Plângere contravenţională. Încheierea nr. 23/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 23/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 21181/233/2011
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 23.04.2013
Președinte – N.-D. B.
Grefier – A. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulate de petentul G. V., domiciliat în G., ., nr. 7, ., în contradictoriu cu intimatul I. G., cu sediul în galați, ., intervenient B. M., domiciliat în G., ., . A. REASIGURARE SA – FILAIALA G., cu sediul în G., ., având ca obiect „plângere contravențională la procesul verbal . nr._”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reprezentantul petentului av. S. C., martorul G. L. personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu intimatul I. G., nefiind restituită dovada de citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată că intimatul are termen în cunoștință încă din termenul de judecată din 29.10.2012, în conformitate cu disp. art. 153 al. 1 cod procedură civilă.
Instanța procedează la audierea martorului sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată într-un proces verbal atașat prezentei cauze.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Reprezentantul petentului solicită admiterea prezentei plângeri, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ ca fiind netemeinic, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul petentului susține că actele și declarațiile martorilor fac dovada că petentul nu se face vinovat de cele reținute și consemnate în procesul verbal de contravenție.
Instanța declară. dezbaterile închise potrivit conform art. 150 cod proc. civilă și rămâne în pronunțare în ceea ce privește soluționarea prezentei cauze.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul disp. art. 260 cpc. și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise;
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 30.04.2013.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.04.2013.
Președinte Grefier
Judecător N. D. B. A. B.
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 30.04.2013
Președinte – N.-D. B.
Grefier – A. B.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul disp. art. 260 cpc. și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise;
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 07.05.2013.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.04.2013.
Președinte Grefier
Judecător N. D. B. A. B.
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ 4674
Ședința publică din data de 07.05.2013
Președinte – N.-D. B.
Grefier – A. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei civile formulate de petentul G. V., domiciliat în G., ., nr. 7, . cu intimatul I. G., cu sediul în galați, ., intervenient B. M., domiciliat în G., ., . A. REASIGURARE SA – FILAIALA G., cu sediul în G., ., având ca obiect „plângere contravențională la procesul verbal . nr._”.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30.04.2013, și ulterior la data de 07.05.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe sub nr._ la data de 01.11.2011 petentul G. V. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întomcit de Poliția Mun. G.-Biroul Rutier – prin care a fost sancționat cu 6 puncte de amendă în valoare de 402 lei și avertisment.
În motivarea plângerii sale petentul a arătat că în data de 06.10.2011 conducea microbuzul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ în calitate de șofer pe o cursă persoane.
În jurul orelor 17,30 în timp ce microbuzul pe care îl conducea se afla oprit în stația din dreptul Muzeului de Artă aflat pe . urca și coborî călătorii a fost atins în dreptul oglinzii retrovizoare stânga de către microbuzul cu nr. de înmatriculare_ cu panoul lateral dreapta spate, condus de B. M..
Deși în procesul verbal se consemnează că acesta efectua o manevră regulamentară de depășire acest lucru este neavărat motivat de faptul că microbuzul petentului se afla staționat iar microbuzul condus de B., încercând să intre în stație nu a apreciat corect distanța și s-a șters cu partea dreaptă spate de oglinda retrovizoare stânga a microbuzului petentului. A arătat că manevra de depășire nu era regulamentară pe sectorul de drum respectiv fiind marcaj continuu, . bandă de mers pe sens. Pentru a depăși un microbuz în stație celălalt microbuz ar fi trebuit să depășească linia continuă și să treacă pe contrasens. A arătat petentul că există neconcordanță cu privire la poziția microbuzelor consemnată în procesul verbal datorită faptului că microbuzul petentului era în staționare nu în mișcare cum eronat s-a consemnat. După incident, petentul a constatat cu celălalt șofer că nici un microbuz nu avea avarii, continuându-și cursele.
La data de 21.10.2011 a fost invitat la Biroul rutier pentru a da declarații în legătură cu acest incident, fiind doar el sancționat deși nu a provocat incidentul și nici nu au fost avarii pentru nicio parte.
A apreciat petentul că indicarea în calitate de martor a șoferului participant la eveniment atrage nulitatea procesului verbal motivat de faptul că nimeni nu poate avea calitatea de martor în propria cauză.
În drept plângerea a fost întemeiată pe disp. OG nr. 2/2001.
A depus înscrisuri.
Intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G. – Poliția Municipiului G. – Biroul rutier – nu a formulat întâmpinare. A depus înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului verbal contestat (f. 8-10).
La termenul de judecată din data de 29.10.2012 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenient forțat a numitului B. M. iar la termenul din 15.01.2013 a dispus introducerea în cauză a asigurătorului . SA.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială prin audierea martorei G. L. (f. 25), fiind de asemenea audiați petentul și intervenientul forțat (f. 22 și 23).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32, alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită pe raza circumscripției Judecătoriei G..
Plângerea este introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31, alin. (1) din O.G. 2/2001.
Prin procesul verbal . nr._ întocmit la data de 21.10.2011 de Poliția Municipiului G. a fost sancționat petentul G. V. cu amendă contravențională în cuantum de 402 lei și avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 101 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 și de art. 100 al. 3 lit. g din același act normativ. De asemenea petentului i s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule o perioadă de 90 de zile.
S-a reținut în sarcina petentului că la data de 06.10.2011, la ora 17,30, în G., a condus microbuzul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ pe . stația de autobuz din dreptul Muzeului de Artă G. a oprit pentru a efectua schimbul de călători iar la punere în mișcare nu a acordat prioritate de trecere microbuzului_ condus de B. M., ce efectua regulamentar depășirea acestuia, tamponându-se. Se mai reține în procesul verbal că petentul nu s-a prezentat în termen de 24 de ore la organele de Poliție pentru întocmirea actelor de constatare.
Potrivit art. 101 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Art. 100 al. 3 lit. g din OUG nr. 195/2002 incriminează ca și contravenție sancționată cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2) (ipoteza constatării amiabile a accidentului și ipoteza în care conducătorul singurului autovehicul avariat deține o asigurare facultativă de avarii auto). Termenul de 24 de ore rezultă din disp. art. 79 al.1 lit. b din OUG 195/2002 care reglementează obligația conducătorilor de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.
Sub aspectul legalității si temeiniciei procesului-verbal, instanța a examinat actul constatator atât din perspectiva OG 2/2001 dar si din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, conform art.20 din Constituția României, textul convenției si jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului fiind incorporate in dreptul intern, având in același timp o forța juridica superioara legilor in materia drepturilor fundamentale ale omului.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Cât privește controlul de legalitate, instanța constata ca procesul-verbal respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprundențială de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța a constatat ca domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând in sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, in latura sa penala. Astfel, Curtea a subliniat in mod repetat si pertinent (cauza ZILIBERBERG vs Republica M.) faptul ca elementul esențial pentru a stabili daca art.6 paragraf 1 CEDO este aplicabil in latura sa penala, este caracterul preventiv si sancționator al sancțiunii aplicate sau aplicabile petentului.
In speță, sancțiunea aplicabila petentului consta in amendă, scopul sancțiunii fiind atât unul de constrângere cat si de prevenire a săvârșirii de noi fapte. Aceasta sancțiune nu privește si nici nu urmărește acoperirea unui prejudiciu ci are exclusiv o funcție represiva si preventiva.
Instanța, reținând aplicabilitatea in speță a dispozițiilor art.6 paragraf 1 CEDO, in latura sa penala in mod evident este ținută si de prevederile paragrafului 2 si 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice in domeniul penal. Printre aceste garanții se număra si cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție.
Aceasta prezumție privește atât atitudinea organelor judiciare fata de săvârșirea faptei, cât si sarcina probei.
In privința prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul, așa cum s-a arătat și în practica judiciară internă, dar și în practica CEDO, aceasta nu este absolută, Curtea apreciind că legislația internă poate permite acordarea unei prezumții de legalitate actului juridic încheiat de organele statului. Așa cum s-a apreciat mai sus prezumția de legalitate de care se poate bucura procesul verbal trebuie sa respecte insa un raport de proporționalitate intre scopul urmărit de lege (consolidarea exercitării autoritarii de stat prin prisma agenților constatatori) si mijloacele utilizate.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție nu este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator în ceea ce privește contravenția prev. de art. 101 al. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, respectiv nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere.
Agentul constatator a sancționat petentul, deși nu a fost de față la săvârșirea contravenției, având în vedere doar cele relatate de cealaltă persoană implicată în accident, intervenientul forțat B. M..
În fața instanței au fost audiați atât petentul cât și intervenientul forțat, precum și martora G. L..
