Rectificare carte funciară. Sentința nr. 367/2015. Judecătoria FĂLTICENI
Comentarii |
|
Sentința nr. 367/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 367/2015
Dosar nr._
Rectificare carte funciară
ROMANIA
JUDECATORIA FALTICENI
Sentinta civilă nr. 367
Ședința publică din data de 4 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. M.
Grefier: P. D.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect rectificare carte funciară formulată de reclamanții C. Merăuță și A. L., în contradictoriu cu pârâtul U. O. F..
Concluziile dezbaterilor în fond ale cauzei au fost consemnate în încheierea de sedintă din data de 20 ianuarie 2015 care face parte integrantă din prezenta când, din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amânată pentru 27 februarie 2015 si ulterior pentru astăzi 4 februarie 2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată:
Prin cererea adresată acestei instante si înregistrată sub nr._ /11.06.2014 reclamantii A. L. și C. Merăuță au chemat în judecată pe pârâtul U. O. F. si O. S. pentru rectificare Carte Funciară, solicitând ca pe baza ca pe baza probatoriului administrat în cauză să se dispună rectificarea cărții funciare cu nr._ din data de 3. 04. 2013, proprietar U. O. F. a Comunei Cadastrale Dolhasca, pentru suprafața de 56 mp, care se suprapune cu aceiași suprafață din suprafața de 500 mp, proprietatea lor a reclamantilor, urmând să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună rectificarea cărții funciare cu nr. de mai sus, cu cheltuieli de judecată.
În fapt arată reclamantii că sunt proprietari în devălmășie pentru suprafata de 500 mp teren conform sentintei civile nr. 874 din 14.06.2006 a Judecătoriei Fălticeni rămasă definitivă și irevocabilă.
Prin sentința civilă cu nr. 1255 din 9. 06. 2009 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâții Aganencei N. și M. de pe o parte și U. I. ( autorul lui U. O. F.) au fost obligați să le lase liberă posesia și folosința, primii a suprafeței de 27 mp teren, iar secundul a suprafeței de 29 mp teren, care ulterior U. I. a transmis proprietatea sa lui U. O. F., care s-a intabulat în Cartea Funciară pentru suprafața lor a reclamantilor de 56 mp.
Când au dorit să se intabuleze, O. S., prin încheierea nr._ a respins cererea de intabulare pe motiv că U. O. F. s-a intabulat peste proprietatea lor cu suprafața de 56 mp teren.
Suprafața de 56 mp, care este proprietatea lor a reclamantilor, face parte din cei 500 mp, iar consecințele care decurg, sunt că ei reclamantii nu se pot intabula, neputând obține autorizația pentru constucții.
În temeiul art. 34. pct .4 din Legea nr. 7/1996, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dovedire au anexat în copii certificate înscrisuri.
Actiunea a fost legal timbrată cu taxă jud. de timbru de 100 lei potrivit chitantelor depuse la dosar (f.49-52 dosar).
Potrivit dispozițiilor art. 201 Cod procedură civilă, cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtilor, pentru a formula întâmpinare, în termenul legal prevăzut de lege de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, obligație pe care acestia au îndeplinit-o astfel:
Pârâta Oficiul de cadastru si publicitate imobiliară S. prin notele depuse la filele 31-33 dosar au solicitat respingerea actiunii fată de institutia lor invocând exceptia lipsei calitătii procesuale pasive potrivit art. 32 din Legea nr. 7/1996 care prevede:Solutionarea plângerii împotriva încheierii de cart funciară a actiunii în justificare tabulară, în rectificare precum si prestatie tabulară se face fără citarea oficiului teritorial.
Solicită respingerea cererii promovate fată de O. S. ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă în raport de disp.art. 32 din Legea cadastrului si a publicitătii imobiliare nr.7/1996 rep. cu modificările si completările ulterioare.
S-a anexat în copie Monitorul Oficial al României nr.83/7.02.2013 și nr. 451/2.07.2010.
Pârâtul U. O. F. a formulat întâmpinare(f.41-42) prin care a solicitat respingerea actiunii promovată de reclamanti.
