Somaţie de plată. Sentința nr. 4133/2013. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 4133/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 17874/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4133
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.04.2013
Președinte – I.-M. C.
Grefier – M. V.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile avand ca obiect „ somație de plată ” formulată de creditoarea S.C. R. & R. S.A. în contradictoriu cu debitorul R. M. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au lipsit.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară, după care,
Instanța constată prima zi de înfățișare conf. art. 134 C., se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauza potrivit disp. art. 159 indice 1 alin. 4 C., iar în baza art. 167 Cod proc.civ., instanța încuviințează pentru creditoare proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă, putând contribui la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanta constată cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei comerciale de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.09.2012, sub nr._, creditoarea S.C. R. & R. S.A. a chemat în judecată pe partea debitoare R. M. V., solicitând instanței să dispună emiterea unei ordonanțe care să cuprindă obligarea debitorului la plata sumei de 2140,98 lei, din care suma de 430,61 lei reprezintă contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu TV furnizate conform facturilor emise pentru perioada ianuarie 2011 – aprilie 2011, 453,71 lei reprezintă penalități de întârziere, iar suma de 1256,66 lei reprezintă echivalentul în lei al clauzelor penale. Totodată creditoarea a solicitat plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că debitorul a utilizat serviciile furnizate, însă nu a achitat contravaloarea acestora. S-a arătat, de asemenea, că pentru neplata la termen a contravalorii facturilor, debitoarea datorează și penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 3, pct. 3.6 din contractul nr._/11.03.2008,_/ 21.12.2009,_/21.12.2009.
Totodată, a arătat că debitorul datorează și clauza penală în valoare totală de 260 euro, conform art. art. 5, pct. 5.6 din contract, respectiv 160 de euro pentru telefonul mobil, 60 de euro pentru echipamente DTH și 20 de euro pentru cartela S..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile din art. 969 C.civ. și O.G. nr. 5/2001.
În temeiul art. 242 C. Proc. Civ., creditoarea a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în fotocopii purtând mențiunea „conform cu originalul”, următoarele înscrisuri: mod calcul penalități, contractul de furnizare servicii nr. nr._/11.03.2008,_/ 21.12.2009,_/21.12.2009, împreună cu anexele, proces verbal de predare primire echipamente, declarație debitor, proces-verbal de predare primire și facturi fiscale (filele 7-32).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 39 lei reprezentând taxă de timbru și 1,5 lei reprezentând timbru judiciar, conform art. 3 lit. o 1) din Legea nr. 146/1997 și art. 3 alin. 2 teza a II-a din O.G. nr. 32/1995.
Deși legal citată, partea debitoare nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractele de furnizare servicii nr._/11.03.2008,_/ 21.12.2009,_/21.12.2009, încheiat între creditoarea S.C. R. & R. S.A. și partea debitoare R. M. V. s-a convenit furnizarea, către debitor a serviciilor de internet, telefonie și televiziune prin cablu (filele 7-24).
Potrivit clauzei contractuale nr. 3.5 partea debitoare, beneficiarul din contract, s-a obligat să achite contravaloarea abonamentului până la sfârșitul fiecărei luni.
De asemenea, prin clauza nr. 3.6 din contractul anterior menționat, părțile au convenit ca în caz de neplată a contravalorii facturilor până la expirarea termenului, creditoarea să poată percepe penalități de 0,2% pe zi de întârziere, calculate asupra cuantumului sumei facturate, până la data achitării integrale a sumei restante.
În temeiul contractului încheiat între părți, partea creditoare a emis în perioada ianuarie 2011 – aprilie 2011, facturile fiscale nr._/20.01.2011, nr._/20.01.2011, nr._/18.03.2011 nr._/18.02.2011, nr._/18.03.2011, nr._/18.03.2011, nr._/19.04.2011 și nr._/19.04.2011 (filele 25-32), în valoare de 430,61 lei, facturi necontestate de partea debitoare, deși aceasta a avut această posibilitate potrivit contractului.
Conform anexei privind calculul penalităților (fila 6), pentru neachitarea la termen a acestor facturi, creditoarea a calculat penalități în cuantum de 453,71 lei.
