Contestaţie la executare. Sentința nr. 1523/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1523/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 29066/245/2013
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1523
Ședința publică din 04 Februarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C. E.
GREFIER: J. V. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe contestatori ȚÎBAICĂ D. P. și T. F. N. prin curator special Toperter M. C., în contradictoriu cu intimata M. A., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra excepțiilor și fondului contestației au avut loc în ședința publică din 28.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru data de 04.02.2014, când,
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin contestația inregistrata pe rolul acestei instante la data de 10.09.2013 contestatorii T. D. P., T. F. în contradictoriu cu intimate M. A., au formulat contestatie la executare silita impotriva actelor de executare silita proces verbal de situatie, proces verbal de actualizare a sumei stabilite in bani din 02.08.2013, comunicate la 05.09.2013, emise in dosarul de executare silita 302/2012 al B. „A. C.”.
În motivarea contestației la executare contestatorii au invocat excepția perimării executării silite conform art. art.389 Cod pr.civ, motivat de faptul că autorul contestatorilor era decedat la data sesizării executorului judecătoresc iar până la data de 25.03.2013 acestora nu le-a fost comunicat niciun act de executare silită. De la data de 03.09.2012 pana la data de 05.09.2013 data la care s-a comunicat somatia de plata au trecut mai mult de 6 luni iar executare silita s-a perimat.
S-a mai arătat faptul că somatia de plată nu cuprinde suma efectivă ce trebuie achitată,suma din incheierea emisa de OCPI este mai mica decat cea din titlul executoriu, actele de executare silita impotriva unui mostenitor fara capacitate juridica de folosinta trebuiau comunicate curatorului special in conformitate cu disp.art.397 alin.2 si art 398 Cod pr.civ, executare silita imobiliară este prematură fiind incalcate disp.art.491 alin.1 Cod procedura civila, procesul verbal de situatie nu cuprinde descrierea cat mai amănunțită a bunului imobil, iar procesual verbal de actualizare a sumelor urmarite este ernat intocmit, operatiunea de actualizare a sumelor fiind gresită deoarece contestatoarea nu-și poate justifica cererea de actualizare prin propria sa pasivitate, hotararea judecatorească ar fi putut fi pusă în executare silita după pronunțare. Momentul de la care s-a născut obligația de actualizare este pronunțarea hotărârii de către Tribunalul Iași; este nelegală mențiunea din josul paginii referitoare la obligatia de a achita suma de 3351.19 lei.
În drept s-au invocat prevederile art.399 Cod procedura civilă.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
S-a anexat contestației la executare silită delegația avocațială.
La data de 17.09.2013 contestatorii au formulat cerere completatoare la contestația la executare (f.12 ds) solicitând suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, instanța urmând să aibă în vedere aceleași motive de fapt și de drept expuse în cadrul cererii introductive.
La data de 01.10.2013 prin email contestatoarea prin apărător ales depune cerere de suspendare a executării silite cu caracter provizoriu, până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite în cadrul contestației la executare silită (f.15 ds). În motivarea cererii s-a arătat, pe lângă motivele ce țin de fondul contestației la executare, faptul că bunul imobil este singura locuință a minorului .
Contestația la executare formulată a fost timbrată cu taxă de timbru de 100 lei, provizoriu fixată de instanță până la înaintarea dosarului de executare silită, iar cererile de suspendare au fost legal timbrate cu taxă de timbru de 100 lei conform dovezilor de la filele 21,27 dosar.
Pentru diferența de taxă de timbru contestatorii au formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, admisa în parte de instanța de reexaminare, sub forma eșalonării taxei datorate.
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat contestatorilor probe cu înscrisuri. Din dispoziția instanței s-a atașat dosarul de executare silită nr.302/2012.
La termenul din 28.01.2014 intimata prin apărător ales a invocat excepția tardivității contestației la executare silită în raport de actul de executare silită proces verbal de actualizare a sumelor stabilite în bani și dovezile de comunicare ale acestuia existente în dosarul de executare silită. Contestatorii prin apărătorul ales au arătat că obiect al contestației lor sunt și somațiile emise de executorul judecătoresc la 02.08.2013.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține următoarele:
În fapt, prin cererea de executare silită depusă la B. „A. C.” creditoarea-intimată în cauza de față M. A. a solicitat demararea procedurilor de executare silită asupra debitorilor T. S. și Tibaică F. în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr._/08.12.2009 a Judecătoriei Iași și Decizia civilă nr.676/12.03.2012 a Tribunalului Iași.Cererea de executare silită a fost înaintată de executorul judecătoresc instanței de executare care prin Încheierea din 09.08.2012 pronunțată în dosarul nr._/245/2012 a încuviințat începerea executării silite (f.30 dosar executare). La 03.09.2012 executorul judecătoresc emite procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită iar la 07.09.2012 emite adrese către Serviciul de Evidență a Populației și Primăria Mun Iași pentru aflarea datelor de identificare ale debitorilor și situației materiale a acestora (f.34,37 dosar).