In fapt, reclamanții A. L. si C. Merăută, l-au chemat in judecata pentru ca instanța să dispună rectificarea Cărtii Funciare nr._ din data de 03-04.2013, a Comunei cadastrale Dolhasca, pentru suprafața de 56 mp, proprietar fiind el, pârâtul, care se suprapune cu suprafața acestora de 500 mp
Au arătat că ei sunt proprietari în indiviziune pentru suprafața de teren de 500 mp, conform ..06.2006 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă si irevocabilă . prin ..06.2009 a Judecătoriei Fălticeni autorul său U. I. alături de alti parați din respectivul dosar, au fost obligați să lase in liniștita posesie si folosința suprafața totala de 56 mp, din care U. I., detine suprafața de 29 mp .
Prin sentința invocata de către reclamanti, respectiv ..06.2009 a Judecătoriei Fălticeni, s-a dispus in primul rand ca, Unguranu I., să lase in liniștita posesie suprafața de 29 mp, nicidecum 56 mp, iar in al doilea rând, nu a fost obligat el, pârâtul, ci asa cum a arătat a fost obligat U. I. .
Deasemenea nu este real faptul ca prin aceeași sentința autorul U. I. a fost obligat să lase in liniștita posesie si folosința suprafața de teren de 56 mp, deoarece cealaltă suprafața de la 29 mp pana la 56 mp cat solicită a fi rectificată cartea funciara, o dețin numiții Aganencei M. si Aganencei N., respectiv de 27 mp.
Conform actului de vânzare cumpărare nr. 88 /2006, el, pârâtul a cumpărat cu act de vânzare cumpărare autentificat suprafața de teren de 6300 mp si s-a intabulat cu aceasta suprafață .
Terenul se află conform schiței depuse, în care se poate observa că în vecinătățile acestei parcele nu apar reclamanții Merăută C. si A. L. ci apar următorii vecini: drum de exploatare, DJ, Aganencei M. si U. I., iar el în mod corect s-a intabulat in Cartea funciară, in baza contractelor de vânzare cumpărare autentice.
Mai mult decât atât, aceasta suprafața reprezintă calea de acces la proprietatea sa fara de care nu poate ajunge la locuința sa .
Menționează pârâtul că este dispus să ajungă cu reclamantii la o întelegere pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă.
În dovedire a anexat în copii certificate înscrisuri.
Ulterior, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinările celor două părti (f.61-62 dosar) prin care recunoaste că este dată exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a O.
02.
S., iar în ce priveste întâmpinarea formulată de pârâtul U. O. F., arată că în urma acțiunii de revendicare, ei reclamantii detin fizic suprafata de teren în litigiu însă pârâtul cu ocazia intabulării dreptului său de proprietate s-a intabulat cu suprafata proprietatea lor fără ca ei să aibă cunoștință de acest fapt.
Când au mers si ei la O. ca să-și înscrie dreptul de proprietate în CF a comunei cadastrale Dolhasca s-a constatat că pârâtul este înscris peste proprietatea lor, cu exact aceeasi suprafată pe care au dobândit-o prin revendicare de 27 mp teren.
Fată de motivele invocate solicită înlăturarea apărărilor formulate de acest pârât.
Ulterior, la data de 17.10.2014 pârâtul formulează precizări la întâmpinare (f.75- 78 dosar) prin care invocă potrivit disp.art. 247 NCpciv cu privire la excepțiile absolute care pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel iar excepțiile relative pot fi invocate de partea care justifică un interes, cel mai târziu la primul termen de judecată după săvârșirea neregularității procedurale, în etapa cercetării procesului și înainte de a se pune concluzii în fond.
O dispoziție tranzitorie este inscrisă in art. 56 din Legea nr, 71/2011, din care rezulta ca prevederile din noua reglementare referitoare la proba dreptului de proprietate cu extrasul de carte funciara pentru imobilele inscrise in cartea funciara si mai ales la caracterul constitutiv al inscrierilor in cartea funciara se aplica numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, pana atunci inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat in mod valabil, facandu-se numai in scop de opozabilitate fata de terți.
Dispozițiile art. 876-915 C.civ., privitoare la cazurile, condițiile, efectele si regimul inscrierilor in cartea funciară, se aplică numai actelor si faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil (art, 76 din Legea nr. 71/2011).
Înscrierile in cartea funciară efectuate in temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării in vigoare a Codului civil din 2009 vor produce efectele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar daca aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării in vigoare a Codului civil din 2009 (art. 77 din Legea nr. 71/2011).
