Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4361/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4361/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 40070/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința camerei de consiliu din data de 24 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. C.
GREFIER - A. E.
SENTINȚA CIVILĂ N.4361/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E.ON E. ROMÂNIA S.A., în contradictoriu cu pârâta T. C., având ca obiect ,,cerere de valoare redusă’’.
La apelul nominal, făcut în ședința camerei de consiliu, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 11.12.2013 sub nr._, reclamanta S.C. E.ON E. România S.A. a solicitat obligarea pârâtei T. C. la plata sumei de 406,29 lei reprezentând contravaloare energie electrică restantă precum și a sumei de 26,03 lei reprezentând penalități de întârziere. Totodată a solicitat reclamanta obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea a fost legal timbrată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în calitate de prestator servicii a furnizat energie necesară uzului casnic la locul de consum al paratei și a emis facturile fisacel ce nu au fost achitate de aceasta, conform centralizatorului anexat.
Potrivit susținerilor reclamantei chiar dacă între părți nu se face dovada încheierii unui contract în formă scrisă, conform doctrinei și jurisprudenței acceptarea poate fi și tacită, cand faptul acceptării reiese din manifestări de voință neechivoce din partea beneficiarului serviciului facturat, părțile avand posibilitatea conform principiului libertății contractuale de a decide liber asupra încheierii acestuia.
Totodată, a precizat reclamanta că, potrivit disp. art. 46 C.. probă specifice se înscriu și facturile fiscale, ce au rolul de a constata existența și executarea unei operațiuni comerciale, cu mențiunea că, deși parata a avut posibilitatea contestării înscrisurilor emise pentru încasarea contravalorii energiei electrice nu s-a prevalat de acest drept, iar inacțiunea sa nu reprezintă decat o recunoaștere a datoriei, mai ales că a efectuat și plați, după cum atestă chitanța . nr._/31.03.2010 depusă la dosar.
În drept au fost invocate disp. art.1270, art.1025-1032 Noul Cod de procedură civilă, art. 1489 și art. 1531 C.civ.
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus înscrisuri în copie certificată „conform cu originalul” precum și interogatoriul propus pentru parată (f.6-29).
Pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziția procesuală, deși a fost citată cu mențiunea ” personal la interogatoriu” ca urmare a admiterii probei solicitate de reclamantă
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În baza raporturilor contractuale stabilite de părți reclamanta S.C. E.ON E. România S.A. a furnizat pârâtei energie electrică la locul de consum, fără ca aceasta să își îndeplinească integral obligația de plată a următoarelor facturi fiscale ajunse la scadență: nr._/29.12.2010, nr._ /30.06. 2011, nr._/31.08.2011, nr._/31.10.2011, nr._/27.12.2011, acumulandu-se astfel un debit restant în sumă totală de 406,29 lei la care s-a adăugat dobanda legală în sumă de 26,03 lei calculată conform notei depusă la dosar(f.18).
În speță instanța constată incidența disp. art.1.025 al.1 NCPC ce prevede că procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Totodată, având în vedere dispozițiile art. 5 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora„Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .”, față de perioada derulării raporturilor de natură contractuală (2010-2011) și data intrării în vigoare a Noului cod civil (01.10.2011), instanța reține că în prezenta cauză este aplicabil Codul civil de la 1864 din punctul de vedere al dreptului substanțial.
În temeiul art. 969 Cod civil de la 1864, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar art. 970 C.civ consacră executarea cu bună credință a obligațiilor contractuale, incidente fiind și disp. art. 46 C.comercial potrivit cărora facturile fiscale reprezintă contracte simplificate între comercianți în condițiile în care activitatea de furnizare energie electrică paratei reprezintă din punctul de vedere al reclamantei o activitate comercială.
Așadar, instanța apreciază că facturile anexate, necontestate de către pârâtă, fac dovada existenței raporturilor juridice de natură contractuală, mai ales că neprezentarea acesteia la interogatoriu poate fi interpretată ca un început de dovadă în sensul recunoașterii pretențiilor, prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, mai ales că T. C. nu a probat stingerea obligației de plată a sumei de 406,29 lei cu titlu de debit.
În consecință, instanța, având în vedere încălcarea de parat a principiilor de drept instituite de art. 969 și 970 C.civ (în prezent art.1270 și 1170 NCC), va admite acțiunea și o va obliga la plata către reclamantă a sumei de 406,29 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neachitată.
În același timp în privința dobanzii legale pretinse sunt incidente atat disp. OG nr.9/2000 cat și ale O.G. nr.13/2011, aplicabilă de la 01.09.2011, potrivit cărora dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta se calculează la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, astfel că instanța va admite și acest capăt de cerere urmand a ordona debitoarei achitarea dobanzii legale în cuantum de 26,03 lei, calculată pană la 21.02.2012.
În temeiul art. 1031 alin. 1 NCPC va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 50,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentand c/v taxă judiciară de timbru .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta E.ON E. ROMANIA SA, cu sediul ales în Iași, Piața Ș. cel M. și Sfânt, nr.1A, jud. Iași în contradictoriu cu pârâta T. C., cu domiciliul în ., ..
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 406,29 lei, reprezentând c/v preț restant energie electrică și suma de 26,03 lei, reprezentând c/v dobândă calculată până la 21.02.2012.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând c/v taxă de timbru.
Executorie.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Dată în Camera de Consiliu.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2014.
Pt. Președinte aflat în CO semnează Grefier,
Președintele Secției civile,
A.E.
Red. Pr.C.C.
4 ex./22.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6688/2014.... | Fond funciar. Sentința nr. 7560/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
