Contestaţie la executare. Sentința nr. 802/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 802/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 25-01-2013 în dosarul nr. 16200/236/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
Sentința civilă Nr. 802/2013
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. R. N.
Grefier E. P.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator . și pe intimat ., având ca obiect contestație la executare.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 18.01.2013 când s-au pus concluzii pe fond, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când a deliberat și pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 25.10.2012 contestatoarea . în contradictoriu cu intimata . a formulat opoziție la executare și contestație la executare pornită în temeiul titlului executoriu bilet la ordin RZPR3AL_ emis de contestatoare.
În fapt contestatoarea arată că la data de 11.06.2012, în calitate de vânzătoare, a încheiat un contract de vânzare produse agricole viitoare cu intimata . în calitate de cumpărătoare, prin care s-a obligat să-i livreze cumpărătoarei 350 tone floarea soarelui (denumita in continuare marfa), in perioada 10.08._12, plata urmând sa se realizeze după livrare.
În scopul garantării executării obligației de livrare a mărfii, contestatoarea . a emis in beneficiul intimatei . un bilet la ordin în valoare de din valoarea contractului, scadent la 15 zile după ultima zi a perioadei de livrare stabilite contractual. Caracterul contractului îl reprezintă vânzarea în mod anticipat a unei recolte viitoare. Contestatoarea nu a fost în măsură să-și onoreze obligațiile contractuale datorita secetei ce a infectat recolta în anul 2012, calamitatea naturală reprezentând un eveniment de forța majoră.
Intervenirea forței majore a comunicat-o cumpărătoarei punându-i în acest sens la dispoziție certificatul de forța majora emis de Camera de Comerț, Industrie si Agricultura G. la data de 3.08.2012 ( înscris atașat) In conformitate cu prevederile contractuale, forța majora reprezintă evenimentul care împiedică executarea obligațiilor contractuale si apără de răspundere partea care o invoca in condițiile in care aceasta o face cunoscută.
A mai arătat contestatoarea că la data de 3.08.2012 a obținut certificatul exonerator de răspundere de la Camera de Comerț, Industrie si Agricultura G. si l-a transmis, concomitent cu înștiințarea interveniții acestui eveniment, intimatei ..
Cu ignorarea efectelor interveniții evenimentului de forța majoră, constatat de autoritatea în drept si comunicat în termen intimatei, inclusiv cu ignorarea împrejurării ca, de buna credința, contestatoarea a inițiat demersuri in scopul încheierii unei noi înțelegeri ca urmare a acestei împrejurări, și însăși intimata a avut ocazia sa verifice realitatea, prin observarea culturilor la fata locului, prin reprezentanții săi, aceasta, abuzând de existenta biletului la ordin emis in favoarea sa, a demarat procedurile pentru executarea silita a garanției contestatoarei. Biletul la ordin era emis pentru garantarea obligațiilor ce nu mai subzistau ca urmare a intervenirii evenimentului de forța majora.
Cu rea credința s-a executat o garanție in lipsa unui raport fundamental, fiind astfel incidența excepția ce nu este prohibita de art.19 din Legea nr. 58/1934, respectiv faptul ca posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului.
Împrejurarea ca intimata știa ca nu mai exista obligația contestatoarei rezulta si din corespondenta pârtilor. Prin „acte scrise" (certificat de forța majora si dovada comunicării acestuia intimatei, alături de dispozițiile contractului încheiat între părți) se poate stabili ca excepția personala referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea biletului la ordin este admisibila, in condițiile in care deși era decăzută din dreptul sau cambial, cu rea – credință intimata a executat titlul executoriu. Mai mult decât atât, titlul - bilet la ordin este lovit de nulitate absoluta, in momentul execuției cambiei, acestuia lipsindu-i o cauza licita, si fiind executat cu rea credința.
Conform art. 14 din Codul Civil, „Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa-si exercite drepturile si sa își execute obligațiile civile cu bună-credință, in acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri".
Proba relei credințe a intimatei consta în împrejurarea că, deși nu mai exista temei contractual, fiind astfel stins dreptul sau cambial, aceasta a uzat de biletul la ordin executând o suma ce nu-i era datorată.