Cererile de înscriere, precum si acțiunile in justiție, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 7/1996, indiferent de data introducerii lor, se soluționează potrivit normelor materiale in vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârșirii ori producerii faptului juridic generator al dreptului supus inscrierii, cu respectarea normelor procedurale in vigoare in momentul introducerii lor (art. 80 din Legea nr. 71/2011).
Prin urmare, în cauză sunt aplicabile disp. Legii 7/1996, în vigoare la data de 29.03.2007 și 7.06.2007, data înscrierii în CF_ a dreptului de proprietate a pârâtului — fila 20 dosar.
Potrivit disp. art. 30 din Legea 7/1996, Republicată în anul 2013, daca registratorul constata ca actele depuse in justificarea cererii de înscriere in cartea funciară, precum si aceasta din urma nu întrunesc condițiile de forma cerute de lege pentru validitatea acestora, cererea se respinge printr-o încheiere motivata.
Potrivit încheierii de respingere nr._/29.11.2013, cererea de înscriere a CF a reclamanților a fost respinsă cu motivarea că documentația întocmită pentru imobil se suprapune cu proprietatea sa a pârâtului- fila 18 dosar - și nu corespunde ca amplasament și suprafață cu planul de situație din expertiza din dosarul nr._/227/2007 al Judecătoriei Fălticeni.
Potrivit disp. art. 31, încheierea se comunica celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, in termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează in termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-sef din cadrul oficiului teritorial in raza căruia este situat imobilul. In vederea soluționării cererii de reexaminare, persoana interesata va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-sef.
Potrivit disp. art. 31 alin. 3 din Legea 7/1996, împotriva Încheierii registratorului-sef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare si plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial si se înscriu din oficiu in cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, însoțita de dosarul încheierii si copia cărții funciare.
Potrivit disp. art. 31 alin. 4 din Legea 7/1996, plângerea impotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public si direct la judecătoria in a cărei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, situație in care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului incheierii si copia cărtii funciare, precum si notarea plângerii in cartea funciară.
a) În cauză este dată excepția inadmisibilității cererii deoarece reclamanții nu au urmat procedura prevăzută de disp. art. 31 din Legea 7/1996, respectiv nu au formulat cerere de reexaminare a incheierii de respingere, in termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează in termen de 20 de zile prin incheiere de către registratorul-sef din cadrul oficiului teritorial in raza căruia este situat imobilul.
b)în cauză este dată excepția tardivității formulării cererii, motivat de faptul că potrivit disp. art. 31 alin, 3 din Legea 7/1996, împotriva incheierii registratorului-sef emisă potrivit art. 31 alin. 2 cei interesați sau notarul public pot formula plângere, in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare si plângerea impotriva incheierii se depun la biroul teritorial si se înscriu din oficiu in cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat sa înainteze plângerea judecătoriei in a cărei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, însoțita de dosarul incheierii si copia cărtii funciare.
Potrivit disp. art. 31 alin. 4 din Legea 7/1996, plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public si direct la judecătoria in a cărei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului, incheierii si copiei cărtii funciare, precum si notarea plângerii in cartea funciara.
În speță, cererea a fost înregistrată la Judecătoria Fălticeni la data de 11.06.2014, depășindu-se termenul de 15 zile, termen de decădere, potrivit dispozițiilor legale sus menționate.
c)în cauză este dată excepția lipsei calității procesuale pasivea sa a pârâtului.
Astfel, reclamanții l-au chemat în judecată cu motivarea că înscrierea dreptului său de proprietate în Cartea funciara le afectează dreptul lor de proprietate. Calitatea procesuală pasivă într-un proces presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată și: persoana obligată în raportul obligațional dedus judecății de reclamant; persoana care neagă dreptul reclamantului; persoana față de care reclamantul dorește să își stabilească existența unui drept real; persoana în patrimoniul căreia reclamantul dorește să dovedească inexistența unui drept real.
03.
Lipsa interesului său, a pârâtului în mod direct în această cauză este motivată pe faptul că nu urmărește satisfacerea unui drept, reclamantul nu dorește să stabilească existența unui drept față de el, iar s.c. nr. 1255/9.06.2009 nu îi este opozabilă el nefiind parte în acel proces, dreptul lui de proprietate fiind dobândit anterior dreptului de proprietate al reclamantilor.
