Pretenţii. Sentința nr. 15/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 21502/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SENTINȚĂ CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 15 Decembrie 2014
PREȘEDINTE A. T.
Grefier A. C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de reclamanții M. G. PRIN PRIMAR și INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI G. în contradictoriu cu pârât P. G., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile orale și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 08.12.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15.12.2014, când a hotărând următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. - Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 19.12.2012, sub dosar nr._/121/2012, reclamanții M. G. PRIN PRIMAR și INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P. G., obligarea acestuia la plata sumei de 5945 lei, cu titlu de despăgubiri, sumă ce urmează a fi actualizată până la recuperarea integrală a prejudiciului.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că, prin Decizia nr. 41/18.11.2011 emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului G. (în baza Raportului de audit financiar nr._/19.10.2011), s-a reținut că, prin încălcarea unor prevederi legale, au fost efectuate plăți funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Primăriei Municipiului G. în perioada ianuarie – august 2011.
Au menționat reclamanții că pârâtul, care, la acel moment, avea calitatea de funcționar public – referent de specialitate în cadrul aparatului de specialitate al Primăriei Municipiului G., a beneficiat și el de sporurile acordate cu încălcarea prevederilor legale.
Având în vedere 41/18.11.2011 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului G., întinderea prejudiciului datorat de pârât este în sumă de 5945 lei, sumă care urmează a fi actualizată până la recuperarea integrală a prejudiciului.
În drept, reclamanta a invocat prevederile Codului Muncii, art. 1345 și 1347 NCC, decizia nr. 41/18.11.2011 a Curții de Conturi a Jud. G..
A solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
În susținerea acțiunii sale, a depus la dosar înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 7-61 dosar Tribunal).
Pârâtul P. G. a formulat întâmpinare și precizări, prin care a invocat excepția inadmisibilității.
Întâmpinarea a fost motivată pe disp. Legii 188/1999.
A solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
În susținerea întâmpinării, a depus la dosar înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 84-86 dosar Tribunal).
Prin Sentința civilă nr. 1608/2014, Tribunalul G. a admis excepția necompetenței materiale și a declinat judecata cauzei în favoarea Judecătoriei G..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 21.10.2014, sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 08.12.2014, instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G. și a reținut cauza în pronunțare asupra excepției.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G., în temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ. de la 1865,, instanța reține următoarele:
În fapt, începând cu data de 21.07.2009 (f. 22), pârâtul a fost salariat în cadrul aparatului de specialitate al Primăriei Municipiului G., într-o funcție publică iar, în perioada 2008-2010, pârâtul a beneficiat de mai multe sporuri, cu privire la care Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a județului G. a constatat, prin Decizia nr. 41/18.11.2011, că au fost în mod nelegal acordate, cauzându-se instituției un prejudiciu în sumă de 5945 lei ce trebuie recuperat de la pârât.
La dosar nu există dovada că raporturile de serviciu cu funcționarul public ar fi încetat, astfel încât susținerile reclamantului în acest sens nu sunt dovedite.
În drept, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999 republicată, privind Statutul funcționarilor publici, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
Reclamanții solicită în prezent ca pârâtul să restituie sporuri pe care le-a încasat în perioada 2008-_, când avea calitatea de funcționar public, referent de specialitate în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului G. și, ca atare, prejudiciul a fost cauzat instituției în această perioadă, chiar dacă a fost cuantificat ulterior.
Sunt deci incidente în speță prevederile art. 84 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora răspunderea civilă a funcționarului public se angajează pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează.
În aceste condiții, rezultă că obiectul prezentului litigiu îl constituie recuperarea pagubelor produse de pârâtul P. G., în perioada în care acesta a avut calitatea de funcționar public, în patrimoniului autorității publice în care funcționa, respectiv în patrimoniul Municipiului G..
Instanța opinează în mod contrar susținerilor Tribunalului din considerentele sentinței civile nr. 1608/2014, că încetarea raporturilor de funcționar public – autoritate între momentul cauzării prejudiciului și momentul inițierii litigiului, nu atrage aplicarea unor alte norme de drept, respectiv cele privind răspunderea civilă delictuală.
Chiar dacă pârâtul nu ar mai avea calitatea de funcționar public la data formulării acțiunii, această împrejurare nu este de natură să atragă competența judecătoriei în soluționarea litigiului, întrucât sub acest aspect este relevant faptul că în cauză se solicită repararea unui prejudiciu pretins a fi fost produs în perioada în care pârâtul se afla în raporturi de serviciu cu reclamantul.
Nu ar exista nici o justificare pentru ca un litigiul cu un asemenea obiect, în care persoana considerată responsabilă de producerea prejudiciului mai are calitatea de funcționar public, să fie judecat de instanța de contencios administrativ iar un litigiu similar, dar care privește o persoană care nu mai are la data derulării litigiului calitatea de funcționar public, să fie judecat de instanța de drept comun, după alte reguli procedurale, mai ales că sintagma raportul de serviciu al funcționarului public, din cuprinsul art. 109 din Legea nr. 188/1999, are în vedere calitatea de funcționar public la data producerii faptelor care au declanșat litigiul și nu la data derulării litigiului.
În concluzie, instanța constată că pretențiile reclamantului M. G. sunt derivate în mod direct din raportul de serviciu dintre această instituție și funcționarul public P. G., prejudiciul datând din această perioadă și, ca atare, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, competența de soluționare a prezentei cauze revine Tribunalului G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Pe cale de consecință, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G. și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal.
De asemenea, reținând că, în prezenta cauză, atât Tribunalul G. cât și Judecătoria G. s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, instanța va constata că există un conflict negativ de competentă va suspenda orice altă procedură și va sesiza Curtea de Apel G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal în vederea soluționării conflictului ivit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G..
Declină în favoarea Tribunalului G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal competența de soluționare a cauzei civile formulate de reclamanții M. G. PRIN PRIMAR și INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI G., ambii cu sediul în localitatea G., ., județul G., în contradictoriu cu pârât P. G., domiciliată în localitatea G., ., . având ca obiect „pretenții”.
Constată ivit un conflict negativ de competență.
Dispune sesizarea Curții de Apel G. – Secția de C. Administrativ și Fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.12.2014.
Președinte,Grefier,
Judecător A. T. A. C. B.
Red AT/12.01.2015
Teh/15,01,2015/5ex
Comunicat 3ex/
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 164/2014. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 27/2014.... → |
|---|