Astfel, apreciază contestatoarea, intimata a săvârșit un veritabil abuz de drept, legea interzicând expres unei persoane sa-si exercite un drept in scopul de a vătăma sau păgubi pe altul in mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credințe (art.15 C.civ ).
La încetarea contractului, părțile sunt liberate de obligațiile asumate (art.1321 rap. la art.1325 C. civil). Una din cauzele încetării contractului o reprezintă imposibilitatea fortuita de executare, stabilește legea, si tot au convenit si părțile prin contractul încheiat.
Biletul la ordin este un instrument de plata, ce nu poate subzista si ca unul de garantare a obligațiilor contractuale. In acest sens, exista reglementari legale distincte Codul Civil reglementând institutia scrisorii de garanție. Fiind insa un instrument de plata, nu i se pot aplica prevederile aferente scrisorii de garanție.
Obligația înscrisă in biletul la ordin este prevăzută diferit in contractul nr._/11.06.2012. încetarea contractului nr._ insa lipseste de obiect biletul la ordin, acesta ramanand fara efecte juridice. Lipsa obiectului conduce la nulitatea actului unilateral, contestatoarea intelegand astfel sa solicite admiterea excepției cambiale si anularea titlului - bilet la ordin, consecința a reținerii lipsei calitatii de creditor a celui care a demarat executarea silita.
In temeiul principiului „ excepția generalibus derogant", petenta solicită anularea executării silite pornita in temeiul biletului la ordin, in cadrul opoziției la executare, ca urmare a motivelor invocate in cdusa petendl, respectiv a excepțiilor obiective de nulitate a raportului cambial (inexistenta obligației cambiale conform art.1381 C.civil, si a neineplinirii condiției prealabile a somației de executare) si a excepției personale intemeiate pe probe scrise ce vizeaza inexistenta raportului juridic fundamental in baza caruia a fost emis biletul la ordin, si solicitam admiterea opoziției la executare.
De asemenea petenta a mai solicitat anularea executării, și ca urmare a neîndeplinirii următoarelor condiții fundamentale pentru valabilitatea executării, impuse de Legea 58/1934: emiterea somației de executare; comunicarea somației către debitoarea contestatoare. (In ceea ce privește comunicarea, in condițiile in care aceasta s-a realizat, lipsa „primirii" sale - art.62 din Lg.58/1934 - duce la repunerea in termenul de a formula opoziție, a contestatoarei); înscrierea tuturor mențiunilor prevăzute in Legea nr. 58/1934 in somație. In ceea ce privește contestația la executare, aceasta vizează anularea executării ca urmare a neîndeplinirii procedurii somației, cu consecința anularii tuturor actelor ulterioare.
Biletul la ordin a fost introdus spre decontare la banca emitentului - . - Agenția G., ., la data de 18.10.2012, prin procedura interbancara, contestatoarea nefiind în măsură să identifice dosarul de executare si Biroul Executorului Judecătoresc căruia i s-a încuviințat executarea. De la data transmiterii biletului la ordin băncii debitate si pana in prezent, nu s-a aflat in posesia institutiei bancare nici dovada investita cu formula executorie a biletului la ordin si nici îndeplinirea procedurii încuviințării executării silite. Lipsa acestora reprezintă tot atatea motive de admitere a contestatiei la executare si de anulare a formelor de executare a biletului la ordin atacat.
In drept: Legea 58/1934, Cod Civil, C.proc.civila.
Probe: înscrisuri.
Intimata . a depus întâmpinare solicitând respingerea opoziției ca inadmisibilă și a contestației la executare ca fiind inadmisibilă și lipsită de obiect.
În drept se invocă art 19,61, art 62 din legea 58/1934, art. 399 și urm, art 115-118 și urm, art 274C.pr.civ, art 1351 C.civ.
La termenul din 18.01.2013 . și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat obligarea pârâtei la restituirea Biletului la ordin RZPR3AE nr._ .
În fapt se arată că la data de 11.06.2012, ., în calitate de vânzător, a încheiat un contract de vânzare produse agricole viitoare eu parata ., in calitate de cumpărătoare prin care s-a obligat, prin respectivul contract, să-i livreze cumpărătoarei 350 tone floarea soarelui (denumită în continuare marfa), în perioada 10.08._12, plata urmând sa se realizeze după livrare.
