Acţiune în constatare. Sentința nr. 7584/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7584/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 40717/245/2011*
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7584
Ședința publică de la 27 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. M. F.
GREFIER P. A.-M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. V. și pe pârâții V. M., C. C., H. M., intervenienții U.N.B.R. - B. IAȘI - PRIN REPREZENTANT G. C., C. NAȚIONAL DE COMBATERE A DISCRIMINĂRII, având ca obiect acțiune în constatare daune morale-rejudecare.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 13.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 20.05.2014, apoi pentru 27.05.2014, când,
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iasi sub nr. _ la 15.12.2011, reclamantul M. V. a solicitat obligarea pârâților V. M., C. C., H. M., pentru ca instanta sa constate ca reclamantul are calitatea de avocat al Baroului Iasi, sa inlature starea de discriminare creata prin fapta paratilor de interzicere a accesului in Penitenciarul Iasi in scopul acordarii de asistenta juridica, precum si sa oblige paratii la plata sumei de 10.000 lei cu titlul de daune morale.
În motivare reclamantul a arătat că in data de 17.10.2011, orele 17,00, s-a prezentat la Penitenciarul Iasi pentru a pregati apararea unui client ce avea termen de recurs la Curtea de Apel Iasi la data de 18.10.2011 si desi a prezentat la poarta Penitenciarului, legitimatia si imputernicirea avocatiala, paratii C. C. si H. M. nu i-au permis accesul in penitenciar motivand ca sunt in posesia unei note interne emisa de directorul M. V. in care se specifica interzicerea accesului reaclamantului. Prin adresa nr. X/1259/PIIS/08.11.2011, i s-a adus la cunostinta reclamantului ca motivul refuzului consta in aceea ca nu face parte din B. Iasi.
Reclamantul a aratat ca prin fapta paratilor i-a fost ingradit un drept constand in practicarea avocaturii si i-a fost creat un sentiment de inferioritate.
A întemeiat în drept apărările pe dispozițiile art. 6,13,14,17 din CEDO, art. 24 si art. 52 din Constitutia Romaniei si art. 15 din Codul civil.
Cererea a fost însoțită de copii după cererea reclamantului, înregistrată la penitenciar sub nr. 1259/2012, răspuns eliberat de directorul penitenciarului, decizia nr. 109/2011 a baroului Iași și certificat de înregistrare fiscală.
Pârâții au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii. Susțin că reclamantul nu a făcut dovada că este avocat al Baroului Iași și că pentru a avea acces în Penitenciarul Iași ar trebui să facă dovada că este avocat, are împuternicire și că are legitimație/carnet de avocat vizat la zi, or, reclamantul nu a făcut aceste dovezi, iar prin adresa nr. 1913/2011 înaintată de B. Iași, rezultă că reclamantul nu este avocat al acestei instituții.
Solicită respingerea celui de al doilea capăt de cerere ca rămas fără obiect.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C. pr. civ., ale Legii 275/2006, ale HG 1897/2006, Ordinul Ministrului Justiției nr. 2714/C/2001 și Ordinul Ministrului Justiției nr. 1676/C/2010.
A fost solicitată judecata în lipsă.
Întâmpinarea a fost însoțită de copia adresei nr. 1913/2011 eliberată de B. Iași.
La data de 27.03.2012, U. – B. Iași, prin reprezenta legal N. V., a formulat cerere de intervenție în interes alăturat reclamantului.
Susține că denumirea de Uniunea Națională a Barourilor din România, marca R. și însemnele specifice profesiei de avocat aparțin în totalitate acesteia și toate solicitările adresate de B. tradițional, alte organe și instituții sau justițiabili referitoare la calitatea de avocat se impun a fi respinse ca fiind făcute de persoane care nu au calitatea de avocat.
Solicită judecata în lipsă.
Prin încheierea din 10.05.2012, a fost încuviințată în principiu cererea de intervenție accesorie.
În dovedirea cererii formulate s-a încuviințat reclamantului administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâților.
Pârâții nu au propus probe în contradovadă.
Prin Sentința civilă nr._/21.06.2012, Judecătoria Iasi respins cererea reclamantului ca neintemeiata.
Prin decizia civila nr. 2158/16.10.2013, pronuntata in dosarul_ Tribunalul Iasi, a admis recursul formulat de reclamant si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
In rejudecarea cauzei, instanta a dispus citarea CONSILIULUI N. DE COMBATERE A DISCRIMINARII.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in rejudecare, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtilor la repararea prejudiciilor morale suferite ca urmare a faptei ilicite, fiind aplicabile dispozițiile art. 998 si urmatoarele din Codul civil în vigoare privind fapta proprie a pârâtilor.
Angajarea răspunderii civile delictuale impune verificarea îndeplinirii cumulative a condițiilor referitoare la existența prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate dintre acțiunea sau inacțiunea ilicită a pârâtului și paguba suferită, precum și existența vinovăției autorului faptei ilicite.
Instanța apreciază că nu este îndeplinită condiția în ceea ce privește fapta ilicita.
Astfel, instanta retine ca exercitarea profesiei de avocat și rolul avocatului în procesul civil este o chestiune de ordine publică pentru că respectul dreptului la apărare al fiecărei părți presupune și obligația instanței de a veghea la exercitarea potrivit legii a acestei profesii, înțelegând prin aceasta atât calitatea prestației depuse de avocat (cauza Web c. Marii Britanii) cât și însăși proba calității de avocat.
