima de 50 km/h este obligatorie pe porțiunea de drum dintre cele doua indicatoare de intrare si ieșire din localitate
Intimatul a depus la dosar planșe foto, buletinul de verificare metrologică, extras din registrul abateri radar, atestatul operatorului radar.
La data de 03.12.2014 petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a susținut că prin înscrisurile anexate întâmpinării, intimata confirma practic, apărările sale în sensul ca procesul verbal este întocmit de agentul M. F., în timp ce la dosarul cauzei se depune un atestat de operator radar al agentului N. M..
In aceste condiții, consideră ca agentul constatator, M. F., nu a putut observa ex propriis sensibus presupusa abatere contravenționala reținuta in sarcina sa si in mod greșit a intocmit procesul verbal pe care intelege sa-l atace. Arată faptul ca neobservarea de către acesta in mod direct a presupusei contravenții îi aduce o vătămare directa intrucat el a circulat cu viteza regulamentara.
Aceasta chestiune trebuie coroborata cu probele foto/video depuse de către intimata la dosarul cauzei, fotografii in care se observa, într-adevăr, un autovehicul, dar al cărui număr de înmatriculare nu poate fi distins.
Ori, in aceste condiții, daca agentul constatator ar fi observat in mod direct presupusa contravenție, ar fi constatat ca nu el a depășit limitele de viteze.
In aceste condiții, solicită să se observe ca normele metrologice impun condiția ca din probele foto/video sa se poată distinge, fără dubiu, numărul de înmatriculare al autoturismului pentru ca probele respective sa poată fi folosite in probarea unei sancțiuni. Cum in prezenta speța nu se poate distinge numărul de înmatriculare al autoturismului surprins in planșele foto înaintate de către intimata la dosarul cauzei, consideră ca acestea nu pot servi drept probe ale acuzări.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției necompetentei teritoriale invocată din oficiu, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției procesul-verbal . nr._ din 21.10.2014 s-a constatat că la data de 21.10.2014, petentul a condus pe raza localității L. Corbuluiautoturismul cu numărul de înmatriculare_ cu viteza de 88 km/h, fiind sancționat cu avertisment.
Potrivit art.248 C.proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar conform disp. art. 131 C.proc.civ. la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Astfel, conform dispozițiilor art. 32 al.2 OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea contravențională se soluționează de judecătoria în raza căreia s-a săvârșit fapta contravențională, competența teritorială stabilită în acest fel fiind competența teritorială exclusivă.
Față de excepția de necompetență teritorială invocată, instanța constată că localitatea L. Corbului unde s-a săvârșit presupusa faptă contravențională, astfel cum rezultă din mențiunile procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 21.10.2014, se află pe raza teritorială a Judecătoriei Costești.
Având în vedere norma legală imperativă menționată care reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări, văzând și dispozițiile art. 129 pct. 3 Cod procedura civilă, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta-T. S. și va declina competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere contravențională, în favoarea Judecătoriei Costești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale exclusive.
Declină competența de soluționare a plângerii formulată de petentul G. C., având CNP_, cu domiciliul în Drobeta T. S., . R., nr.1A, județul M. și domiciliul procedural ales în Drobeta T. S., ., județul M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDEȚULUI ARGEȘ, cu sediul în cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, în favoarea Judecătoriei Costești.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. D.G./Tehn.A.S.
4 ex./ 05.02.2015
Poz.1280/2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 846/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 114/2015. Judecătoria... → |
|---|