In scopul garantării executării obligației de livrare a mărfii, reclamanta . a emis in beneficiul paratei . un bilet la ordin in valoare de 30% din valoarea contractului, scadent la 15 zile după ultima zi a perioadei de livrare stabilite contractual. Caracterul contractului îl reprezintă vânzarea în mod anticipat a unei recolte viitoare.
Reclamanta nu a fost în măsura să-și onoreze decât parțial obligațiile contractuale datorita secetei ce a afectat recolta in anul 2012, calamitatea naturala reprezentând un eveniment de forță majoră, atestat de autoritatea abilitata, eveniment exonerator de răspundere conform contractului încheiat între părți .
In conformitate cu prevederile contractuale, forța majora reprezintă evenimentul care împiedică executarea obligațiilor contractuale si apără de răspundere partea care o invoca in condițiile in care aceasta o face cunoscută.
Reclamanta . a obținut certificatul exonerator de răspundere de la Camera de Conicii, Industrie si Agricultura G. si l-a transmis, concomitent cu înștiințarea intervenirii acestui eveniment, paratei .. Cu toate acestea, reclamanta si-a executat in procent de aproape 50% obligațiile asumate contractual, marfa livrata depășind așadar procentul de 30% garantat, si fiind in proporție mai mare decât gradul de cultura neafectat de evenimentul de forța majora (a rămas neafectata 20% din cultura reclamantei).
Cu ignorarea efectelor intervenirii evenimentului de forța majora, constatat de autoritatea in drept si comunicat in termen paratei, inclusiv cu ignorarea împrejurării ca, de buna credința, reclamanta a inițiat demersuri in scopul încheierii unei noi înțelegeri ca urmare a acestei împrejurări, și însăși intimata a avut ocazia sa verifice realitatea, prin observarea culturilor la fata locului, prin reprezentanții săi, si tara sa tina seama de faptul ca in parte, reclamanta si-a îndeplinit obligațiile contractuale, intimata, abuzând de existenta biletului la ordin emis in favoarea sa, a demarat procedurile pentru executarea silita a garanției contestatorului.
Biletul la ordin era emis pentru garantarea obligațiilor ce nu mai subzistau ca urmare a intervenirii evenimentului de forța majora, acesta fiind fără drept deținut in continuare de parata. Cu rea credința se afla la dispoziția paratei o garanție in lipsa unui raport fundamental. Împrejurarea ca parata știe ca nu mai exista obligația reclamantei rezulta si din corespondenta pârtilor. Plin actele depuse (certificat de forța majora si dovada comunicării acestuia paratei, alături de dispozițiile contractului încheiat intre părți) se poate stabili ca raportul fundamental care a determinat crearea biletului la ordin nu mai exista, in condițiile in care deși era decăzută din dreptul sau cambial, cu rea-credința intimata a executat titlul executoriu.
Mai mult decât atât, titlul - executarea cambiei se realizează cu rea credința.
Conform art.14 din Codul Civil, „Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie su-si exercite drepturile .si sa își execute obligațiile civile cu bună - credință, în acord cu ordinea publica si cu bunele moravuri". Proba relei credințe a paratei consta in împrejurarea ca, deși nu mai exista temei contractual, fiind astfel stins dreptul sau cambial, aceasta a uzat de biletul la ordin executând o suma ce nu~i era datorata.
Astfel, intimata a săvârșit un veritabil abuz de drept, legea interzicând expres unei persoane sa-si exercite un drept in scopul de a vătămă sau păgubi pe altul în mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credințe (art.15 C.civ.). La încetarea contractului, părțile sunt liberate de obligațiile asumate (art.1321 rap. la art. 1325 C.civil). Legea (art. 1557 Noul Cod Civil) stabilește că, în cazul imposibilității de executare contractul este desființat de plin drept si fără vreo notificare, caz in care se aplica regulile din materia rezoluțiunii.
