Plângere contravenţională. Sentința nr. 122/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 122/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 7786/303/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA GĂEȘTI
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 122
Ședința publică de la 17.01.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M.
Grefier: M. A. C.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională – O.G. 15/2002 formulată de petentul I. G. V., cu domiciliul în Târgu J., .. 1, ., ., jud. Gorj, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care prezintă pe scurt obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, cauza fiind la primul termen de judecată. Totodată grefierul arată că intimata a depus la dosar la data de 26.11.2012 înscrisuri, după care:
Instanța, din oficiu, verifică modul de îndeplinire a procedurii de citare, apreciind că este legal îndeplinită și, având în vedere prevederile art. 159indice 1 alin. 4 Cod procedură civilă, modificat prin art. I pct. 23 din Legea 202/2010, se declară competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În baza art. 167 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța apreciază proba cu înscrisuri solicitată de părți ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei și o încuviințează după care, potrivit art. 150 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 23.03.2012 petentul I. G. V., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, a formulat plângere împotriva procesului-verbal . nr._/31.01.2012, solicitând instanței anularea acestuia și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.
Prin sentința civilă nr. 8438 pronunțată la data de 11.10.2012 Judecătoria Sectorului 6 București a declinat cauza privind pe petentul I. G. V. și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în perioada anului trecut nu a achitat rovinieta, dar acest fapt nu a fost unul intenționat, ci o neglijență din partea sa. Aceasta a fost determinată și de aspectul că, în perioada 01.08._11, a fost detașat în misiune la IPJ C., cu autoturismul proprietate personală, petentul având calitatea de ofițer de investigații criminale.
A mai arătat că la data de 12.03.2012 a primit procesul verbal de contravenție contestat. Prin intermediul acestui proces verbal i s-a adus la cunoștință că a fost înregistrat la data de 01.08.2011, ora 06.07, pe raza localității P., județul Dâmbovița, pe A1 - km 70 + 460m, circulând cu autoturismul cu număr de înmatriculare_ fără a avea achitată rovinieta. Înregistrarea a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR, respectiv o cameră video montată în localitatea P..
A invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia contravențiile sunt asimilate acuzațiilor în materie penală, ceea ce înseamnă că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Petentul s-a raportat și la noțiunea de „infracțiune”, astfel cum este definită în art. 17 alin. 1 Cod penal, la infracțiunea continuă, la pericolul social al contravenției, care este mai redus decât cel al infracțiunii, dar și la faptul că dreptul penal român nu reglementează cumulul aritmetic al pedepselor decât în cazuri de excepție. Astfel, dacă instanța ar alege să aplice cumulul aritmetic în cazul amenzii contravenționale, s-ar crea petentului o situație mult mai grea în comparație cu pericolul social generat de fapta săvârșită.
A mai menționat petentul că suma primită de intimată cu titlu de tarif de despăgubire reprezintă contravaloarea unei roviniete pe 12 luni, ceea ce ar putea însemna că, odată achitat acest tarif, utilizatorul drumurilor naționale posedă o rovinietă valabilă.
A mai precizat că adresa înscrisă în procesul verbal contestat nu este cea reală, invocând astfel lipsa comunicării procesului verbal contestat și, implicit, prescrierea executării sancțiunii amenzii contravenționale, întrucât procesul verbal nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii, potrivit art. 14 din O.G. 2/2001. Susține petentul că intimata nu poate face dovada comunicării către el a procesului verbal contestat, deoarece comunicarea s-a făcut la o adresă greșită, alta decât cea din actul său de identitate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 5 alin. 2, art. 20 alin. 2 din O.G. 2/2001 și dispozițiile art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002.
În dovedirea plângerii, petentul a depus, în copie, procesul verbal contestat, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal contestat și cartea sa de identitate.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
La data de 01.08.2011, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare_ a circulat pe autostrada A1, km 70+460m, pe raza localității P., județul Dâmbovița. În urma verificărilor în baza de date a intimatei nu a fost identificată rovinietă valabilă pentru categoria respectivă de vehicul și numărul de înmatriculare menționat.
A fost întocmit procesul verbal contestat . nr._ din data de 31.01.2012 prin care a fost constatată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fiind sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.
De asemenea, în temeiul art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002, a fost obligat petentul la plata sumei de 28 euro, în echivalent lei, reprezentând tariful de despăgubire.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea procesului verbal contestat cu planșa foto depusă la dosarul cauzei.
Petentul a formulat plângere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin plângerea formulată, petentul a invocat excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale.
Conform art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În ceea ce privește această obligație instanța reține și că, potrivit art. 26 alin. 3 din O.G. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii, iar conform art. 27 din același act normativ, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor.
Instanța remarcă faptul că procedura de comunicare a procesului verbal contestat s-a realizat la o adresă greșită, alta decât cea din actul de identitate al petentului, eliberat la data de 16.10.2009. Efectuarea comunicării la o altă adresă decât cea din actul de identitate al petentului echivalează, în opinia instanței, cu lipsa comunicării, deoarece petentul este privat de posibilitatea de a lua cunoștință de respectivul proces verbal.
Culpa pentru această situație o poartă intimata, care trebuia să verifice care este adresa reală a petentului și să efectueze comunicarea la această adresă, respectiv la domiciliul activ al petentului, așa cum este el înscris în actul de identitate.
Având în vedere acest aspect, instanța urmează a admite excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale.
Cu privire la tariful de despăgubire, instanța reține că:
Prin Legea 144/23.07.2012 a fostmodificată O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Astfel, art. I pct. 2 din Legea 144/2012 a statuat că: la articolul 8 din O.G. 15/2002, alineatele 3, 3 indice 1 și 6 se abrogă, iar prin art. II din Legea 144/2012 s-a stabilit că tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România (…), aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Ca urmare a admiterii excepției prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale și a exonerării petentului de la plata amenzii și a tarifului de despăgubire, instanța va anula integral procesul verbal contestat, întrucât acesta nu mai poate avea o existență valabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescrierii executării sancțiunii amenzii contravenționale, excepție invocată de petentul I. G. V. cu domiciliul în Târgu J., .. 1, ., jud. Gorj, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Constată prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale.
Anulează procesul verbal contestat . nr._ încheiat la data de 31.01.2012.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 Ianuarie 2013.
Președinte,
M. M.
Grefier,
C. M. A.
Red.M.M.
Tehnored.B.M.
Ex.4/ 15.02.2013
O.D.C.P.8528
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1612/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2214/2013.... → |
|---|
