Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 31738/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 30 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta C. O., în contradictoriu cu intimatul I. IAȘI -S.R., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 16.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 30.10.2014, când,
INSTANȚA
F. de plangerea petentei CIOPEICA O., înregistrata cu nr._ la data de 02.20.2013 formulată împotriva procesului verbal de contraventie . nr._ întocmit la data de 25.09.2013 de catre intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Iasi.
În susținerea plângerii sale, petenta arată că, în fapt, în data de 25.09.2013 se îndrepta către Tg. C. dinspre . dreaptă, arătând că după stația de autobuz din zonă urmează o trecere de pietoni peste drum de AJOFM Iași și Banca Carpatica.
Petenta arată că a oprit regulamentar la trecerea de pietoni care nu era marcată stradal, că a așteptat să treacă pietonii care erau angajați în traversarea străzii și că după ce s-a asigurat dreapta-stânga, văzând că nu mai este nici un alt pieton pe sensul său de mers și din sensul opus, a repus mașina în circulație.
A observat că din sensul opus venea o mașină de poliție, după care și-a îndreptat privirea în față, de o parte și de alta fiind încadrată de alte două mașini în același sens de circulație.
După aprecierea sa și raportat la faptul că trecerea de pietoni nu era marcată stradal, la 1 m după trecerea de pietoni, brusc i-a apărut în față încă un pieton și a oprit imediat.
Arată că agentul constatator nu a observat și nu a menționat în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției aceste aspecte.
Arată că avea o viteză mică de deplasare și că acea persoană se afla pe stradă la 1 m distanță după trecerea de pietoni.
Apreciază că agentul constatator l-a oprit în mod nejustificat și abuziv, fiind sancționat fără a avea nicio culpă.
Arată că a semnat că a luat la cunoștință de procesul-verbal, iar datorită momentului creat sub impulsul împrejurărilor create de atitudinea agentului de poliție care l-a intimat, a menționat în actul constatator faptul că nu ar avea obiecțiuni de formulat la situația de fapt creată.
Petenta arată că până la acest moment nu a avut permisul suspendat și că nu se grăbea deoarece circula în localitate, cu viteză de deplasare redusă, astfel încât era firesc să poată opri la trecerea nemarcată stradal. De asemenea, arată că i sa imputat doar lui că nu ar fi respectat regulile de circulație, nu și celorlalți participanți la trafic.
Arată petenta că practica CEDO stabilește clar modalitatea judecării plângerii contravenționale, în sensul aplicării prezumției de nevinovăție în procesele contravenționale, cu consecința obligației pentru organul constatator de a face dovada celor afirmate în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Invocă disp. art. 6 din Convenție care statuează că orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție în materie penală, Curtea stabilind că noțiunea de contravenție este inclusă în noțiunea de materie penală, care este folosită în sens larg în cuprinsul Convenției.
Petenta arată că se bucură de prezumția de nevinovăție până la proba contrarie și că sarcina probei aparține agentului constatator. Totodată, arată că procesul-verbal nu probează săvârșirea contravenției și solicită admiterea plângerii contravenționale.
În drept, petenta își întemeiază plângerea pe art. 118 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, art. 24 din Constituția României și art. 6 din Convenție coroborat cu art. 194 din NCPC.
În susținerea plângerii contravenționale, petenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile, a probei testimoniale cu martorii N. V. V. și D. M. și orice mijloc de probă a cărui necesitate va reieși din dezbateri.
Plangerea a fost legal timbrata cu suma de 20 de lei.
Intimatul depune întâmpinare arătând că petenta a fost sancționată prin procesul-verbal . nr._ pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100, alin. 3, lit. B din OUG 195/2002, constând în aceea că la data de 25.09.2013, a condus auto marca Ford cu nr. de înmatriculare_, pe ., iar în dreptul Băncii Carpatica, nu a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii prin loc semnalizat cu marcaj și indicator.
Cu privire la susținerile petentului din plângerea contravențională, intimatul le apreciază ca fiind neîntemeiate, fapt ce rezultă din probatoriul administrat.
Mai mult decât atât, intimatul arată că petentul a semnat actul sancționator fără a formula obiecțiuni, ceea ce înseamnă că, în temeiul art. 268 din C.proc.civ., dovedește până la proba contrarie, despre existența consimțământului persoanei care l-a semnat cu privire la consimțământul acestuia, în sensul că și-a însușit întreaga situație de fapt menționată de agentul constatator.
Arată că în situația în care petentul solicită administrarea probei testimoniale, se opune ascultării persoanelor care intră sub incidența art. 315 C.proc.civ.
În drept, intimatul își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 148; 205; 315 C.proc.civ.; Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Dovezile cu care intimatul se apără împotriva fiecărui capăt de cerere sunt înscrisurile.
Instanta, deliberand asupra plangerii petentei, retine ca aceasta a fost sanctionata contraventional prin procesului verbal de contraventie . nr._ întocmit la data de 25.09.2013 de catre intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Iasi cu suma de 320 de lei, pentru incalcarea dispozitiilor art. 100, alin. 3, lit. b) din OUG 195/2002. In fapt, s-a retinut ca petenta nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a străzii prin loc semnalizat cu marcaj si indicator.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal și la încadrarea juridică dată acesteia de către agentul constatator, instanța reține faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, retinand, de asemenea, si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectare tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
In cauza a fost administrata proba testimoniala propusa de catre petenta. Din declaratia de martor instanta retine ca, in fapt, la momentul constatarii faptei marcajul pietonal nu era trasat intrucât se efectuau lucrarii de asfaltare.
Mai arata martorul ca petenta a oprit si acordat prioritate de trecere unui grup de pietori.
Pietonului, caruia nu i-ar fi acordat prioritate, a venit ulterior dupa trecerea grupului, însa petenta a oprit si i-a acordat prioritate.
Prin urmare, sustinerile petentei au fost confirmate de catre martor ,în sensul că faptele consemnate in procesul verbal nu corespund adevărului, in conditiile in care a adus probe pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia si a invocat alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În acest context, ținând cont că pe parcursul judecății contestatoare a făcut în dovada situației de fapt pe care o invoca, deși, potrivit art. 249 ncpc. îi revenea această probă, instanța consideră că forța probantă a procesului-verbal de contraventie a fost înlăturată,
Pentru aceste considerente, instanta va admite cererea urmand a dispune,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite plangerea petentei CIOPEICA O., domiciliata în mun. Iasi, .. 116, ., înregistrata cu nr._ la data de 02.10 2013 formulată împotriva procesului verbal de contraventie . nr._ întocmit la data de 25.09.2013 de catre intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE IASI.
Anuleaza procesul verbal de contraventie . nr._ întocmit la data de 25.09.2013 de catre intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE IASI.
Obliga intimatul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 120 de lei reprezentand taxa de timbru si onorariu de avocat.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmand a fi depusa la Judecatoria Iasi.
Pronuntata azi, 30.10.2014, în sedinta publică.
PREȘEDINTE,
C. C.
GREFIER,
J. V. G.
Red./Tehnored. C.C./G.J.
23.12.2014 / 4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