În art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, modificată și completată prin Legea nr. 255/2004, s-a prevăzut că "profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.", iar prin alin. 3 al aceluiași articol s-au interzis expres constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R., sub sancțiunea nulității de drept a acestor acte.
Or, câtă vreme dispozițiile din actul normativ arătat, având caracter de lege specială cu privire la modul de exercitare a profesiei de avocat, conțin anumite cerințe imperative, este de la sine înțeles că nu este posibilă îndeplinirea unei asemenea profesii în afara cadrului instituționalizat de acea lege (decizia 27/2007 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite).
Așa fiind și cum, în raport de prevederile art. 2 pct. 3 și art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, "judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii", se impune ca organele judiciare să observe că asistența juridică să fie acordată de o persoană care a dobândit calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 255/2004, pentru că, altfel, asistența juridică acordată echivalează cu o lipsă de apărare.
In cauza CEDO P. B. c. României Curtea a reținut faptul că ordinile
profesiunilor liberale sunt instituții de drept public, reglementate de lege și urmând
scopurile de interes general. Ele scapă astfel de sub incidența articolului 11 al Convenției (Le compte, V. Leuven și De Meyere c. Belgiei, hotărârea din 23 iunie 1981, . nr. 43, §§ 64-65; P. și alții c. Bulgariei, (decizie),_/99, 6 noiembrie 2003). "Curtea revelă că Uniunea a fost instituită prin legea nr. 51/1995 și că ea urmează un scop de interes general, adică promovarea unei asistențe juridice adecvate și, implicit, promovarea justiției însăși (mutatis mutândis, A. și alții c. Spaniei, nr._/88, decizia Comisiei din 2 iulie 1990, Decizii și rapoarte nr. 66, p. 188). Din acel moment, Uniunea nu ar putea să se analizeze ca o asociație în sensul articolului 11 al Convenției."
Este de notorietate că existența și funcționarea concomitentă a celor două barouri a reprezentat vreme îndelungată o chestiune în disputa acestora, în dezbaterea opiniei publice și care a ocazionat diverse dispoziții de speță ale organelor judiciare dar și a altor instituții publice, cel puțin în aparență contradictorii.
În privința organelor judiciare instanța reține pe de o parte soluțiile de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea de „exercitare fără drept a unei profesii” cu privire la unii membri ai structurii paralele iar pe de altă parte hotărârea CEDO în cauza B. c. Romania din 12.04.2004 și sentinta penală din 05.04.2012 a Judecătoriei D. în dosarul_ * rămasă definitivă prin respingerea recursului la 29.05.2012 prin care inclupatul P. B., liderul structurii paralele, a fost condamnat pentru respectiva infracțiune.
Este dincolo de orice dubiu rezonabil că formularea de la art.1 alin.2 și alin.3 – „Uniunea Naționale a Barourilor din România, denumitã în continuare U.N.B.R.”- se referă nu la structura paralelă B. (sau la alte structuri) ci la structura tradițională și că, dacă anterior a putut exista un paralelism și o „concurență” între structuri de tip privat ( a se vedea demersurile de înregistrare a unor denumiri și mărci ale structurii paralele), legiuitorul a înțeles în 2010 să abordeze această chestiune și să o tranșeze cu titlu general în favoarea structurii tradiționale.
Retinand ca reclamantul nu a facut dovada faptului ca este inscris in cadrul baroului de avocati constituit conform legii 51/1991 si ca acesta activeaza in alta forma de organizare profesionala decât Uniunea Barourilor din Romania, calitatea de avocat afirmata de catre reclamant nu poate fi recunoscută de catre instanta, fiind obtinuta in alta modalitate decat cea stabilita de lege
Prin urmare, fapta paratilor are caracter licit si nediscriminatoriu, nefiind exercitatat nici in mod abuziv, intrucat accesul in Penitenciarul Iasi pentru mandatar avocat se realizeaza cu dovada calitatii de avocat inscris in cadrul baroului de avocati constituit conform legii 51/1991.
Având în vedere toate cele expuse, instanța are a mai analiza celelalte condiții ale raspunderii.
Nedovedindu-se conditia existentei faptei ilicite, cererea va fi respinsa ca neintemeiată, urmand sa fie respinsa si cererea intervenientei U.N.B.R. - B. IAȘI, ca neintemeiata.
Instanta ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulata de reclamantul M. V., cu domiciliul in IAȘI, ., ., . cu pârâtii V. M., C. C., H. M., cu locul de munca la Penitenciarul Iasi, .. 10, cu participarea CONSILIULUI NAȚIONAL DE COMBATERE A DISCRIMINĂRII, cu sediul in sector 1, București, PIAȚA W. M., nr. 1-3ca neintemeiata.
Respinge cererea intervenientei U.N.B.R. - B. IAȘI - prin reprezentant G. C., IAȘI, Bld. N. I., nr. 30, ., ., ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.05.2014.
Președinte, Grefier,
F. R. M. P. A. M.
RED. TEHN. R.M.F./9.10.2014
8 exemplare
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3150/2014.... → |
|---|