Ca urmare a luării la cunostintă de aceste precizări la întâmpinare formulate de pârât, la data de 3.12.2014 reclamantii au formulat un răspuns (f.95-102 dosar) prin care arată:
1) cu privire la execeptiile invocate de către U. O. – apreciază că in mod cu totul eronat din punct de vedere juridic teoretic - intelege paratul definiția execeptiilor absolute- făcând confuzie intre prevederile legii 7/1996 a cadastrului ; lipsa efectuării unor demersuri procedurale prevăzute de lege in cazul - respingerii cererii de intabulare pe care pretinde ca ar fi trebuit sa le urmeze reclamanții si exceptiile absolute care sunt strict de ordine publica si limitate apreciind că nu sunt date în cauză.
Pârâtul a invocat o . excepții fara justificare, acesta necăutând altceva decât sa impiedice judecarea procesului iar instanta să fi nevoită să se pronunte pe exceptii fără a intra în judecarea fondului cauzei.
Astfel potrivit art. 246 NCpciv exceptiile absolute sunt cele prin care se invoca incălcarea unor norme de ordine publica iar exceptiile relative sunt cele care privesc încălcara unor norme de dispozitie, prin urmare, in prezenta cauza, nu sunt date in cauza exceptiile de ordine publica in nici un caz..
În privința exceptiilor relative invocate in cauza arătă ca sunt tardiv invocate, sancțiunea fiind decăderea.
Excepțiile relative nu pot fi invocate decât de către partea interesată (adică partea în favoarea căreia au fost cerute) și numai la prima zi de înfățișare (pârâtul și prin întâmpinare) sau la termenul următor celui în care s-a săvârșit neregularitatea, potrivit disp. art. 118 și 132 c.pr. civ. Nerespectarea acestor dispoziții se sancționează cu decăderea din dreptul de a mai invoca excepții (art 136 cpr.civ.).
2) Cu privire la solicitarea de respingere a acțiunii ca inadmisibilă, întrucât invoca partea adversa ca nu s-a formulat cerere de reexaminare împotriva incheierii de respingere – solicită reclamantii să se respingă această solicitare întrucât, asa cum rezulta chiar din prevederile legale-plângerea împotriva incheierii de respingere a înregistrării in CF nu are legătură cu procedura de rectificare a cărtii funciare - are alte temei de drept si este prevăzuta de alt temei juridic .
Ori, ei reclamantii au formulat acțiune in rectificare Carte funciara - astfel că in mod vădit cu rea credința-paratul caută să conducă acțiunea pe un alt temei -inducând instanța in eroare tocmai pentru a se respinge acțiunea.
a.Plângerea îndreptată impotriva încheierii biroului de carte funciara are un caracter necontencios, deoarece prin aceasta nu se urmărește stabilirea unui drept de proprietate în condiții de contradictorialitate, ci numai verificarea legalității înscrierilor în cartea funciara de către judecătorul delegat sau funcționarul desemnat de către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Biroul de carte funciara teritorială. De aceea, împrejurarea căăa, printr-o hotărâre judecătorească, s-a dispus anularea sau constatarea nulității unui act translativ de proprietate ; fie s-a dispus in cadrul acțiunii in revendicare - eliberarea unei suprafețe de teren dă posibilitatea părtii interesate de a formula o acțiune în rectificare de carte funciara ce se judeca în condițiile de contradictorialitate cu cel împotriva căruia se pretinde un drept real fie moștenitorului /moștenitorilor acestuia ; sau actualul deținător, în cazul de față pârâtul a efectuat înscrierea în CF cu încălcarea legii, efectuând intabularea peste o suprafață de teren care nu îi aparține.
În cazul intabulării, potrivit art. 48 alin. 1 si 2 din Legea nr. 7/1996. cand registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, daca înscrisul îndeplinește următoarele condiții:
a)este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
b)indică numele părtilor;
c)individualizează imobilul printr-un identificator unic;
d)este însoțit de o traducere legalizata, daca actul nu este întocmit în limba româna;
e)este însoțit, dupa caz, de o copie a extrasului de carte funciara pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului si al cărtii funciare, precum si a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozițiile ce au fost radiate si numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor.
Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciara nu întrunește condițiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivata. Despre respingerea cererii se va face mențiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia, precum si în cartea funciara, încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacata cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial si se va înscrie din oficiu în cartea funciara.