La data de 12.09.2012 executorul judecătoresc emite procesul verbal de actualizare a obligației stabilite în bani și somațiile prevăzute de art.387 Cod procedură civilă acte comunicate debitorilor la data de 17.09.2012 conform dovezilor de la filele 40,41 dosar executare silită. La 24.09.2012 executorul judecătoresc se adresează cu o nouă cerere Serviciului de Evidență a Populației pentru aflare datelor de identificare ale debitorilor urmăriți (f.43 ds). Cu adresa nr._/07.11.2012 Mun. Iași Direcția de Evidență a Persoanelor înaintează executorului Judecătoresc dovada decesului debitorului Tibaică F. (f.101,102 ds).
La data de 29.11.2012 creditoarei i se aduce la cunoștință decesul debitorului urmărit, conform procesului verbal de la fila 94 dosar iar aceasta stăruie în executare silită. Pe cale de consecință la 04.04.2013 executorul judecătoresc solicită Primăriei Mun. Iași, Of. de Stare Civilă datele privind moștenitorii defunctului debitor Țîbaică F. (f.119 dosar).
La data de 05.04.2013 executorul judecătoresc emite în conformitate cu disp.art.397/398 Cod pr. civ. încunoștiințarea colectivă pe numele moștenirii (f.125 ds exe, vol II).
La data de 08.04.2013 Primăria Mun. Iași, Direcția Locală de Evidență a Persoanelor - Serviciul de stare civilă comunică executorului judecătoresc moștenitorii defunctului debitor conform anexei 24 (f.123 ds).
În raport de aceste informații executorul judecătoresc emite la 29.04.2013 noi somații conform disp.art.411 și art.578 Cod pr.civ. către moștenitorii debitorului, contestatorii din cauza de față T. D. P. și Tibaică F. N., acesta din urmă prin reprezentant legal Toperter Musteată C. (f.130-133 dosar).
Aceste somații dar și copiile celor două sentințe civile ce constituie titluri executorii, copia procesului verbal de cheltuieli de executare silită, copia procesului verbal de actualizare a sumelor stabilite în bani din 12.09.2012 sunt comunicate moștenitorilor debitorului decedat, contestatorii din cauza de față T. D. P. și Tibaică F. N., la data de 05 mai 2013 conform dovezilor de la filele 134,135 dosar executare silită, vol II.
Anterior acestei date, respectiv la data de 09.04.2013 contestatorii din cauza de față promovează pe rolul instanței contestație la executare silită invocând perimarea executării silite, nulitatea procesului verbal de situație, a procesului verbal de cheltuieli de executare silită, în cadrul dosarului nr._/245/2013 al Judecătoriei Iași, soluționat prin Sentința civilă nr._/2013 din 08 august 2013, în sensul respingerii contestației la executare silită.
În continuarea executării silite executorul judecătoresc procedează la executare silită sub forma predării bunului imobil ce a făcut obiectul litigiului soluționat prin sentințe civile ce constituie titlul executoriu conform proceselor verbale de constatare din 17.05.2013, 23.05.2013, 19.07.2013 și procesului verbal de punere în posesie din 24.07.2013.
La data de 02.08.2013 contestatorii din cauza de față promovează o nouă contestație la executare invocând de asemenea excepția perimării executării silite, nerespectarea de către executorul judecătoresc a disp.art.397 alin.2 și art.398 Cod procedură civilă (dosar nr._/245/2013 față de care s-a respins excepția conexității în prezenta cauză).
La data de 02.08.2013 executorul judecătoresc încheie procesul verbal de situație cu privire la bunul imobil casa de locuit în suprafață de 48 mp cu anexe si teren aferent proprietatea debitorilor din cauza de față în calitate de moștenitori ai debitorului defunct Țîbaică F. (f.185 ds) emite somațiile imobiliare conform disp.art.497 Cod procedură civilă și solicită înscrierea urmăririi silite în cartea funciară conform dovezilor de la filele 192 și urm dosar.
Aceste acte de executare silită, încheierea de înscrierea în carte funciară a somației dar și copiile titlului executoriu și ale procesului verbal de cheltuieli din 03.09.2012 și procesului verbal de actualizare a creanței stabilite în bani sunt comunicate debitorilor din cauza de față la data de 05.09.2013 conform dovezilor de comunicare de la filele 213 și urm dosar executare silită.
Împotriva procesului verbal de situație din 02.08.2013 și a procesului verbal de actualizare a creanței stabilite în bani, formulează contestatorii contestația la executare de față, invocând, o dată în plus, excepția perimării executării silite (limitată conform precizărilor făcute prin apărător ales, numai la creanța bănească urmărită în cadrul dosarului execuțional), nerespectarea de către executorul judecătoresc a disp.art.397 alin.2 și art.398 Cod procedură civilă, prematuritatea executării silite imobiliare, greșita actualizare a creanței bănești, solicitând de asemenea și suspendarea executării silite.
