Plângere contravenţională. Sentința nr. 4672/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4672/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 5932/231/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
Judecătoria Focșani – Județul V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4672
Ședința publică din data de 14.11.2o13
Președinte – A. M. T. – vicepreședinte Judecătorie
Grefier – L. I.
La ordine se află soluționarea plangerii contraventionale formulate de petentul M. M. domiciliat in Focșani . . jud.V. impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ emis de IJP V. la data de 8.o5.2o13.
Dezbaterile orale asupra cauzei au avut loc in sedinta publică din data de 7.11.2o13 cand s-au pus concluzii pe fondul cauzei, note consemnate prin incheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta si când instanța, pentru a da posibilitatea părtilor să depuna concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 14.11.2o13, când:
I N S T A N T A ;
Asupra plângerii contravenționale de față;
Prin plângerea înregistrată la nr._ petentul M. M. în termen legal a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție CP nr._ emis de IJP V. la data de 8.o5.2o13, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 150 lei, în conformitate cu prevederile art. 36 al. 1 OUG 195/2002.
În motivarea cererii sale petentul arată faptul că a fost sancționat contravențional pe considerentul depășirii limite legale de viteza in localitate, agentul constatator aducându-i la cunoștința că a circulat fără a avea centura de siguranța. A obiectat la acel moment constatarea întrucât isi dăduse centura jos după ce a prezentat actele solicitate agentului de politie. A invocat decizia „A. contra României” a CEDO si a solicitat anularea procesului verbal ca netemeinic întocmit. IN subsidiar, a solicitat aplicarea principiului in dubio pro reo si înlocuirea amenzii cu avertisment.
In drept, a invocat disp.art. 15 lit. i L. 146/1997, art. 1 al. 2 OG 32/1995, 121 al. 1 HG 1391/2006, 108 al. 1 lit. a OUG 195/2002 si art. 31 OG 2/_.
In dovedirea plângerii, a depus înscrisuri.
Agentul constatator, legal citat, în termen legal, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată; la data de 8.o5.2o13 ora 8,25 petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ED 782 FP pe . din Odobesti jud. V. fără a purta centura de siguranța pe timpul deplasării.
In drept, au fost invocate disp. art. 32 OG 2/2001 cu referire la art. 223 al. 3 C.pr.civila.
În apărare intimata a solicitat proba cu acte, sens în care a depus raportul agentului de politie.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarea situație de fapt;
Prin procesul verbal . nr._ emis de IJP V. la data de 8.o5.2o13, s-a reținut în sarcina petentului că la data de la data de 8.o5.2o13 ora 8,25 petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare ED 782 FP pe . din Odobesti jud. V. fără a purta centura de siguranța pe timpul deplasării.
Petentul a solicitat anularea procesului-verbal avându-se în vedere în principal că au fost încălcate privind mențiunile obligatorii din cuprinsul procesului verbal prev. de art. 180 – 181 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 in sensul că nu au fost arătate toate imprejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptelor si respectiv faptul că procesul verbal nu a fost încheiat pe modelul prevăzut in Anexa 1 D.
Analizând plângerea prin prisma criticilor formulate reținem că procesul verbal intruneste toate condițiile de fond si forma prev. de OG 2/2001 raportat la OUG 195/2002 si că chiar in situația că nu ar fi mentionate imprejurările ce puteau servi la aprecierea gravității faptei sau susținerile privind formularul folosit, nu pot fi cauze de nulitate absolută si care să atragă consecința anularii procesului verbal in speță contestat, drept pentru care acestea nu pot fi primite ca temeinice.
Agentul constatator a depus la dosarul cauzei doar raportul agentului de politie, probă insuficientă și irelevantă pentru reținerea ca temeinic a procesului-verbal având în vedere garanțiile procesuale recunoscute și garante de art. 6 din CEDO (care face parte din dreptul intern în baza art. 11din Constituția României și are prioritate în temeiul art. 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei) acest gen de contravenție (referitor la circulația pe drumurile publice) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente:
– 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte care are caracter general;
– 2. amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv);
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberg c. Moldovei, Maszini C. România, hotărârea din 21.10.2006) că aceste criterii (care sunt alternative și nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 din Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de aceste precizări, trebuie avut în vedere faptul că textul Convenției europene a drepturilor omului (la fel ca și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Așadar, indiferent de reglementarea de care beneficiază contravențiile în dreptul intern, în lumina jurisprudenței CEDO ele intră în sfera acuzațiilor în materie penală. De nenumărate ori, Curtea europeană a drepturilor omului a subliniat faptul că ele s-ar goli de sens, de conținut, întregul sistem de protecție a drepturilor omului dacă s-ar recunoaște legiuitorului intern posibilitatea de a scoate de sub incidența convenției anumite cazuri în care ar trebui garantate și protejate drepturile omului.
În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Beneficiind de prezumția, petentul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției („in dubio pro reo”) Beneficiind de prezumția de nevinovăție, iar sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, deoarece prin actele depuse la dosar nu s-a demonstrat în mod direct și convingător faptul că petentul ar fi vinovat de săvârșirea vreunei contravenții, instanța urmează să admită plângerea cu consecința anularii procesului verbal si exonerarea petentului de orice răspundere.
Văzând că plângerea este scutită de taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E ;
Admite plângerea contravenționala înregistrata la nr._, formulată de petentul M. M. domiciliat in Focșani . . jud.V. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ emis de IJP V. la data de 8.o5.2o13.
Anulează procesul verbal de contravenție si exonerează contravenientul de orice răspundere.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,14.11.2013.
Președinte, Grefier,
Ex.4/23.o1.2o13
LS/L.I.
| ← Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 4195/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3595/2013. Judecătoria... → |
|---|