Efectele acestei situații sunt tot de lege stabilite expres (art. 1554 alin. 1 Noul Cod Civil) „fiecare parte este ținută, in acest caz, sa restituie celeilalte părți prestațiile primite Restituirea prestațiilor, in cazul de fata, se refera Ia obligația de predare aflata in sarcina paratei. Biletul la ordin este un instrument de plata, ce nu poate subzista si ca unul de garantare a obligațiilor contractuale. In acest sens, exista reglementari legale distincte Codul Civil reglementând instituția scrisorii de garanție. Fiind însă un instrument de plata, nu i se pot aplica prevederile aferente scrisorii de garanție. Obligația înscrisă în biletul la ordin este prevăzută in contractul nr._ din 1 1.06.2012. Încetarea contractului insa naște obligația restituirii prestațiilor efectuate in temeiul sau, inclusiv restituirea biletului Ia ordin către emitent, respectiv către reclamanta.
La termenul din 18.01.2013 pârâta a invocat excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei G. arătând că prin precizarea cererii făcută de reclamanta . la termenul din 18.01.2013 aceasta a schimbat natura juridică inițială a cererii din contestație la executare într-o acțiune în pretenții de drept comun, că potrivit literei g din contract părțile au stabilit competenta teritorială a instanței de la sediul cumpărătorului cu privire la orice litigiu privind contractul. Se mai arată că potrivit art 7 C.pr. civ „cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal”
La termenul de judecată din data de 18.,01.2013 instanța a pus în discuția părților excepția lipsei competenței teritoriale, invocată de pârâtă.
Analizând excepția invocată, instanța reține următoarele:
Prin cererea precizată pârâta solicită să se dispună anularea biletului la ordin RZPR3AL_ emis în beneficiul pârâtei ., anularea titlului executoriu și desființarea tuturor formelor de executare, iar pe calea contestației să de dispună anularea tuturor formelor de executare încheiate, invocând intervenirea forței majore în ceea ce privește executarea contractului de cumpărare nr._/11.06.2012 și că pârâta nu ar fi trebuit să încaseze biletul la ordin RZPR3AL_ care garanta obligația de livrare a mărfii.
Constată instanța că prezentul litigiu este o acțiune de drept comun care privește executarea contractului de cumpărare nr._/11.06.2012
Potrivit literei g din contractul de cumpărare nr._/11.06.2012 părțile au stabilit competenta teritorială a instanței de la sediul cumpărătorului cu privire la orice litigiu privind contractul, instanța care corespunde în prezenta cauză și cu instanța de la sediul pârâtului.
Potrivit art. 5 din C.pr. civ, „cererea se face la instanța domiciliului pârâtului”, iar potrivit art 19 C.pr.civ „Părțile pot conveni, prin înscris sau prin declarație verbală în fața instanței, ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, au competență teritorială, afară de cazurile prevăzute de art. 13, 14, 15 și 16.”
Constată instanța că în prezenta cauză nu este vorba de o competență exclusivă, astfel că părțile pot conveni cu privire la competența instanței, motiv pentru care instanța competentă să judece prezentul litigiu este instanța de la sediul ., care are calitatea de cumpărător și pârât, respectiv Judecătoria B..
Instanța nu reține apărarea reclamantei că prezentul litigiu ar privi o cerere care izvorăște din biletul la ordin pentru a fi competentă instanța locului de plată întrucât, raportat la apărările reclamantei, cererea acesteia izvorăște din contractul de cumpărare nr._/11.06.2012, ceea ce se solicită instanței fiind să se stabilească dacă a intervenit sau nu forța majoră și dacă pârâta era îndreptățită sau nu la încasarea biletului la ordin RZPRR3AL_ care garanta obligația de livrare a mărfii.
Față de aceste considerente, în baza art. 158 C.pr.civ., instanța va admite excepția lipsei competenței teritoriale a Judecătoriei G. și, în consecință, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B., jud B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei competenței teritoriale a Judecătoriei G. invocată de( pârâta ) intimată ..
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta ., cu sediul în . și pe pârâta ., cu sediul în B., .-7, cod poștal_, jud. B., în favoarea Judecătoriei B., jud B..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red jud NRN
dact IF/2ex/2013
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 6452/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1300/2013.... → |
|---|
