Plângere contravenţională. Sentința nr. 520/2013. Judecătoria GHERLA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 520/2013 pronunțată de Judecătoria GHERLA la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 730/235/2013
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr. 3188
JUDECĂTORIA G.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 520/2013
Ședința publică din data de 23.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. O.-M.
GREFIER: G. Tudorița
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII- I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare se constată lipsa părților.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a II-a strigare, conform art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (Hotărârea CSM nr. 387/2005), nu se prezintă niciuna din părți, însă, la dosarul cauzei (fila 15) există o cerere de judecare în lipsă din partea intimatului, astfel că judecata va continua chiar în lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Verificându-și competența, în temeiul art. 131alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general și material să judece prezenta cauză, conform prevederilor art. 94 pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă raportat la art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Teritorial, însă, instanța apreciază că nu ar fi competentă pentru soluționarea litigiului dedus judecății, întrucât, din actele existente la dosar, rezultă că plângerea petentei are ca obiect o contravenție săvârșită în localitatea G., localitate care se află în circumscripția de jurisdicție a Judecătoriei Cluj-N., după cum rezultă din prevederile Hotărârii de Guvern nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lîngă judecătorii. De altfel, intimatul a și invocat în cuprinsul întâmpinării excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei G..
Raportat la excepția invocată, instanța apreciază că nu se poate proceda la acest termen de judecată la estimarea duratei procedurii, conform art. 238 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și, în temeiul art. 237 alin. 2 pct. 1 din același act normativ, va proroga pronunțarea asupra acestui aspect după soluționarea incidentului procedural cu privire la competență.
Instanța pune în discuție excepția necompetenței teritoriale invocată de către intimat prin întâmpinare, și, deoarece părțile legal citate nu sunt prezente pentru a pune concluzii în ceea ce privește excepția de necompetență, instanța rămâne în pronunțare asupra acestui incident procedural.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de fată, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 18.02.2013, sub nr._ /2012, petenta ., prin avocat cu împuternicire la fila 6 din dosar, a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier- ISCTR:
- în principal: anularea procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 29.01.2013, caracterul contravențional al faptei fiind înlăturat pentru eroare de fapt;
- în subsidiar: reformarea procesului-verbal sub aspectul sancțiunii, respectiv înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, prin procesul-verbal contestat, agentul constatator a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 4.000 lei, reținând că, în data de 04.09.2012, ora 12:30, pe DN1 km 429+200, pe raza localității G., jud. Cluj, a fost oprit și verificat în trafic ansamblul format din autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, utilizată în baza copiei conforme_, ce efectua un transport rutier de marfă, fiind condus de echipajul format din Muthi I. și G. A.; în urma verificărilor și a descărcărilor tahografice din cardurile conducătorilor auto cu ajutorul TAHOSCAN 1,9 s-a constatat faptul că conducătorul auto Muthi I. în data de 31.08.2012 a realizat o perioadă zilnică de 3,47 ore față de 9 ore. Totuși, a precizat petenta că agentul constatator a reținut greșit nr. de înmatriculare al autoutilitarei, respectiv_ în loc de_ .
A mai arătat petenta că autovehiculul a fost condus pe traseul Satu M.- Târgu M. de către conducătorul auto Muthi I., iar, la întoarcere, pe traseul Târgu M.-Satu M. a format echipaj cu conducătorul auto G. A., însă conducătorul auto a fost convins că s-a încadrat în reglementările legale referitoare la șofat și perioadele de repaus prev. de cap. II din Regulamentul CE nr. 561/2006, întrucât se afla în echipaj și a apreciat că s-a încadrat în prevederile privind perioada de repaus zilnic redus. Ori, raportat la prevederile art. 11 alin. 1 din OG nr. 2/2001, petenta a considerat că a existat o eroare de fapt din partea celui care a săvârșit fapta ilicită, o reprezentare greșită a realității la momentul săvârșirii faptei, reprezentare determinată de necunoașterea sau cunoașterea greșită a unor date ale realității, sens în care a solicitat constatarea împrejurării că este înlăturat caracterul contravențional al faptei, salariatul societății fiind în eroare cu privire la calculul perioadei de repaus în echipaj.
