Plângere contravenţională. Sentința nr. 7187/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7187/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 30-06-2014 în dosarul nr. 8916/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7187
Ședința publică din data de 30.06.2014
Instanța constituită din:
Președinte – A. B.
Grefier – S.-M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petentul M. N. în contradictoriu cu intimata I.P.J. G., având ca obiect „plângere contravenționala - CP nr._”.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 23.06.2014 care face parte integrantă din prezenta, Instanța in urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 29.04.2013, sub nr._, petentul M. N. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Poliția Municipiului G. – Biroul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 26.04.2013.
În fapt, în motivarea plângerii, petentul a arătat că, nu se face vinovat de săvârșirea contravenției și că aspectele consemnate în procesul-verbal contestat nu sunt reale, motivat de faptul că a consumat numai o bere fără alcool. A precizat însă că, aflându-se sub tratament medicamentos, acest fapt probabil a influențat rezultatul alcooltestului efectuat cu aparatul Drager care, la prima suflare, a indicat ”eroare”.
La cerere au fost atașate în copie, procesul verbal contestat (fila 4).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 118 din OUG nr. 195/2002.
Legal înștiințată, intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal constat respectiv raportul întocmit de agentul constatator și fișa tehnică a aparatului Drager cu rezultatul alcooltestului (filele 13-15)
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art. 94 pct.4 C.proc.civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G..
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15 lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, fiind introdusă în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, inițial petentul solicitând și administrarea probei testimoniale, la care ulterior a renunțat.
De asemenea i s-a pus acestuia în vedere să facă dovada medicamentației sub care se afla la momentul constatării contravenției și care ar fi putut influența rezultatul alcooltestului, obligație neîndeplinită de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ întocmit la data de 26.04.2013, petentul M. N. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 675 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002 și art. 192 alin. 1 din Regulamentul de Aplicare a OUG nr. 195/2002.
Fapta a fost săvârșită la data de 26.04.2013 ora 22:55, în localitatea G., pe . timp ce petentul conducea autovehiculul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ .
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, petentul circula sub influența băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul etilotest Dragen ARUB 0366 test nr._ care a indicat o alcoolemie de 0,34 mg/l în alcool pur în aerul respirat.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 de puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Instanța constată că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt confirmate de rezultatul etilotestului depus la dosar de către intimată (fila 13), din care rezultă că la data de 26.04.2013, ora 22:55, acesta avea o concentrație de alcool de 0,34 mg/l în aerul respirat. Este menționată, de asemenea, data ultimei calibrări a aparatului de măsurare a concentrației de alcool din aerul respirat, ca fiind 22.05.2012.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, nu este afectat de vicii de legalitate, ca atare valoarea sa probatorie nu trebuie exclusă.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 de puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
În acest sens, Curtea Constituțională prin decizia nr. 65/15.01.2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 și 21 din OG nr. 2/2001 a stabilit că instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul verbal de contravenție.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a dovedit de petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție, instanța apreciind că nu există vreun dubiu cu privire la existența faptei.
În motivarea plângerii, petentul a susținut faptul că a consumat numai o bere fără alcool. A precizat însă că, aflându-se sub tratament medicamentos, acest fapt probabil a influențat rezultatul alcooltestului efectuat cu aparatul Drager care, la prima suflare, a indicat ”eroare”.
Aspectul invocat de petent nu a fost dovedit, pe parcursul judecății nefiind propuse și administrate probe, chiar dacă acestuia i s-a adus la cunoștință dreptul de a indica dovezile de care înțelege să se folosească.
De asemenea, referitor la procesul-verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
Referitor la sancțiunile aplicate prin procesul-verbal de contravenție contestat, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege.
Astfel, sancțiunea trebuie apreciată în așa fel încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ.
Aplicarea amenzii ca și sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simț al responsabilității, instanța apreciind că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale nu poate fi atins prin aplicarea unei alte sancțiuni.
În concret, gravitatea unei fapte contravenționale este dată de elemente cum ar fi împrejurările comiterii contravenției, pe timp de noapte, urmările acesteia, pericolul provocării de accidente rutiere, de natura a periclita viața și sănătatea persoanelor participante la trafic, persoana contravenientului, asigurându-se, în același timp, proporționalitate între sancțiunea stabilită și gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, apreciat prin prisma atingerii grave aduse siguranței circulației pe drumurile publice.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr._ din 26.04.2013a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul M. N. domiciliat în G., ., ., cod poștal_, județ G. în contradictoriu cu intimata I.P.J. G., cu sediul în G., ., județ G., ca neîntemeiată.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Numai cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.06.2014.
Președinte Grefier
Judecător A. B. S.-M. B.
Red.AB / Dact. SMB/4 ex / 14.07.2014
.>
.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4084/2014. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 28/2014.... → |
|---|