Plângerea îndreptată împotriva încheierii nu urmărește stabilirea unui drept de proprietate în condiții de contradictorialitate, ci numai verificarea legalității înscrierilor în cartea funciara de către judecătorul delegat (anterior modificării Legii nr. 7/1996, prin O.U.G. nr. 41/2004) sau funcționarul desemnat de către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Biroul de carte funciară teritoriala.
Desi dispoziții legale expuse privind procedura inscrierii nu o stipulează expres, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil (art.20 alin.1 din lege)
Semnificația acestei prevederi legale este aceea că persoana care pretinde înscrierea unui drept real trebuie să facă dovada tuturor condițiilor de valabilitate a actului prin care bunul a intrat în patrimoniul sau.
În speța de față trebuia verificat dacă autorul pârâtului avea dreptul de proprietate asupra bunului.
Alta este situația când nu se invoca nelegala înscriere ci împrejurarea că, ulterior au intervenit anumite situații ce fac ca mențiunile cărtii să nu mai corespundă realității juridice sau materiale.
Mai mult, legea impune si condiții procedurale de admisibilitate a unei acțiuni în rectificare- de constatare a situației pe care se întemeiază rectificarea doar printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabila.
Trebuie evidențiat un aspect esențial că în plângere se invocă modalitatea greșita de intabulare si amplasamentul pe care s-a intabulat in mod greșit pârâtul.
Cum reclamanții dovedesc în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile că sunt îndreptătiti la suprafața de teren in discuție, rezulta fără dubiu ca este data in cauza rectificarea Cărtii funciare a paratului.
In ceea ce privește exceptia lipsei calității procesuale pasive invocate ,vsolicită să fie respinsă ca atare intrucât in mod dovedit -paratul este beneficiarul contractului de vânzare -cumpărare prin care a dobândit terenul in litigiu, pe o parte, iar pe de altă parte este moștenitorul autorului său care i-a vândut terenul si care nu putea sa vanda un teren sau un bun care nu-i aparține.
04.
Asa după cum se stie, hotărârile judecătorești irevocabile prezintă puterea lucrului si autorității lucrului judecat care este opozabila erga omnes, pana la desființare prin altă hotărâre .
Pe cale de consecința, solicită respingerea exceptiilor si să se procedeze la judecarea in fond a pricinii.
În cauză a fost administrată doar proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 3 decembrie 2014 instanta a pus în discutie exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâtei O. S., a admis exceptia dispunând scoaterea din cauză a acesteia.
Analizând exceptiile de fată invocate prin precizările la întâmpinare ale pârâtului, instanta retine următoarele:
Potrivit art. 245 din Noul Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Una dintre condițiile sine qua non, pentru ca o persoană să fie parte într-o cauză dedusă judecății, este aceea a calității procesuale - legitimatio ad cauzam- ,care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Altfel spus, numai o anumită persoană poate fi reclamant(ă), respectiv pârât(ă), în cadrul raportului juridic litigios.
Condiția calității procesuale prezintă o importanță considerabilă deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul litigios( În acest sens, decizia civilă nr. 861/1978 a Tribunalului Suprem).
Prin urmare, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății( calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic( calitate procesuală pasivă).
În ceea ce-l privește pe pârât, acesta, aparent nu își justifică participarea și implicit calitatea de parte în proces- calitate procesuală pasivă.
Astfel, prin sentința civilă nr. 1255/09.06.2009, pronunțată de Judecătoria Fălticeni, județul S.( filele 16 - 17, dosar), definitivă și irevocabilă prin nerecurare, autorul pârâtului, defunctul U. I.( decedat la data de 10.02.2014- fila 45, certificat deces), a fost obligat să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 29 m.p., la locul ,, La G.”, pe raza satului Budeni, oraș Dolhasca, județul S..
De precizat că anterior, potrivit contractului de vânzare cumpărare( fila 88 dosar), autentificat sub nr. 88/ 06.10.2003, pârâtul din prezenta cauză a devenit proprietarul unei suprafețe de 6300 m.p. din cea de 9000 m.p., situat în același loc, teren ce se regăsea pe titlul nr. 1967/1996, acte( titlu, contract), despre care se face vorbire și în sentința sus menționată.
În atare situație, justificarea calității procesuale pasive in personam a pârâtului, în prezenta cauză, trebuie reținută( indiferent de e unic sau nu, moștenitor a defunctului), în condițiile în care acesta este și intabulat – Încheiere nr. 2093 din 29.03.2007(fila 80 dosar).
