Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 22266/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința din camera de consiliu de la 15 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința civilă nr._/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civilă privind pe reclamanta E ON E. R. SA și pe pârâta H. M., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța ia act că este primul termen de judecată, procedura de citare a părților fiind legal îndeplinită. Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.
Față de exigențele art. 131 din Codul de procedură civilă, verificându-se competența de soluționare a cauzei, constată că este competentă material, raportat la dispozițiile art. 1027 alin. 1 din codul de procedură civilă și teritorial, față de prevederile art. 107 din Codul de procedură civilă, în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 din Codul de procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la un termen de 2 luni.
Instanța reține că reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, iar pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe.
Apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și utilă soluționării cauzei, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 255 din Codul de procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 258 din Codul de procedură civilă, instanța o încuviințează. Constată administrată proba.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, având în vedere și împrejurarea că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23 iunie 2014 sub nr._, pe calea procedurii speciale prevăzută de dispozițiile art. 1025-1032 Cod de procedură civilă, reclamanta S.C. E.ON E. ROMÂNIA S.A., a chemat în judecată pe pârâta H. M., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de 4.704,72 lei reprezentând debit principal, suma de 648,45 lei reprezentând dobânda legală calculată la debitul principal, de la data scadenței fiecărei facturi și până la data de 11.04.2014 și cheltuieli de judecată.
Instanța a fost legal investită prin completarea de către reclamantă a formularului de cerere prevăzut de dispozițiile art. 1028 Cod de procedură civilă. În motivarea cererii, societatea reclamantă a arătat că în baza contractului de furnizare a energiei electrice, a furnizat pârâtei energie electrică, fără ca acesta să își îndeplinească obligația de plată, astfel încât a acumulat un debit în cuantum de 5.252,17 lei, din care 4.704,72 lei reprezentă contravaloare energie electrică, iar 648,45 lei, penalități de întârziere pentru neplata la termen a facturilor. S-a încercat soluționarea amiabilă a litigiului, însă pârâta nu a înțeles să-și achite debitul.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025-1032 Cod de procedură civilă. Cererea a fost formulată și semnată de mandatar avocat N. R. A., conform împuternicirii . nr._.
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus următoarele înscrisuri, în copie certificată: certificat de înregistrare, Hotărârile Adunării Generale nr. 11/2010, 13/2010, centralizator datorii la 11.04.2014, situația facturilor neîncasate la 11.04.2014, centralizator calcul penalități la data de 11.04.2014, invitația la conciliere directă și dovada comunicării, contractul de furnizare a energiei electrice la consumatori casnici nr._/14.08.2003 precum și facturile emise și neachitate.
Formularul a fost depus în două exemplare însoțit de duplicatul înscrisurile depuse în dovedire. Prin formularul de investire a instanței reclamanta nu a solicitat ca în cauză să aibă loc dezbateri orale.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 200 lei, conform dispozițiilor art. 6 alin. 1 alin. 1 OUG 80/2013.
Fiindu-i comunicat formularul de cerere, înscrisurile anexate acestuia precum și formularul de răspuns, conform dispozițiilor art. 1029 alin. 3 Cod de procedură civilă, pârâta nu a depus la dosar, un răspuns la pretențiile afirmate de reclamantă, adresa în comunicare fiind semnată personal de pârâtă la data de 03.07.2014.
Potrivit art. 1025 Cod de procedură civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în calcul dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. Această condiție este îndeplinită în speță, iar cererea formulată nu se încadrează între cele pentru care Codul de procedură civilă a interzis aplicarea procedurii speciale a cererii cu valoare redusă, potrivit art. 1025 alin. 2 și a alin. 3, motiv pentru care instanța a stabilit termen pentru soluționarea prezentei cereri în cameră de consiliu la data de 15 octombrie 2014, fără citarea părților.
Față de atitudinea procesuală a pârâtei instanța se va pronunța cu privire la cererea cu care a fost investită, în raport de actele aflate la dosar, pe care analizându-le reține următoarele:
În temeiul Contractului de furnizare a energiei electrice la consumatori casnici
nr._/14.08.2003, reclamanta S.C. E.ON E. România S.A. a furnizat pârâtei, la locul de consum situat în Iași, .. 40, CL9, 1/1, energie electrică, fără ca aceasta să își îndeplinească integral obligația de plată a facturilor nr._/21.12.2012, în valoare de 574,84 lei, scadentă la 07.01.2013, nr._/26.02.2013, în valoare de 2.038,68 lei, scadentă la 13.03.2013, nr._/22.04.2013, în valoare de 1.269,29, scadentă la 07.05.2013, nr._/20.05.2013, în valoare de 224,92, scadentă la 04.06.2013, nr._/0.10.2013, în valoare de 337,33 lei, scadentă la 22.10.2013 și nr._/07.10.2013, în valoare de 311,30 lei, scadentă la 22.10.2013. Facturile nr._/21.12.2012, nr._/26.02.2013 și nr._/22.04.2013, includ și taxa radio, în valoare de 32,5 lei. Factura nr._/21.12.2012, în valoare de 574,84 lei, scadentă la 07.01.2013 a fost achitată parțial, rămânând un rest de plată de 542,70 lei, în total la data de 11.04.2014 debitul fiind de 4.704,72 lei.
