Somaţie de plată. Sentința nr. 2282/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2282/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 17274/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.2282
Ședința publică din data de 11.03.2013
Președinte – I. D.
Grefier – L. L. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea acțiunii civile având ca obiect ,,somație de plată” formulată de reclamanta-creditoare DIRECȚIA SANITARA VETERINARA ȘI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR G., cu sediul în G., . bis, jud. G., împotriva pârâtei-debitoare ., cu sediul în Bacău, .. 19, ..
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 04.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.03.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 06.09.2012 sub dosar nr._, creditoarea DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G. a chemat în judecată pe debitoarea . solicitând instanței emiterea unei ordonanțe care să conțină somarea acesteia la plata sumei de 225 lei reprezentând contravaloare control oficial, penalități de întârziere și diferențe de curs valutar.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat că în baza Ordinului nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea și desfășurarea activității de control oficial sanitar-veterinar, au fost emise facturile nr. 4561/06.10.2011 în valoare de 215,72 lei, nr. 5771/22.12.2011 în sumă de 6,11 lei și nr. 5922/28.12.2011 în valoare de 3,17 lei.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, creditoarea își întemeiază cererea pe dispozițiile OG nr. 5/2001.
La cerere au fost atașate înscrisuri reprezentând facturile fiscale . nr. 4561/06.10.2011, nr. 5771/22.12.2011 și nr. 5922/28.12.2011 ( f. 4-6).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 39 lei și timbru judiciar de 1,5 lei.
Legal citată, debitoarea nu a formulat întâmpinare în cauză.
La termenul de judecată din data de 04.03.2013 instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:
În fapt, creditoarea DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G. a emis către debitoarea S.C. UNIFINE FOOD & BAKE INGREDIENTS S.R.L. facturile fiscale . nr. 4561/06.10.2011, nr. 5771/22.12.2011 și nr. 5922/28.12.2011 ( f. 4-6) în valoare totală de 225 lei reprezentând contravaloare control oficial, penalități de întârziere și diferențe de curs valutar.
În drept, potrivit art. 1 din OG nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, această procedură poate fi demarata pentru realizarea creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat într-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
Prin urmare, procedura somației de plată presupune îndeplinirea unor cerințe speciale, respectiv, să existe o creanță certă, lichidă și exigibilă, care să rezulte dintr-un înscris și să fie bănească.
Caracterul cert, lichid și exigibil al creanței se stabilește în raport de prevederile art. 379 alin. 2 și 3 C.pr.civ..
Potrivit dispozițiilor art. 379 alin. 2 C.pr.civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Conform prevederilor art. 379 alin. 3 C.pr.civ., "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”.
În ceea ce privește exigibilitatea, creanța este exigibilă când a ajuns la scadență.
Analizând condițiile prevăzute de procedura somației de plată, instanța apreciază că în prezenta cauză acestea nu sunt îndeplinite.
Astfel, în cauza de față, instanța constată că la dosarul cauzei creditoarea nu a depus niciun înscris care să conțină semnătura reprezentantului societății debitoare ori ștampila acesteia, din care să rezulte că debitoarea și-a însușit suma solicitată de către creditoare.
Facturile fiscale . nr. 4561/06.10.2011, nr. 5771/22.12.2011 și nr. 5922/28.12.2011, nu cuprind semnătură reprezentantului legal al societății sau ștampila societății debitoare și nici nu s-a făcut dovada că acestea ar face parte dintr-un șir de alte facturi acceptate de debitoare. Prin urmare, instanță reține că simplele susțineri ale creditoarei urmate de emiterea facturilor fiscale, nu sunt suficiente pentru a stabili existența raporturilor comerciale dintre părți și însușirea obligațiilor de plată de către debitoare, având în vedere că nu se poate determina nici dacă respectiva factură a fost recepționată de reprezentantul debitoarei.
Existența unei creanțe trebuie stabilită față de un anumit debitor, dar determinarea persoanei obligate la plata prețului nu este posibilă în cazul în care înscrisurile nu sunt semnate și nu poartă ștampila persoanei juridice chemate în judecată.
În concluzie, instanța apreciază că este neîntemeiată cererea reclamantei creditoare privind obligarea debitoarei la plata sumei de 225 lei, urmând a fi respins ca atare, față de împrejurarea ca în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 1 din OG nr. 5/2001 privind constatarea creanței printr-un înscris ori determinarea acesteia potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată cererea de emitere a unei somații de plată, creditoarea păstrând în condițiile art. 7 din OG nr. 5/2001, posibilitatea de a introduce o acțiune pe calea dreptului comun.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de emitere a somației de plată formulată de reclamanta-creditoare DIRECȚIA SANITARA VETERINARA ȘI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR G., cu sediul în G., . bis, jud. G., împotriva pârâtei-debitoare ., cu sediul în Bacău, .. 19, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.03.2012.
Președinte, Grefier,
D.I 20.03.2013/Dact LB/4 ex. 01.04.2013.
*Vă atragem atenția ca datele menționate în prezentul document se înscriu în cele prevăzute de Legea nr.677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege.
| ← Plângere contravenţională. Încheierea nr. 04/2013.... | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 14/2013.... → |
|---|
