Plângere contravenţională. Sentința nr. 1145/2013. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1145/2013 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 1263/227/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1145
Ședința publică din data de 20 iunie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: B. M.
Grefier: O. M.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petenta Î.I. „C. V. Rarița” - D., în contradictoriu cu intimata I. T. de Muncă Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc reprezentanții legali ai părților și apărătorul petentei – avocat Ș. R.-A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar prin serviciul registratură, cerere de probe cu înscrisuri și martori, formulată de către petentă, care a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea administrării probelor propuse.
Instanța dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, pentru prezentarea părților.
Reluându-se cauza, la apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc reprezentanții legali ai părților, petenta fiind reprezentată de avocat I. S. ce substituie pe avocat titular Ș. R.-A., conform delegației de substituire depusă la dosar.
În conformitate cu disp. art. 131 alin. 1 C.pr.civ., instanța procedează la efectuarea de verificări asupra competenței generale, materiale și teritoriale exclusive a instanței, punând în discuție această competență.
Apărătoarea substituentă a petentei arată că nu are de invocat excepții cu privire la competența instanței.
Având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 32 din O.G. nr. 2/2001, instanța se consideră competentă să soluționeze cauza din punct de vedere general, material și teritorial exclusiv.
Instanța solicită apărătoarei substituente a petentei să precizeze teza probatorie pentru martorii propuși în cauză.
Apărătoarea substituentă a petentei arată că aceasta se obligă ca în termen de 5 zile să indice teza probatorie pentru martorii propuși, A. A.-M., I. M. și A. M..
Instanța decade petenta din proba cu martori, întrucât potrivit art.254 Cod procedură civilă avea obligația de a indica probele prin cererea de chemare în judecată sau prin răspuns la întâmpinare.
Apărătoarea substituentă a petentei solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată în vederea contactării telefonice a avocatului titular al petentei, pentru a preciza teza probatorie în cazul martorilor propuși.
Instanța respinge această cerere, reiterând motivele mai sus menționate.
Având în vedere că prin cererea de probe depusă la dosar de către petentă, aceasta a solicitat emiterea unei adrese către intimata I. T. de Muncă Suceava, care să precizeze dacă petenta a mai fost sancționată vreodată pentru o faptă similară, instanța respinge această cerere, apreciind că relațiile solicitate sunt inutile soluționării cauzei, atâta timp cât intimata nu a contestat acest aspect prin întâmpinarea formulată.
Apărătoarea substituentă pentru petentă arată că nu mai are de formulat alte cereri de probe.
Instanța constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei, conform prev. art. 394 alin. 1 C.pr.civ.
Avocat substituent I. S. pentru petentă solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată, în sensul de a se dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 27.03.2013 încheiat de intimată, cu sancțiunea „avertisment”.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 15.04.2013 și înregistrată sub nr._, petenta Î.I. „C. V. Rarița” - D., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Suceava, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 27.03.2013, prin care a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, solicitând înlocuirea sancțiunii amenzii aplicată pentru primirea la muncă fără forme legale a numitei P. C., cu sancțiunea „avertisment”.
În fapt, arată că la data de 01.04.2013, în urma unui control al inspectorilor I.T.M. a fost întocmit procesul-verbal de contravenție contestat, prin care a fost aplicată sancțiunea contravențională constând în amendă în cuantum de 10.000 lei, în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.
Potrivit acestor dispoziții legale, reprezintă contravenție și se sancționează, "primirea la muncă a până la 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată".
S-a constatat faptul că în data de 11.03.2013, ora 11:30, numita P. C. lucra la societatea petentă, fără a i se întocmi contract individual de muncă în formă scrisă, evidențiat în Registrul de evidență al salariaților, conform prevederilor legale în vigoare.
Petenta menționează că deține un magazin situat în satul D., com. C. Luncii, ., jud. Suceava, la care lucrează numai două persoane, respectiv C. V. Rarița și soțul acesteia.
În realitate, precizează că P. C. este sora titularei Î.I. „C. V. Rarița”. Numita C. V. Rarița trebuia ca la prânz să o ia pe fiica acesteia de la grădinița din . de magazin.
Pentru că soțul ei nu ajunsese la magazin pentru a o înlocui, aceasta a rugat-o pe sora ei, care tocmai venise de câteva zile din Italia, să stea la magazin până vine soțul său, pentru a nu mai închide magazinul, operațiune care dura mai mult timp.
De altfel, P. C. s-a întors în Italia la câteva zile după întocmirea procesului-verbal de contravenție de către agenții constatatori.