În subsidiar, raportat la prevederile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, petenta a apreciat că sancțiunea amenzii în cuantum de 4.000 lei este disproporționată față de natura și gravitatea faptei, astfel că s-a solicitat reformarea procesului-verbal sub aspectul sancțiunii, respectiv înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001 și cele ale Regulamentului CE nr. 561/2006.
În probațiune, petenta a depus la dosarul cauzei copia procesului-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 29.01.2013 (filele 7-8) și dovada de comunicare a acestui înscris (fila 9) și a solicitat instanței să stabilească în sarcina intimatului obligația de a depune la dosar toate documentele care au stat la baza emiterii procesului-verbal.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, în temeiul dispozițiilor art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 18.03.2013, prin serviciul registratură al acestei instanțe, intimatul a depus întâmpinare (filele 15-18), solicitând respingerea acțiunii petentei ca netemeinică și nelegală și menținerea în totalitate a procesului-verbal de contravenție, cu obligarea petentei de a achita amenda contravențională.
Pe cale de excepție, intimatul a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G. raportat la locul săvârșirii contravenției, ce determină, conform prevederilor art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, competența Judecătoriei Cluj-N..
Pe fondul cauzei, față de motivele de nelegalitate invocate, intimatul a apreciat că acestea sunt nefondate, arătând că agentul constatator a precizat dintr-o simplă eroare materială, că vehiculul controlat avea nr. de înmatriculare_ în loc de_, însă, din descrierea faptei contravenționale și din formularul de control în trafic . nr._ și din listarea din aparatul tahograf, rezultă fără urmă de tăgadă, că vehiculul verificat este_ . Mai mult, a apreciat intimatul că este nepertinentă motivația petentei cu privire la eroarea de fapt, necunoașterea dispozițiilor legale în materie sau greșita aplicare a acestora neputând constitui cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale.
A arătat intimatul că, prin reglementarea art. 4 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2008, legiuitorul european a stabilit, în mod imperativ, cum se poate desfășura, în condiții de siguranță, un transport și modul în care trebuie luat repausul zilnic. Ori, în cauza dedusa judecății, conducătorul auto avea trei posibilități, anume: să efectueze o perioadă de odihnă zilnică de 11 ore consecutive sau fracționat în două etape, prima de 3 ore și a doua de 9 ore consecutive sau să efectueze o perioadă de odihnă zilnică redusă de minim 9 ore consecutive, dar nu mai mult de 11 ore.
Având în vedere cele expuse, intimatul a concluzionat că agentul constatator a reținut fapta contravențională în mod temeinic și legal, întrucât nerespectarea perioadelor de conducere reglementate de OG nr. 37/2007 sunt considerate fapte contravenționale cu un pericol social mare, punând în pericol atât siguranța circulației, cât și pe cea a participanților la traficul rutier, din moment ce oboseala la volan este principala cauză a accidentelor rutiere.
Pe cale de consecință, a apreciat intimatul că nu se impune sancțiunea avertismentului atâta vreme cât petenta a săvârșit o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului CE nr. 561/2006, ci a solicitat să se constatate netemeinicia plângerii și să se mențină ca temeinic și legal procesul-verbal de contravenție dedus judecății.
În drept, au fost invocate prevederile HG nr. 69/2012, OMTI nr. 980/2011, OG nr. 26/2011, HG nr. 995/2011, OMTI nr. 1088/2011, OMT nr. 1058/2007, OG nr. 37/2007, OG nr. 2/2001 și art. 115 din Codul de Procedură Civilă.
În probațiune, intimatul a depus, în copie, la dosarul cauzei: procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 29.01.2013 (fila 19) și dovada de comunicare a acestui înscris (fila 22), o fișă ilustrând listarea din aparatul tahograf (fila 20), formularul de control în trafic . nr._ (fila 21), o fișă ilustrând contravenții conducători auto de la data de 04.08.2012 până la data de 04.09.2012 (fila 23) și o planșă ilustrând vizualizarea diagramelor a conducătorului auto Muth I.-I. pentru săptămâna 27.08._12 (fila 24).
La data de 22.04.2013, prin serviciul registratură al acestei instanțe, petenta a depus la dosarul cauzei, ca răspuns la întâmpinarea formulată de către intimat, un înscris intitulat “Note scrise” (filele 31-33), prin care a solicitat respingerea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., întrucât fapta contravențională a fost săvârșită pe raza localității G., localitate care se află în circumscripția Judecătoriei G.. Pe fondul cauzei, s-au reiterat motivele expuse în cuprinsul acțiunii introductive.