Cu privire la excepția tardivității instanța o constată întemeiată pentru cele ce urmează:
Prin Încheierea nr._ din 29.11.2013( fila 18 dosar) a fost respinsă intabularea dreptului de proprietate pentru suprafața de 500 m.p., teren intravilan ., județ S., solicitare făcută de reclamanta A. L..
Regula generală referitoare la termenul în care se poate ataca încheierea de respingere, este cea prevăzută în dispozițiile art. 31 din Legea nr. 7/1996, redat mai jos:
Art.31
(1) Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 15 zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data inregistrarii cererii.
(2) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a incheierii de admitere sau de respingere, in termen de 15 zile de la comunicare, care se solutioneaza in termen de 20 de zile prin incheiere de catre registratorul-sef din cadrul oficiului teritorial in raza caruia este situat imobilul. In vederea solutionarii cererii de reexaminare, persoana interesata va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-sef.
(3) Impotriva incheierii emise de registratorul-sef potrivit alin. (2) cei interesati sau notarul public pot formula plangere, in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare si plangerea impotriva incheierii se depun la biroul teritorial si se inscriu din oficiu in cartea funciara. Oficiul teritorial este obligat sa inainteze plangerea judecatoriei in a cărei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, insotita de dosarul incheierii si copia cartii funciare.
(4) Plangerea impotriva incheierii se poate depune de cei interesati sau notarul public si direct la judecatoria in a carei raza de competenta teritoriala se afla imobilul, situatie in care instanta va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului, incheierii si copia cartii funciare, precum si notarea plangerii in cartea funciara.
(5)*) Hotararea pronuntata de judecatorie poate fi atacata numai cu apel.
(6)*) Hotararea judecatoreasca definitivă se comunica, din oficiu, biroului teritorial de către instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.
(7) Inscrierea facuta in temeiul acestei hotarari judecatoresti isi produce efectele de la inregistrarea cererii de inscriere la biroul teritorial.
(8)*) In cazul respinerii plangerii prin hotarare judecatoreasca definitiva, notarile facute se radiaza din oficiu.
De altfel, dispozițiile art. 204 din Noul Cod de procedură civilă, corob. cu art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție și ale art. 6 din C.E. D.O., impun o anumită rigoare procesuală.
Dreptul de acces la justiție este definit ca fiind posibilitatea de a avea acces la structurile judecătorești și mijloacele prin care justiția se înfăptuiește, potrivit legii. Așadar, accesul la justiție se realizează în condițiile și cu respectarea normelor procesuale pe care legea le prescrie, potrivit reglementării explicite și obligatorii a art. 204 din Noul Cod procedură și nu în afara lor.
Nerespectarea termenului imperativ pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege, atrage, după sine, decăderea din dreptul de a o mai exercita, instanța fiind obligată să o constate, administrarea de probatoriu fiind exclusă.
Așa fiind, având în vedere și dispozițiile art. 245 și urm. din Codul de procedură civilă, instanța urmează a admite excepția și, pe cale de consecință, a respinge acțiunea formulată de reclamanți, ca fiind tardiv formulată.
Cu privire la excepția inadmisibilității, aceasta urmează a fi lăsată nesoluționată, ea fiind subsecventă celei mai sus analizate și prioritare în cauză.
Instanța ia act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual – pasive a pârâtului.
Admite excepția tardivității introducerii acțiunii și – n consecință:
05.
Respinge acțiunea având ca obiect ,, rectificare carte funciară,” formulată de reclamanții A. L. și Merăuță C., ambii domiciliați în satul Budeni, oraș Dolhasca, județul S. și procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat ,, A. E.”, cu sediul în Municipiul Fălticeni, ..n., județul S., în contradictoriu cu pârâtul U. O. F., din . jud.S. si domiciliu procesual ales la Cabinet Avocat ,, Z. D. D.”, cu sediul în Municipiul Fălticeni, .. județul S., ca tardiv formulată.
Lasă nesoluționată excepția inadmisibilității.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la sediul Judecătoriei Fălticeni, județul S., serviciul Arhivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2015.
P., Grefier,
Red.RM
Tehn.PD/5ex/
Data:18.02.2015
← Pretenţii. Sentința nr. 446/2015. Judecătoria FĂLTICENI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 533/2015. Judecătoria... → |
---|