În drept, potrivit art. 1 din O.G. nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, această procedură poate fi demarată pentru realizarea creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat într-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
Prin urmare, procedura somației de plată presupune îndeplinirea unor cerințe speciale, respectiv, să existe o creanță certă, lichidă și exigibilă, care să rezulte dintr-un înscris și să fie bănească.
Potrivit dispozițiilor art. 379 alin. 2 C. Proc. Civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Conform prevederilor art. 379 alin. 3 C. Proc. Civ., "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”.
În ceea ce privește exigibilitatea, creanța este exigibilă când a ajuns la scadență.
Analizând prezenta cerere de emitere a somației de plată în raport de cerințele enunțate anterior, instanța constată că între creditoarea R. & R. SA și partea debitoare R. M. V. s-au născut raporturi juridice obligaționale în baza contractelor de furnizare servicii nr._/11.03.2008,_/ 21.12.2009,_/21.12.2009.
În ceea ce privește sumele 430,61 lei reprezentând servicii neachitate și 453,71 lei reprezentând penalități de întârziere, instanța apreciază că existența creanțelor rezultă din clauzele contractului de prestări servicii sus menționat, care reprezintă un act de creanță în sensul juridic dat noțiunii prin art. 379, alin. 3 C. Proc. Civ., precum și din facturile emise de către creditoare.
Astfel, în baza clauzelor nr. 3.5 și 3.6 din contractul de prestări servicii mai sus menționat beneficiarul avea obligația să plătească în termen contravaloarea serviciilor prestate de către societatea creditoare, în caz de neexecutare fiind obligat la plata de penalități în cuantum de 0,2% din debit pe zi de întârziere, începând cu cea de a zecea zi a lunii următoare, penalități calculate asupra cuantumului facturilor neachitate. Creanța are astfel un caracter cert.
Referitor la condiția lichidității creanței, instanța apreciază că și aceasta este îndeplinită, întrucât cuantumul creanțelor bănești pretinse de creditoare este determinat prin însuși contractul de prestări servicii mai sus menționat.
În privința exigibilității creanței, instanța apreciază că din analiza clauzelor contractuale, rezultă că obligația de plată a contravalorii serviciilor contabile trebuia executată în cursul fiecărei luni, cel mai târziu până la sfârșitul fiecărei luni curente (pentru care s-a emis factura ce trebuia achitată), dată la care creanța ajungea la scadență.
Or așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, obligațiile contractuale nu au fost respectate.
Analizând data scadenței fiecărei facturi depuse la dosar, instanța constată că la momentul introducerii cererii, creanța constând în sumele solicitate cu titlu de debit principal și penalități de întârziere sunt scadente, astfel încât și condiția exigibilității creanțelor pretinse este îndeplinită în cauză.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la obligarea debitorului la plata sumei de 1256,66 lei reprezentând echivalentul în lei al clauzelor penale, respectiv echivalentul în lei al clauzei penale de 160 de euro pentru telefonul mobil, 60 de euro pentru echipamente DTH și 20 de euro pentru cartela S. instanța apreciază că acesta este nefondat.
Potrivit clauzei 5.2 lit. a din contractele de furnizare servicii nr._/11.03.2008,_/ 21.12.2009,_/21.12.2009, în funcție de propria apreciere, R.&R. poate considera contractul ca fiind reziliat de drept, fără a fi necesară punerea în întârziere a beneficiarului, fără posibilitatea acordării unui termen, fără intervenția instanței și fără necesitatea îndeplinirii vreunei formalități, în cazul în care beneficiarul nu plătește tarifele aferente serviciilor oferite, în termen de cel mult 20 de zile de la expirarea termenului de plată.
De asemenea, potrivit clauzelor inserate în procesul verbal de predare primire (f. 12-14) coroborate cu dispozițiile art. 5.6 din contractul încheiat de părți, în cazul încetării contractului din orice motiv (reziliere, denunțare unilaterală, anulare, etc.), dacă abonatul nu restituie bunurile primite în custodie sau cumpărate cu plata în rate și neachitate integral în stare de funcționare, respectiv în aceeași stare în care le-a primit cu uzura normală pentru perioada de utilizare, precum și în caz de fraudă ori în cazul în care abonatul a pierdut, deteriorat sau i s-a furat telefonul mobil și/sau cartela sim și/sau echipamentele și/sau smartcardul și/sau modemul de cablu sau de date și/sau telefonul fix, abonatul se obligă să achite către R.&R., în mod necondiționat toate sumele restante și/sau penalitățile de întârziere, precum și cu titlu de clauză penală echivalentul în lei al sumei de 80 Euro pentru nerestituirea fiecărui telefon mobil și 20 Euro reprezentând contravaloare cartelă.