Ca urmare a neplății la scadență a facturilor, reclamanta a calculat penalități de 0,4% pe zi de întârziere conform art. 11 din Contract, până la data de 11.04.2014, rezultând suma de 648,45 lei.
Având în vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .”, față de data încheierii contractului (2003) și data intrării în vigoare a Noului cod civil (01.10.2011), instanța reține că în prezenta cauză este aplicabil Codul civil de la 1864.
În temeiul dispozițiilor art. 969 Cod civil de la 1864, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Conform art. 11 alin. 2 din Contractul nr._/14.08.2003, pentru neachitarea facturii emise de furnizor, în termen de 30 de zile de la data scadenței se calculează penalități, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare..
Instanța constată că prin contractul nr._/14.08.2003 și facturile anexate, necontestate de către pârâtă, reclamanta a dovedit valoarea obligațiilor de plată ce revin în sarcina pârâtei. Obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da. Creditorul acestei obligații, în vederea obținerii executării ei prin intermediul unei acțiuni în justiție, are sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații. Debitorului îi revine sarcina de a dovedi prin chitanțe executarea obligațiilor ce îi revin, respectiv a faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă, aceasta fiind stinsă prin plată.
În prezenta cauză, reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâtă, acesteia din urmă revenindu-i sarcina de a dovedi plata.
Pârâta nu a solicitat administrarea de probe din care să rezulte că și-a îndeplinit integral și la termen obligațiile în cauză și nici nu a depus la dosarul cauzei înscrisuri doveditoare.
În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța constată că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat pe baza convenției părților, în care au prevăzut o clauză penală potrivit căreia, pentru neplata la termen a sumelor datorate de beneficiarii serviciilor prestate, se percepe o penalitate calculată la suma datorată.
Clauza penală este o convenție prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligații contractuale și, implicit daunele ce i se cuvin pentru acoperirea acestuia. În cauza dedusă judecății, aceste daune, stabilite anticipat și convenționale, au natură moratorie, fiind datorate pentru întârzierea în executarea obligației.
Întrucât pârâta a acceptat contractul, însușindu-și conținutul acestuia prin semnătură, aceasta și-a însușit implicit și conținutul clauzei penale stipulate.
În prezența clauzei penale, instanței nu îi este permis să verifice întinderea prejudiciului suferit de către creditor și nici să ceară creditorului să dovedească întinderea prejudiciului efectiv suferit. Clauza penală fiind rezultatul unui acord de voință, este obligatorie pentru părți și pentru instanță. Pârâta a acceptat o astfel de evaluare a prejudiciului născut prin neexecutarea obligației. Au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 0,4% pe zi de întârziere, rezultând suma de 648,45 lei.
În consecință, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 4.704,72 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise de către reclamantă și neachitate și la plata sumei de 648,45 lei reprezentând dobânda legală calculată de la data scadenței facturilor și până la data de 11.04.2014.
Văzând și dispozițiile art. 1031 Noul cod de procedură civilă, pârâta căzând în pretenții și fiind în culpă procesuală, instanța o va obliga și la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru conform ordinului de plată nr. 287/14.01.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată de valoarea redusă formulată de reclamanta E.ON E. ROMÂNIA S.A., CUI_, J_, IBAN RO53BRDE270SV_, cu sediul în ., Târgu M., jud. M., și sediul procesual ales în București, Calea Floreasca nr. 39, sector 1, în contradictoriu cu pârâta H. M. CNP_, cu domiciliul în Iași, .. 40, ., ..
Obligă pârâta H. M. să plătească reclamantei suma de 4.704,72 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale neachitate și suma de 648,45 lei reprezentând penalități de întârziere, calculate la data de 11.04.2014.
Obligă pârâta H. M. să plătească reclamantei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Iași.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
4Ex./24.10.2014
Red./Tehnored. M.N.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3827/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