În acest timp, în magazin au intrat două persoane, care au întrebat-o pe P. C. cum se numește, după care au părăsit incinta.
Probabil că acele persoane erau inspectori din cadrul I.T.M., întrucât ulterior petentei i s-a comunicat procesul-verbal de contravenție contestat.
Petenta recunoaște și regretă săvârșirea faptei reținută în sarcina sa.
Consideră însă, că sancționarea întreprinderii individuale cu amendă în cuantum de 10.000 lei este mult prea aspră, în raport cu circumstanțele personale ale întreprinderii individuale, împrejurările în care s-au săvârșit faptele, cât și față de celelalte elemente de individualizare ale sancțiunii, pe care agentul constatator trebuia să le ia în considerare în momentul stabilirii sancțiunii.
De asemenea, apreciază că scopul funcției educative a sancțiunilor contravenționale este îndeplinit chiar dacă întreprinderea individuală va fi sancționată cu avertisment.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului".
Consideră că fapta contravențională reținută în sarcina întreprinderii individuale este caracterizată de un pericol social scăzut, deoarece intervalul de timp în care a stat la magazin numita P. C. este foarte scurt.
De altfel, întreprinderea individuală nu a intenționat să angajeze persoane fără contract individual de muncă, faptele derulându-se în condițiile mai sus arătate.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale petentei, precizează că întreprinderea individuală se află la prima abatere de acest gen, motiv pentru care apreciază că sancțiunile contravenționale ar trebui să fie aplicate în mod progresiv, ținându-se cont și de „cazierul contravențional" al întreprinderii individuale.
Nu în ultimul rând, precizează că instanța poate examina legalitatea și proporționalitatea sancțiunii contravenționale, dispunând aplicarea avertismentului chiar și atunci când actul normativ sancționator nu îl prevede alternativ cu amenda, conform art.7 alin. 2 și 3 din O.G.2/2001.
Având în vedere aspectele prezentate, raportat la pericolul social scăzut al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale întreprinderii individuale, consideră că sancțiunea avertismentului este proporțională cu toate aceste aspecte și solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea de avertisment.
În drept, și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile art.7, art.21, art. 31 din O.G. nr. 2/2001.
În dovedire a anexat la dosar înscrisuri (filele 6 – 9).
Intimata a depus la dosar întâmpinare la plângerea contravențională, prin care solicită respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal contestat, ca temeinic și legal, pentru următoarele considerente:
În fapt, arată că urmare controlului efectuat de I.T.M. Suceava la Î.I. „C. V. Rarița”, punct de lucru magazin situat în loc. D. ., jud. Suceava, s-a constatat faptul că petenta a primit-o la muncă pe numita P. C., fără a-i încheia contract individual de muncă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției, prevăzută și sancționată de art.260 alin. 1 lit. e raportat la art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 republicată.
Sub aspectul legalității procesului-verbal de contravenție, apreciază că nu se poate reține în cauză, ca motiv de nulitate, nerespectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 alin. l din OG 2/2001, actul de stabilire și sancționare a contravențiilor fiind întocmit cu respectarea rigorilor impuse de textul invocat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, arată faptul că în urma vizitei de control din data de 11.03.2013, desfășurată la punctul de lucru magazin al Î.I. „C. V. Rarița” din loc. D., ., jud. Suceava, inspectorii de muncă au găsit la lucru pe salariata P. C., căreia i-au solicitat completarea fișei de identificare pentru stabilirea relației cu angajatorul.
La data vizitei de control, salariata P. C. a declarat în fața reprezentanților organului de control, că lucrează în funcția de vânzătoare la Î.I. „C. V. Rarița”, începând cu data de 07.03.2013, între orele 7.00 – 21.00, o zi liberă cu una lucrată, fără a semna contract de muncă, de probă, împreună cu numita A. A..
În cauză nu va putea fi avut în vedere faptul că salariata a declarat că lucra în perioadă de probă, atât timp cât perioada de probă este ulterioară încheierii contractului de muncă, fiind o modalitate de verificare a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea conform art. 29 din Legea 53/2003 republicată, constituind totodată vechime în muncă conform art. 32 alin. 3 din același act normativ.
Salariata în cauză a declarat faptul că lucrează în favoarea petentei împreună cu A. A., care la data vizitei de control nu era angajata petentei, lucrând de altfel tot fără forme legale de angajare. Afirmă acestea cu atât mai mult cu cât, începând cu data de 26.04.2013, petenta a încheiat contract de muncă numitei A. A. M., fiind transmis în registrul general de evidență al salariaților la data de 25.04.2013.