Totodată, din coroborarea art. 2, pct. 2.1, art.3, pct. 3.8 și art. 5, pct. 5.5 din contractele de furnizare servicii nr._/11.03.2008,_/ 21.12.2009,_/21.12.2009 încheiat între părți, reiese că în eventualitatea încetării contractului din culpa beneficiarului, acesta are obligația de a achita integral contravaloarea echipamentelor la momentul încetării contractului împreună cu penalitățile stipulate.
Prin natura sa, clauza prin care se stipulează un pact comisoriu de ultim grad conferă creditorului posibilitatea de a opta în caz de neexecutare între a solicita executarea obligațiilor asumate, ceea ce presupune implicit un contract în ființă și a invoca pactul comisoriu în temeiul căruia contractul se consideră desființat de plin drept.
Dreptul de opțiune însă privește întregul contract și nu poate fi exercitat doar pentru o parte din drepturi ori obligații.
Așadar, creditorul nu poate în același timp să invoce și desființarea contractului și obligația debitorului de a plăti sumele pretinse în temeiul contractului, întrucât desființarea convenției lipsește de temei juridic însuși dreptul de a solicita executarea obligației în temeiul răspunderii contractuale.
În cauză, creditorul a solicitat instanței somarea părții debitoare la plata sumelor datorate în baza contractelor de servicii anterior menționate. Or, în această situație, partea creditoare nu poate să invoce desființarea contractului și să ceară obligarea părții debitoare la plata sumelor stabilite cu titlu de clauză penală.
Cu privire la această sumă, instanța apreciază că nu reprezintă o creanță exigibilă.
Pe de altă parte, creditoarea invocă o situație de fapt determinată, și anume nerestituirea telefonului mobil, a echipamentului DTH și a cartelei S., predate potrivit procesului verbal predare-primire echipamente, fapt care presupune o analiză a fondului cauzei și administrarea unor probatorii incompatibile cu procedura sumară a somației de plată, motiv pentru care instanța va respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea părții debitoarei la plata sumei de 1256,66 lei reprezentând echivalentului în lei al clauzelor penale .R
eținând că societatea creditoare și-a dovedit parțial pretențiile, în condițiile art. 1169 - 1170 C. Civ. și că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 379 C. Proc. Civ., instanța urmează să admită în parte prezenta cerere privind emiterea ordonanței de plată formulată de creditoare și să o someze pe partea debitoare R. M. V. să achite creditoarei, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, suma de 430,61 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada ianuarie 2011 – aprilie 2011 și suma de 453,71 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal
În temeiul art. 6, alin. 3 din O.G. nr. 5/2001, instanța apreciază că un termen de 30 zile de la data comunicării ordonanței cuprinzând somația de plată este suficient pentru a acorda debitoarei posibilitatea efectuării plății, fără a crea prejudicii suplimentare creditoarei.
Asupra cererii accesorii de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, în temeiul art. 274, alin.1 C. Proc. Civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată este întemeiată cu privire la capătul principal, reține culpa procesuală a debitorului, urmând a îl obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 40,5 lei reprezentând 39 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite, în parte, acțiunea formulată de creditoarea S.C. R. & R. S.A., cu sediul în București, .. 75, . în contradictoriu cu debitorul R. M. V., domiciliat în G., ., ., ..
Somează pe debitorul R. M. V. să achite creditoarei, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, suma de 430,61 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada ianuarie 2011 – aprilie 2011 și suma de 453,71 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.
Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere referitor la plata sumelor reprezentând clauze penale.
Obligă pe debitoare la plata către creditoare a sumei de 40,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și timbru judiciar.
Irevocabilă pentru creditoare și cu drept de acțiune în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2013.
Președinte, Grefier,
I. M. C. M. V.
Red I.M.C / Dact M.V /3ex / 18.05.2013
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 703/2013.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8673/2013. Judecătoria... → |
---|