Fond funciar. Sentința nr. 7560/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7560/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 33912/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7560
Ședința publică din 27 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. N. I., în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI și C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR C., având ca obiect fond funciar – anulare hotărâre Comisie F.F.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește reclamantul și reprezentanții legali ai pârâtelor comisii de fond funciar.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 13.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 20.05.2014, ulterior pentru data de 27.05.2014 când,
INSTANȚA
Dosar nr._
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 18.10.2013 reclamantul C. N. I. a chemat in judecata in calitate de parati C. Judeteana de Fond Funciar Iasi si C. L. de Fond Funciar C. solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea hotararii nr. 785/2010 emisa de prima parata, pentru urmatoarele motive:
A depus in temeiul dispozițiilor Legii nr.247/2005, la Primaria comunei C. cererea nr.486/2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1 hectar teren. Desi a depus toate actele necesare cererea a fost respinsa in mod nejustificat iar hotararea de invalidare nu a fost comunicata reclamantului, acesta luand cunostinta de ea la data de 20.09.2013. A precizat reclamantul ca suprafata de 1 hectar teren nu figureaza in rolul agricol, terenul nefiind declarat de autorul acestuia C. M. N.. Terenul este situat in vatra satului D. si are ca vecini pe C. D. N., A. I. (G. E.) si drumul judetean 248 Iasi- V..
In drept s-au invocate dispozitiile art.83 din Lg. 18/1991.
In dovedire s-a solicitat proba cu inscrisuri si martori in persoana lui C. D. N. si A. I..
Anexat plangerii s-au depus: cererea 486/30.11.2005, extras anexa 3 a satului D., extras anexa 2a a satului D., rol agricol pentru C. M. N., certificate de deces C. M. si C. N., certificate de nastere C. I., declaratie data de C. N. si A. I., dovada comunicarii hotararii contestate, copie T.P._/19.07.1997, copie T.P._/28.04.1995, copie T.P._/16.07.2009, certificat de casatorie pentru G. E., copie carte de identitate C. I., copie certificat casatorie C. V., certificat de casatorie T. G., certificat de nastere C. D. si C. V. si C. M..
In cauza a formulat întâmpinare parata C. Judeteana de Fond Funciar Iasi solicitand respingerea plangerii. S-a invocat exceptia tardivitatii formularii plangerii, exceptia lipsei calitatii procesuale active a petentului cu privire la constatarea nulitatii absolute a hotararii 785/02.03.2010, iar pe fondul cauzei s-a aratat ca plangerea este neintemeiata deoarece nu au fost depuse suficiente acte in sustinerea cererilor, unele cereri aveau dreptul de proprietate recunoscut in baza legilor anterioare ale fondului funciar.În cee ace priveste situatia particulara a petentului, parata a invocat prevederile art.6 al.1 ind.3 din Lg. nr.1/2000 si a arătat că declaratia martorilor C. N. si A. I. nu este concludenta, pertinenta si verosimila nefiind neindeplinite cerintele textului anterior mentionat. S-a mai aratat ca petentul nu a facut nici dovada predarii terenului la CAP si nici dovada preluarii terenului de catre stat.
În drept s-au invocate disp. art.6 din Lg. nr.1/2000, disp. H.G. nr.890/2005, art.411 C..
S-a anexat întampinarii documentatia aferenta hotararii contestate respectiv copia hotărarii, tabel anexa, copia cererii, certificate de stare civila, copia TP_/19.07.1994, declaratia martorilor mentionati.
Anterior primului termen de judecata respective la 14.11.2013 reclamantul a formulat cerere de completare a actiunii introductive solicitand ca instant sa dispuna si obligarea Comisiei Judetene de Fond Funciar la emiterea unei noi hotarari prin care sa fie validat solicitantul cu suprafata de teren de 1 hectar in vatra satului D. . dosar).