Din declarațiilor tuturor rezultă că în sarcina petentului nu se poate reține această contravenție, fiind înlăturată prezumția relativă de temeinicie și legalitate a procesului verbal.
Astfel, intervenientul forțat, în fața instanței, a arătat că la Muzeul de artă, a depășit microbuzul condus de petent și la revenirea sa pe bandă autovehiculul său a acroșat oglinda de la mașina petentului. A arătat intervenientul că nu își aduce aminte dacă petentul era oprit sau în mișcare dar crede că voia să oprească.
Petentul arată că era oprit în stație din fața Muzeul de Artă, pe . iar intervenientul conducea un microbuz, venind din spatele petentului. Intervenientul forțat a trecut pe lângă petent, l-a depășit și a intrat în fața microbuzului petentului, pentru a face schimb de călători, ocazie cu care panoul din spate al microbuzului a lovit oglinda, fără ca aceasta să fie spartă. Aceeași situație de fapt este relatată și de martora G. L..
Din probele administrate în cauză rezultă că situația de fapt reținută de agentul constatator, respectiv faptul că petentul la plecarea de pe loc nu ar fi acordat prioritate intervenientului forțat, nu corespunde realității. De altfel, și în declarația dată de la B. M. la sesizarea organelor de poliție se precizează că accidentul a avut loc în momentul în care intervenientul, după depășirea autovehiculului petentului, a revenit pe banda de mers, neexistând nici un element din care organul constatator să rețină că petentul ar fi fost vinovat de producerea avariilor.
Pentru aceste considerente, văzând că din probele administrate în cauză se constată că petentul nu se face vinovat de săvârșirea acestei contravenții, urmează să fie admisă plângerea petentului în ceea ce privește contravenția prev. de art. 101 al. 3 lit. a din OUG 195/2002, va anula procesul verbal cu referire la această contravenție, va exonera petentul de plata amenzii în cuantum de 402 lei aplicată pentru această contravenție și va desființa sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.
Cu privire la contravenția prev. de art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002, constând în neanunțarea accidentului în termen de 24 de ore, instanța reține că petentul se face vinovat de săvârșirea acestei contravenții. Astfel, din declarațiile date de petent, intervenient și de martoră, rezultă că imediat după incident, s-a constat că microbuzul condus de intervenient avea o zgârietură, amploarea acesteia fiind descrisă diferit de fiecare din aceștia (intervenientul arătând în declarația sa că zgârietura avea 25 – 30 cm, iar petentul precizând că ar fi avut 2 cm.) Martora G. L., soția petentului, a arătat că din discuțiile dintre cei doi conducători auto a înțeles că tabla microbuzului condus de intervenientul forțat era înfundată lateral spate.
Din toate declarațiile rezulte că în urma accidentului au rezultat avarii la microbuzul condus de intervenient. Indiferent din culpa cui s-ar fi produs incidentul, petentul trebuia să se prezinte la organele de poliție competente în termen de 24 de ore, contravenția consumându-se la expirarea termenului de 24 de ore fără a fi anunțate organele de poliție.
Instanța nu reține ca fiind aplicabile în cauză cauzele exoneratoare reglementate de disp. art. 79 al. 2 din OUG 195/2002, respectiv ipoteza constatării amiabile a accidentului și ipoteza în care conducătorul singurului autovehicul avariat deține o asigurare facultativă de avarii auto).
Pentru aceste considerente urmează să fie menținut procesul verbal de contravenție în ceea ce privește contravenția prev. de art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de către petentul G. V. domiciliat în mun. G., ., nr. 7, ._, jud. G., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul în mun. G., ., Cod poștal_, jud. G., intervenientul B. M., domiciliat în mun. G., ., ._, jud. G. și asigurătorul . SA - Filiala G. cu sediul în mun. G., Brăilei nr. 142, Cod poștal_, jud. G..
Anulează în parte procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de Poliția municipiului G. la data de 21.10.2011 în ceea ce privește contravenția prevăzută de disp. art. 101 al. 3 lit. a din OUG 195/2002, exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 402 lei și desființează sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.
Menține procesul verbal de contravenție în ceea ce privește contravenția prev. de art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07.05.2013.
Președinte Grefier
Judecător N. D. B. A. B.
RED. NDB/TEHNORED. AB – 7 EX /25.07.2013.
.>
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8673/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2395/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