Verificându-și competența la termenul de judecată de astăzi, 23.04.2013, instanța a constatat că nu ar fi competentă teritorial să soluționeze cauza, sens în care a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale, raportat la locul săvârșirii contravenției, astfel cum a fost invocată prin întâmpinare și, deoarece părțile nu au fost prezente pentru a pune concluzii cu privire la acest aspect a rămas în pronunțare asupra excepției.
Analizând cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, excepția necompetenței teritoriale, reține următoarele:
În fapt, la data de 29.01.2013, prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ (filele 7-8), petenta a fost sancționată contravențional, conform dispozițiilor art. 9 alin. 1 lit. c din OG nr. 37/2007, cu amendă în cuantum de 4.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 pct. 6 din OG nr. 37/2007. Pentru a decide astfel, agentul constatator a reținut că, la data de 04.09.2012, ora 17:30, pe DN1 km 491+200, pe raza localității G., jud. Cluj, a fost oprit și verificat în trafic ansamblul format din autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, utilizată în baza copiei conforme_, ce efectua un transport rutier de marfă, fiind condus de echipajul format din Muth I. și G. A. și, în urma verificărilor și a descărcărilor tahografice din cardurile conducătorilor auto cu ajutorul TAHOSCAN 1,9 s-a constatat faptul că conducătorul auto Muth I., în data de 31.08.2012, a realizat o perioadă zilnică de 3,47 ore față de 9 ore. A mai arătat agentul constatator că s-a întocmit formularul de control în trafic . nr. 5284.
În drept, conform art. 131 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civilă, la prima zi de înfățișare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Procedând astfel, la termenul de judecata din data de 23.04.2013, instanța a constatat că nu ar fi competenta teritorial pentru soluționarea litigiului dedus judecății, întrucât, din actele existente la dosar, rezultă că plângerea petentei are ca obiect o contravenție săvârșită în localitatea G., jud. Cluj, localitate care se află în circumscripția de jurisdicție a Judecătoriei Cluj-N., după cum reiese din prevederile Hotărârii de Guvern nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii. De altfel, această împrejurare a fost constatată și de către intimat care, în cuprinsul întâmpinării, a invocat excepția necompetentei teritoriale.
Din coroborarea prevederilor art. 129 alin. 2 pct. 3 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civilă cu cele ale art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța reține că legiuitorul a instituit competența teritorială pentru judecarea plângerii contravenționale de către instanța în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, ca fiind una de ordine publica. În mod imperativ, legiuitorul a dispus ca orice plângere contravențională să fie soluționată de către judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, independent de domiciliul/sediul pârâtului sau al reclamantului, astfel că petentul reclamant nu poate, prin alegerea sa, să învestească o instanță necompetentă.
Aplicând aceste prevederi la speța dedusă judecății, instanța apreciază că se impune admiterea excepției necompetentei teritoriale, invocată de către intimat prin întâmpinare, raportat la faptul că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentei în cuprinsul procesului-verbal de contravenție este localitatea G., jud. Cluj, localitate care nu se afla în circumscripția de jurisdicție a Judecătoriei G.. Din cuprinsul prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii reiese faptul că localitatea unde a fost constatata săvârșirea contravenției se afla în circumscripția de jurisdicție a Judecătoriei Cluj-N., astfel că se va dispune declinarea competentei de soluționare a plângerii de față în favoarea acestei instanțe.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 131 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă și art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 132 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă, se va admite excepția necompetenței teritoriale, invocată de către intimat prin întâmpinare și se va declina competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de către petenta ., în favoarea JUDECĂTORIEI CLUJ-N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale, invocată de către intimat prin întâmpinare și, în consecință:
Declină competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de către petenta ., CUI RO14710237, J_, cu sediul în municipiul Satu M., Parc Industrial Sud, nr. 2, jud. Satu M. în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier- ISCTR, cu sediul în București, .. 38, sector 1, cod fiscal_ și sediul procesual ales în Cluj-N., .. 17, jud. Cluj în favoarea JUDECĂTORIEI CLUJ-N..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2013.
Președinte, Grefier,
D. O.-M. G. Tudorița
Red.D./Dact.D.
2 ex./25.04.2013
| ← Fond funciar. Sentința nr. 531/2013. Judecătoria GHERLA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