La data de 27.11.2013 reclamantul precizează actiunea/ dezvolta motivele acesteia astfel: din rolul agricol rezulta ca tatal reclamantului a detinut in proprietate pe raza comunei C. pana in anul 1962 3,22 hectare teren arabil si 0,30 hectare curti constructii – la locul numit in gradina tatal reclamantului avand 1,42 hectare. Gradina din jurul casei de locuit, in suprafata de 3783 mp, a fost parte a lotului de 1,42 ha teren din care s-a reconstituit pe numele mamei reclamantului numai suprafata de 3783 mp prin TP nr._ din 19.07.1994. Prin acelasi titlu de proprietate s/a reconstituit dreptul asupra unei suprafete de teren de 1,8 ha in doua tarlale situate in cu totul alta parte.Această suprafata de teren de 1,42 ha consemnata in rolul agricol este compusa din suprafata de 3783mp si cei 1,0417 ha - teren ocupat de lacul D. inca din anul 1970- fapt ce rezulta atat din mentiunile rolului agricol cat si din cele ale TP mentionat unde se arata ca terenul de 3783 mp se invecineaza la nord cu iazul D.. Inclusiv martorii dovedesc sustinerele reclamantului diferind numai intinderea suprafetei de teren in discutie. A mai aratat reclamantul ca in momentul in care s-a emis TP_/1994 mama sa nu a cerut reconstituirea dreptului si pentru terenul ocupat de apa lacului, aceasta cerere fiind formulata de reclamant.
Parata C. L. de Fond Funciar C. nu a formulat intampinare in cauza.
Prin încheierea de sedinta din data de 11.02.2014 instanta a respins exceptiile invocate de parata prin intampinare ca neintemeiate pentru motivele pe larg expuse in incheierea de sedinta. La acelasi termen de judecata instanta a solicitat reclamantului sa lămurească sustinerile, inconsecvente, cu privire la inscrirea sau nu in rolul agricol a suprafetei de teren de 1 hectar ce a facut obiectul cererii invalidate. Reclamantul prin apărător ales a invederat oral faptul ca terenul nu a fost trecut în rolul agricol deși era in imediata apropiere a casei reclamantului.
In cursul cercetarii judecatoresti instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si proba testimonial fiind audiati in calitate de martori C. D. N. si A. I..
Analizand actele si lucrarile cauzei instanta retine urmatoarele:
In fapt, prin cererea nr. 486/30.11.2005 adresata Comisiei Locale de Fond Funciar C., reclamantul din cauza de fata a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren in extravilanul comunei C., in locul ”sub iaz” avand ca vecinatati pe C. D. N., G. E. si soseaua judeteana Iasi- V.. Desi in cererea adresata Comisiei Locale reclamantul nu indica provenienta terenului din declaratiile de martori datate si autentificate in anul 2005, în cadrul aceluiasi inscris - rezulta ca terenul solicitat ar fi apartinut numitului C. M. N., tatal petentului dupa cum rezulta din certificatele de stare civila depuse la dosar.
Martorii C. N. si A. I. (verii reclamantului) aratau in declaratia data în anul 2005, ca suprafata de teren in discutie are intinderea de 8217 mp si se invecineaza cu un drum si proprietatea lui C. D., fiind situata in locul denumit popular “vatra de . in rolul agricol de defunctul C. M. N. care nu detinea nici acte de proprietate pentru aceasta suprafata.
In cererea adresata instantei (introductivă, mentinută la termenul din 11.02.2014, ca fiind cea care ar reflecta in mod real situatia terenul) reclamantul arata de asemenea ca suprafata solicitata nu a fost inscrisa in rolul agricol de autorul său.
S-a mai sustinut si faptul ca ea nu a fost solicitata de mama acestuia C. M. in baza legilor fondului funciar anterioare aparitiei Lg.247/2005.
Din documentatia aferenta TP_/19.07.1994 rezulta insa ca autoarea reclamantului a solicitat la randul sau suprafata de teren cuprinsa de apa intreprinderii piscicole Iasi, invecinata cu C. Z. si C. N. (fila 85 dosar), sprijinindu-si la randul sau cererea cu declaratii de martori. Asftel, din declaratiile de martori date la epoca cererii de reconstituire formulate de autoarea reclamantului, C. M., respectiv cele ale numitilor C. G. si C. P. A. rezulta ca terenul de 1 ha ce ar fi apartinut lui C. M. N. ar fi fost megiesit cu pamantul lui C. M. G. si al martorului C. P. A., in vatra satului (fila 83 dosar).