Inspectorul de muncă a constatat personal la data de 11.03.2013, faptul că numita P. C. desfășura activități specifice obiectului de activitate al angajatorului, lucrând ca vânzătoare.
Reprezentantul petentei a fost invitat la control la sediul I.T.M. Suceava pentru data de 12.03.2013, ora 9.30, prin înștiințarea de prezentare la control ce a fost înmânată salariatei P. C., care a primit-o în calitate de vânzătoare. Acesta nu s-a prezentat la controlul stabilit, necontactând nici ulterior organul de control, pentru a prezenta documentele solicitate prin înștiințare.
Ca urmare, la data de 27.03.2013, inspectorul de muncă a finalizat controlul, emițând procesul-verbal de control nr._/27.03.2013 cu anexa la acesta și procesul-verbal de constatare și sancționare nr._/27.03.2013.
Din verificările efectuate în registrul general de evidență al salariaților, inspectorul de muncă a constatat faptul că pentru salariata P. C., petenta nu încheiase contract de muncă, în condițiile în care transmiterea acestuia se efectuează cel târziu în ultima zi lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.
Ca urmare, este evidentă existența raporturilor de muncă între petentă și salariata în cauză, acestea derulându-se fără contract de muncă în formă scrisă, începând cu data de 07.03.2013.
Susținerea petentei că numita P. C. înlocuia soțul titularei nu poate fi luată în considerare de către instanță, motivat de următoarele:
P. C. a declarat că lucrează în favoarea petentei, având funcția de vânzătoare, lucrând încă din data de 07.03.2013 și nu de la data vizitei de control, respectiv 11.03.2013. Aceasta a mai arătat că lucrează cu încă o persoană, A. A., o zi lucrată cu una liberă, între orele 7.00 – 21.00, cunoscând un program exact de lucru.
Faptul că petenta arată că numita P. C. înlocuia un alt salariat, nu are relevanță în ceea ce privește săvârșirea faptei contravenționale, atât timp cât salariata în cauză a exercitat raporturi de muncă în favoarea petentei.
De altfel, încă o probă a atitudinii nesincere a petentei este susținerea acesteia, că tocmai în momentul când aceasta înlocuia salariatul petentei, „au intrat în magazin două persoane, care au întrebat-o pe P. C. cum se numește, după care au părăsit incinta". Or, inspectorii de muncă au solicitat salariatei găsită la lucru, la vizita de control, completarea fișei de identificare, tocmai pentru a stabili relația sa cu angajatorul.
Învederează instanței că nici până la această dată, petenta nu a intrat în legalitate, neîncheind salariatei în cauză contract individual de muncă pentru perioada lucrată.
Faptele consemnate în procesul-verbal atacat au fost constatate personal de către inspectorul de muncă.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Apreciază că în cauză nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, în condițiile în care existența contractului de muncă previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unui contract de muncă, asigură cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor ce folosesc forța de muncă salariată.
Fapta de primire la muncă fără forme legale de angajare are urmări grave ce aduc atingere conduitei, siguranței și stabilității raporturilor de muncă.
Așadar, omisiunea petentei de a întocmi salariatei forme legale de angajare prezintă un grad ridicat de pericol social, astfel încât avertismentul nu ar fi suficient pentru realizarea scopului sancțiunii și pentru restabilirea ordinii de drept încălcate, în condițiile în care, prin fapta sa, petenta a adus atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, așa cum sunt cele privind relațiile de muncă, menite a asigura protecția salariaților de abuzurile angajatorilor.
Sancțiunea amenzii a fost aplicată cu respectarea principiului proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, consacrat de art.7 alin. 2 și avându-se în vedere criteriile de individualizare cuprinse în art. 21 alin.3 din OG 2/2001, organul constatator aplicând minimul amenzii prevăzut de Legea 53/2003 (art. 260 alin. l lit. e din Legea 53/2003).
Având în vedere cele expuse, solicită respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal contestat, ca temeinic și legal.
A anexat la dosar documentația ce a stat la baza emiterii procesului-verbal de contravenție atacat (filele 18 – 26).
Prin răspunsul formulat la întâmpinarea intimatei, petenta solicită respingerea apărărilor formulate și admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată.
