Plângere contravenţională. Sentința nr. 5764/2013. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 5764/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 13180/196/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5764
Ședința publică din data de 03.06.2013
Președinte – A. G.
Grefier – S.-M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională – . nr._, formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata I.S.C.T.R - I. TERITORIAL 3.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 27.05.2013 care face parte integrantă din prezenta, Instanța in urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei G., petenta . B., a solicitat, în contradictoriu cu intimata I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, emis în data de 20.09.2012, prin care i s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art.4, pct.57.1 din HG 69/2012.
În motivarea plângerii s-a arătat că, la data de 20.09.2012 angajatul societății a fost oprit în trafic pe DN 2B km 128 pentru control în localitatea G., jud. G. și cu această ocazie s-a constatat că, acesta nu deținea la bord copia conformă a licenței de transport a vehiculului cu care efectua transportul, abatere ce constituie contravenție în conformitate cu dispozițiile art.4. pct.57.1 din HG 69/2012 privind stabilirea încălcărilor Regulamentului CE /2009. Pentru acest motiv s-a stabilit o amendă de 8000 lei deoarece agentul constatator a concluzionat că, agentul economic nu posedă copia conformă a licenței de transport. Însă acest document exista având valabilitate 09.12.2011 – 08.12.2012 însă angajatul nu la găsit în momentul controlului, solicitând în final instanței anularea procesului verbal de contravenție sau în subsidiar reindividualizarea sancțiunii și aplicarea astfel a sancțiunii avertismentului.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Legal citată intimata a formulat întâmpinare în care a arătat în esență că, în urma controlului în trafic exercitat în data de 19.09.2012 în jurul orei 16.45 în punctul DN 2B km 128 în loc. G., jud. G. a fost depistat conducătorul auto R. A. aflat la volanul autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, deținut de către petentă și în urma controlului efectuat asupra documentelor s-a constatat că la bordul acestuia nu există copia conformă a licenței de transport, fiind astfel încălcate dispozițiile din art.4, pct.57.1 din HG 69/2012. De asemenea, obligativitatea deținerii la bord a licenței de transport este prevăzută și de Ordinul MTI 980/2011 în art.9, art.34 lit.t pct.i, art.39.
De asemenea, tot în motivare se arată și faptul că, la întocmirea procesului verbal au fost respectate și dispozițiile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. În continuare s-a mai arătat că, operatorul de transport are obligația să asigure la bordul autovehiculelor pe toată durata executării transportului a documentelor impuse de categoria de transport rutier efectuată astfel că, petenta a fost sancționată pentru lipsa de la bord a copiei conforme a licenței de transport în original a vehiculului la momentul controlului deoarece intră în sarcina petentei realizarea acestei obligații și prezentarea acestui document la controlul inspectorilor I., obligație ce derivă din art.8 alin.1 și alin.2 al Ordinului MTI nr.995/2011.
Astfel, vinovăția și răspunderea pentru încălcarea dispozițiilor legale îi revine operatorului de transport și nu conducătorului auto deoarece răspunderea pentru fapta proprie a persoanei juridice va fi angajată ori de câte ori organele acesteia cu prilejul exercitării funcției ce le revine vor fi săvârșit fapta ilicită, așa cum dispune de altfel și art.3 alin.2 din OG 2/2001. În continuare, având în vedere că, legiuitorul a instituit obligația pentru operator de a asigura existența la bordul autovehiculului deținut a licenței de transport a înțeles să sancționeze lipsa acestui document de la bordul autovehiculului și astfel având în vedere cauza de față, agentul constatator a sancționat lipsa de la bordul autovehiculului a copiei conforme a licenței de transport în original a autovehiculului_ .
În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.115 – 118 C.p.c., OG 2/2001, HG 69/2011, Ordinul MTI 980/2011, Ordinul MTI 995/2011.
Prezenta plângere contravențională este scutită de taxă de timbru în temeiul art. 15 lit. i Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, raportat la prevederile art. 36 Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și de timbru judiciar, conform art. 1 alin. 2 Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Examinând probele administrate, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de la data de 20.09.2012 autovehiculul petentei a fost oprit în trafic pe DN 2B km 128 pentru control în localitatea G., jud. G. și cu această ocazie s-a constatat că, aceasta nu deținea la bord copia conformă a licenței de transport a vehiculului cu care efectua transportul, abatere ce constituie contravenție în conformitate cu dispozițiile art.4. pct.57.1 din HG 69/2012 privind stabilirea încălcărilor Regulamentului CE /2009. Urmare a acestei situații petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 8000 lei.
Având în vedere că fapta a fost constatată personal de inspectorul de trafic cu legitimația 1185, în acest caz, procesele-verbale întocmite se bucură de prezumțiile relative de legalitate, autenticitate și de temeinicie (cauza A. contra României- cererea nr._/03, hotărârea din 04 octombrie 2007 a Curții Europene a Drepturilor Omului).