In cauza de fata au fost audiati martorii C. D. N. si A. I., care au dat declaratiile in sustinerea cererii depusa de reclamant in temeiul Legii nr.247/2005.
Martorul C. D. N. a aratat faptul ca autorul reclamantului C. I. ar fi primit de la bunici o suprafata de teren la . a carei intindere nu o poate preciza. Suprafata de teren mentionata ar fi fost acoperita de ape. Aceasta suprafata de teren era invecinata cu cea a autorului său, C. D., care era fratele autorului reclamantului. Suprafata de teren ar fi fost primita de ambii autori de la parintii lor, bunicii martorului si ai petentului.
Martora A. I. audiata in cauza a aratat faptul ca numita Zoita M. C. ar fi avut terenuri pe care le-ar fi impartit copiilor sai respective: N. (autorul reclamantului), D. (autorul martorului C. D. N.), C., C. (autoarea martorei A. D. I.) si G..
B. ar fi decedat in anul 1945 lasand copiilor sai aceste terenuri, tatal reclamantului primind aproximativ 1 ha. Martora a mai sustinut că pentru terenul dat de bunica Zoita M. C., autoarei sale, C. (E.) ar fi primit validare, urmînd ca reconstituirea sa aibă loc în echivalent.
Analizand individual si coroborat aceste probatorii instanta găsește plângerea petentului neîntemeiată, îndreptățirea sa la reconstituire pentru suprafața de 1 ha teren agricol, situat in intravilanul comunei C. . nu ar fi fost inscrisă în rolul agricol al autorului său, nefiind convingător dovedită.
Potrivit disp.art.8 din Legea nr.18/1991 „ Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. (2) De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite.”
Conform art.11 din legea nr.18/1991 „Suprafata adusa in cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de inscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrarii in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie in baza unor legi speciale sau in orice mod de la membrii cooperatori.”
Potrivit art.6 din Legea nr.1/2000, modificată prin dispozițiile Legii nr.247/2005 „ (1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si forestiere, in conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orasenesti, municipale si comisiile judetene, constituite potrivit legii, vor verifica in mod riguros existenta actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, tinandu-se seama si de dispozitiile art.11 alin. (1) si (2) din aceeasi lege. (1^1) Titlurile de proprietate obtinute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991 si existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absoluta a proprietatii, obligand comisiile de fond funciar sa procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.(1^2) Consemnarile efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole, cererile de intrare in fostele cooperative agricole de productie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativa cu privire la proprietate. (1^3) In situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate cand aceasta se face pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.”
Potrivit textelor legii fondului funciar, redate anterior, dovada absolută a dreptului de proprietate o constituie titlurile de proprietate obtinute anterior intrarii in vigoare a Legii nr.18/1991 si existenta libera a vechilor amplasamente.
Apoi legiuitorul a găsit de cuviință să acorde o anumită forță probantă și: consemnarilor efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole, cererilor de intrare in fostele cooperative agricole de productie, documentelor existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor dar cu mențiunea că acestea din urmă, singure (neinsotite de titlurile de proprietate) au numai o valoare declarativă cu privire la proprietate.
În sfârșit, pentru situatia în care nu mai exista inscrisuri doveditoare, legiuitorul a admis și proba cu martori pentru reconstituirea dreptului de proprietate dar numai atunci când aceasta are loc pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
Reclamantul din cauza ințelege a se prevala de aceste ultime mijloace probatorii chiar dacă, riguros analizate, susținerile sale ar exclude chiar admisibilitatea probei testimoniale, întrucât situatia juridică a terenului solicitat nu este deloc clară nici pentru acesta iar aceasta deoarece reclamantul nu a susținut niciun moment că nu mai există înscrisuri doveditoare, ci lasă a se înțelege chiar faptul că acestea nu au existat deloc.