Reiterând susținerile din plângerea contravențională, apreciază că nu se poate reține faptul că numita P. C. a lucrat, că a fost angajată a î.i. „C. V. Rarița” fără forme legale sau că a exercitat raporturi de muncă în favoarea petentei, astfel cum menționează intimata prin întâmpinare. P. C. a vrut doar să o ajute pe sora acesteia timp de câteva ore, până când s-a întors titulara întreprinderii individuale de la grădiniță.
Exercitarea unor raporturi de muncă care să justifice aplicarea unei sancțiuni cu o amendă în cuantum de 10.000 lei presupune prestarea unei activități în folosul angajatorului pe o perioadă mai îndelungată de timp și de cel puțin 4 ore pe zi.
De asemenea, în prezenta cauză nici nu poate fi vorba despre o atitudine incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat, astfel cum apreciază intimata prin întâmpinare, deoarece numita P. C. nu a desfășurat raporturi specifice dreptului muncii, ci doar și-a ajutat sora, ținându-i locul ca vânzătoare câteva ore. Într-o asemenea situație, nu poate fi vorba despre o relație de subordonare între angajat și angajator.
În aceste condiții, nu există un pericol social concret deosebit de ridicat, cum se menționează în întâmpinare, astfel că sancțiunea avertismentului este mai mult decât suficientă pentru realizarea scopului sancțiunii și pentru restabilirea ordinii de drept încălcate. Mai mult, în prezenta cauză nici nu se poate discuta despre o atingere a unor norme sociale de o importanță deosebită, deoarece nu a existat nici un abuz din partea angajatorului.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanta reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 27.03.2013 emis de către intimatul I. T. de Muncă Suceava, petenta S Î.I. „C. V. Rarița” - D.. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 de lei în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, pentru faptul că ca urmare a controlului efectuat de I.T.M. Suceava la Î.I. „C. V. Rarița”, punct de lucru magazin situat în loc. D. ., jud. Suceava, s-a constatat faptul că petenta a primit-o la muncă pe numita P. C., fără a-i încheia contract individual de muncă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției, prevăzută și sancționată de art.260 alin. 1 lit. e raportat la art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 republicată.
S-a arătat că P. C. P. C. desfășura activități specifice obiectului de activitate al angajatorului, lucrând ca vânzătoare.
Verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat . nr._ din 27.03.2013, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Mențiunile privind situația de fapt se bucură de prezumția de veridicitate, întrucât reprezintă constatări directe ale agenților constatatori ai intimatului I. T. de Muncă Suceava.
Instanța reține faptul că, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).
Așadar, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În drept, instanța reține că potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, constituie contravenție și se sancționează primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Potrivit art. 16 alin. (1) din același act normativ contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Din fișa de identificare semnată P. C., instanța reține că aceasta desfășura activități specifice obiectului de activitate al angajatorului, lucrând ca vânzătoare.
Mai mult, atitudinea petentei este de recunoaștere și regret a faptei.
Având în vedere considerentele expuse, instanța constată că Î.I. „C. V. Rarița” – D. răspunde contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Analizând, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 38 din O.G. nr. 2/2001, modul în care intimatul a individualizat sancțiunea contravențională aplicată petentei, instanța apreciază că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate societății.
Opinia instanței are la bază dispozițiile art. 20 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța constată că Î.I. „C. V. Rarița” - D.. a fost sancționată în mod legal cu amendă în cuantum de 10.000 lei, în baza art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 pentru săvârșirea acestei contravenții.
La individualizarea sancțiunii instanța va avea în vedere atitudinea de recunoaștere a reprezentantului societății cu privire la fapta săvârșită, precum și argumentul că eventualitatea achitării unei amenzi în cuantum de 10.000 de lei reprezintă un avertisment suficient pentru societate pentru a respecta în viitor legislația din domeniu.
Prin urmare, instanța va dispune înlocuirea amenzii în cuantum de 10.000 de lei cu avertisment, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea formulată de petentul Î.I. „C. V. Rarița”, cu sediul în satul D., ., .. Suceava, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI SUCEAVA
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de_ lei aplicată petentei prin procesul-verbal . nr._ din data de 27.03.2013, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003, cu sancțiunea „avertismentului”.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal contestat.
Atrage atenția petentei asupra prevederilor art. 7 din O.G. 2/2001, referitoare la respectarea dispozițiilor legale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.06.2013.
Președinte, Grefier,
pentru grefierul aflat în C.O. semnează grefierul șef,
Red. B.M.
Tehnored. B.M.
4 ex./ 03.07.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 94/2013. Judecătoria FĂLTICENI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 727/2013.... → |
|---|