Cât privește controlul de legalitate, instanța constata ca procesul-verbal . nr._, emis în data de 20.09.2012, respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. De asemenea mai este de arătat și faptul că la data întocmirii procesului verbal, acesta nu a putut fi semnat de contravenient deoarece nu se afla de față și la locul întocmirii procesului verbal nu se aflau decât alți inspectori de trafic fiind respectate și sub acest aspect dispozițiile legale.
În continuare, în ceea ce privește temeinicia procesului verbal întocmit, este de arătat că,
OG2/2001 instituie prezumția de temeinicie și legalitate a procesului verbal de constatare a contravențiilor, reglementari care sunt inaplicabile, din perspectiva art. 6 al CEDO. Aplicarea unor atare prevederi ale dreptului intern ar putea crea o situație profund injustă in care petentul ar fi pus in situația de a-și dovedi nevinovăția, in totala desconsiderare atât a principiilor generale ale dreptului intern cât și ale Convenției la care face referire. Prezumția de nevinovăție garantată de art. 6 al CEDO face ca, in plan probator, sarcina dovedirii faptului ca petentul a săvârșit fapta reținută pe seama sa să revină intimatului. Pe de altă parte, materia probațiunii se bazează pe niște rigori bine definite.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, confirmată și in cauza A. contra României, materia contravențiilor aparține dreptului penal. O consecință a acestui fapt este și aceea că dreptul la respectarea unui proces echitabil include și in aceasta materie prezumția de nevinovăție a cărei respectare se impune in toate cazurile. Imperativul respectării prezumției de nevinovăție presupune ca in caz de îndoiala asupra situației de fapt, de aceasta să profite persoana sancționată. În continuare tot conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. contra României, citată anterior).
Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale inspectorului I. aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, instanța constată că, petenta a fost sancționată contravențional deoarece nu a asigurat prezența la bordul autovehiculului deținut a copiei conforme a licenței de transport în original, indiferent dacă exista însă nu era la bordul autovehiculului la momentul controlului. Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este susținută și de formularul de control în trafic unde este consemnată și declarația conducătorului auto precum că la bord nu există copia conformă a licenței de transport. Pe cale de consecință, în măsura în care petenta invocă împrejurări ce pot constitui cauze exoneratoare de răspundere, sarcina probei acestor împrejurări îi revine acesteia.
În consecință, cu toate că petenta a contestat prin prezenta plângere situația de fapt astfel cum a fost reținută de către agentul constatator, instanța consideră că nu a fost făcută nicio dovadă în acest sens, care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul civil și ale art. 129 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța apreciază că petenta . se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire amenzii cu sancțiunea avertismentului, reținând pe de o parte, că petenta este o societate comercială ce ar trebui să se comporte ca un adevărat profesionist, iar pe de altă parte, că petenta a fost sancționată cu amendă al cărei cuantum este îndreptat spre maximul amenzii prevăzute de lege, instanța consideră că scopul educativ, dar și cel preventiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii în cuantumul stabilit de către inspectorul constatator, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Față de aceste aspecte, în lipsa unor dovezi care să releve împrejurări deosebite de săvârșire a faptei, care să justifice reținerea unui grad de pericol social concret redus al faptei, instanța nu poate reține că în speță s-ar impune reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate. Așadar, fiind menținută prezumția de validitate și legalitate a procesului verbal contestat, nefiind înlăturată forța probantă de care se bucură acesta, dar fiind înlăturată prezumția de nevinovăție a petentei, căreia într-adevăr i-a conferit relevanță Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în materie contravențională, prin oferirea posibilității fiecărei părți implicate în a-și dovedi susținerile și, ținând seama că prin procesul verbal de contravenție acesteia i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 8000 de lei, dozată în mod corespunzător gradului de pericol social al faptei, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va considera că plângerea formulată de petenta . împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor dedusă judecății este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge, și implicit va menține procesul verbal de constatare a contravenției.
În temeiul art.275 și următoarele din Codul de procedură civilă, instanța urmează să rețină că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta . cu sediul in B., .. 87 bis, județ B. în contradictoriu cu intimata I.S.C.T.R - I. TERITORIAL 3, cu sediul în Suceava, .. 16B, județ Suceava, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 20.09.2012, ca nefondată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.06.2013.
Pentru Președinte Pentru Grefier
Judecător A. G. S.-M. B. aflat în C.O.,
Semnează potrivit disp. art. 426 alin. 4 NCPC semnează potrivit disp. art. 426 alin. 4 NCPCPreședintele Judecătoriei G. Grefier Șef,
Judecător R. D. G. A. N.
Red A.G./ Dact. M.B.V /5 ex /29.07.2013.2013
.>
.
← Somaţie de plată. Încheierea nr. 07/2013. Judecătoria GALAŢI | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 8872/2013.... → |
---|