Astfel martorii au declarat în cadrul procedurii administrative că reclamantul nu deține acte de proprietate iar reclamantul însuși a arătat că nici la nivel declarativ dreptul nu a fost făcut cunoscut de autorul sau întrucât în perioada respectivă cei cu terenuri erau calificați drept chiaburi. Instanța reține că este de notorietate faptul că începînd cu anul 1950 persoanele care dețineau suprafețe de teren mai semnificative era etichetate drept chiaburi – categorie indezirabilă supusă unor măsuri abuzive însă instanța reține totodată că,potrivit declarațiilor martorilor, la originea sa terenul solicitat de reclamant ar fi aparținut numitei Z. M. C., bunica reclamantului și a martorilor, persoană care a decedat in anul 1945, anterior debutului perioadei de opresiune asupra claselor sociale mai instărite.Or, prin ipoteză la data decesului bunicii împărțeala de care a făcut vorbire martora A. I. avusese loc iar terenul se afla la autorul reclamantului-C. M. N., care avea la data decesului mamei (1945) sale vârsta de 30 de ani si il putea inscrie in rolul agricol(f.11 ds).
Admițând faptul că actele care atestau proprietatea bunicii reclamantului pentru suprafața de teren cu care și-a înzestrat fiul (tatăl reclamantului) nu mai există, că în contextual social al acelor timpuri declararea suprafeței de teren de către tatăl reclamantului în registrul agricol nu a fost făcută din motive de precauție, deși era alipită conform declarațiilor acelorași martori și conform susținerilor reclamantului, de chiar suprafața de 3783 mp trecuti in rolui agricol și deja reconstituiți la cererea mamei reclamantului, instanța reține că depozițiile celor doi martorilor audiați nu ating gradul de concludență cerut de lege.
Pe de o parte instanța notează că cei doi martori și anume C. N. D. și A. I., sunt doar doi dintre moștenitorii proprietarilor vecini pe două dintre laturi cu autorul reclamantului. Marora A. I. a arătat că terenul ce ar fi aparținut autoarei sale este situat dincolo de drumul județean, pe latura de vest a terenului solicitat de reclamant. Martorul C. D. N. a arătat că proprietatea autorului reclamantului se invecina la Sud cu terenul ce ar fi aparținut tatălui martorului.
Pe latura de E martorul C. D. N. amintește ca vecin un anume B. iar pe latura de Nord reclamantul se învecineaza cu propria sa suprafață de teren deja reconstituită- ipoteza facil de dovedit.
Așadar instanța reține că vechiul amplasament si întinderea nu au fost atestate de martorii vecini pe toate laturile, aspect imperios necesar mai ales atunci când 2 dintre vecinii indicați sunt frații persoanei interesate iar al treilea persoana interesată însăși.
Problema vecinătăților apare într-o lumina si mai confuză dacă instanța analizează declarațiile martorilor C. G. sau C. P. A. date cu ocazia procedurii administrative angajată de mama reclamantului, C. M.. Astfel, conform acestor declarații autorul reclamantului s/ar fi învecinat și cu aceștia (f.83,84,85 dosar).
Nici sub aspectul întinderii suprafeței de teren probatoriile administrate nu converg în a susține îndreptățirea reclamantului pentru o suprafață anume, recunoașterea fie și a suprafeței minime, la care și-a redus pretentiile reclamantul, putând fi, în contextul probatoriului administrat în cauză, doar arbitrară.
Pentru motivele expuse reținând caracterul întemeiat al soluției de respingere a cererii de reconstituire, îndreptățirea reclamantului nefiind dovedită în condițiile legii, va respinge plângerea formulată ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. N. I. cu domiciliul în . județ Iași, în contradictoriu cu pârâtele C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR C. și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, având ca obiect plângere împotriva Hotărârii nr.785/02.03.2010 emisă de C. Județeană de Fond Funciar Iași, ca neîntemeiată.
Cu drept de a formula apel împotriva prezentei hotărâri, în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 27 mai 2014.
PREȘEDINTE,
D. C. E.
GREFIER,
J. V. G.
Red/teh/ced/4ex
10.10.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4361/2014. Judecătoria... | Servitute. Sentința nr. 22/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