În drept, potrivit art.399 Cod pr.civ. „(1) Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare(…). (2)Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal.”.
Potrivit art.401 Cod pr.civ. „ (1) Contestatia se poate face in termen de 15 zile de la data cand: a) contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare (…) „
Potrivit dispozițiilor legale contestația împotriva executării silite nu este în sine suspensivă de executare astfel încât, în conformitate cu disp.art.403 C., executare silită poate fi suspendată pentru motive temeinice și în caz de urgență, cu darea unei cauțiuni menită să protejeze și interesele creditorului, pe durată limitată, până cel mai târziu la soluționarea contestației sau a cererii de suspendare accesorie acesteia (în cazul suspendării provizorii).
De asemenea, în conformitate cu disp.art.397 C. „ (1) Cand debitorul a murit, lasand numai mostenitori majori, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. (2) Cand intre mostenitori sunt minori, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.” Potrivit disp.art.398 C. „ Daca executia nu incepuse inca la moartea debitorului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostiintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.”
În ceea ce privește excepția perimării reiterată de contestatori și în cadrul contestației la executare de față, dispozițiile art.389 C. prevăd: „(1)Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei”.
De asemenea, pentru criticile aduse procesului verbal de situație prevederile relevante sunt cele ale art.496 C. conform cărora „In vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe langa datele prevazute la art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 si 14, si descrierea cat mai amanuntita a imobilului urmarit.”
Analizând contestația la executare formulată prin prisma dispozițiilor legale anterior enunțate și prin raportare la modalitatea de derulare a executării silite reținută de instanța în cele ce au precedat, se vor reține următoarele:
Față de neachitarea cauțiunii stabilite de instanță, cererile de suspendare a executării silite formulate de contestatori vor fi respinse în consecință, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.403 Cod pr.civ.
Asupra excepției tardivității invocată de intimată în ceea ce privește contestația împotriva actului de executare silită proces verbal de actualizarea creanței stabilite în bani din 12.09.2012, instanța o găsește vădit întemeiată, față de dovada comunicării acestui act de executare silită către contestatori la data de 05 mai 2013 conform dovezilor de la filele 134,135 dosar executare silită (vol. II).
Într-adevăr, executorul judecătoresc a efectuat comunicarea acestui act de executare precum și comunicarea procesului verbal de cheltuieli de executare silită din 03.0.2012 de două ori către contestatorii din cauza de față, prima comunicare fiind efectuată la data de 05.05.2013 iar cea de-a doua comunicare la data de 05.09.2013, însă cea de-a doua comunicare efectuată de executorul judecatoresc nu deschidea contestatorilor un nou termen de introducerea a contestației la executare silită. Ambele comunicări au fost efectuate la adresa de domiciliu indicată de contestatori inclusiv în cadrul contestației de față ca fiind cea de corespondență pentru actele de procedură.
Reținând faptul că în raport de prima comunicare făcută de executorul judecătoresc a acestui act de executare silită către contestatori, termenul de 15 zile prevăzut de disp.art.401 lit.a) Cod procedură civilă era împlinit la data introducerii contestației la executare de față, instanța va admite excepția tardivității și va respinge contestația formulată de contestatori împotriva acestui act de executare silită ca tardiv formulată.
În ceea ce privește restul motivelor de contestație la executare silită invocate de contestatori instanța reține:
Excepția perimării executării silite a fost invocată de contestatori inclusiv în dosarele nr._/245/2013 al Judecătoriei Iași și dosarul nr._/245/2013 al Judecătoriei Iași, ambele având ca obiect contestația la executare formulată împotriva actelor de executare silită emise în același dosar execuțional 302/2012 aflat pe rolul B. „A. C.”.
Prin Sentința civilă nr._/08.09.2013 și Sentința civilă nr._/21.11.2013 pronunțate de Judecătoria Iași în dosarele antemenționate, excepția perimării executării silite a fost găsită neîntemeiată în raport de actele de executare supuse analizei în cadrul acestor dosare de executare silită (ultimele acte de executare atacate în cadrul acestor dosare fiind proces-verbal de constatare din 19.07.2013, adresa comunicată în data de 22.07.2013 și procesul verbal de predare/primire în posesie din data de 24.07.2013).
Întrucât contestatorii din cauza de față au mai dedus judecății aceste susțineri privitoare la perimarea executării silite, instanța de față reține că în ceea ce privește succesiune actelor de executare silită analizate de instanțele judecătorești până la momentul 24.07.2013, excepția perimării nu mai suferă o nouă analiză fără a pune în pericol puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești deja pronunțate.
Ceea ce poate analiza instanța investită în cauza de față este eventuala incidență a unei noi perioade de nelucrare de 6 luni, aptă să atragă perimarea executării silite, între data de 24.07.2013 și data actelor de executare contestate în cauza de față 02.08.2013, comunicate la 05.09.2013. Or, rezultă cu evidență faptul că un atare interval de inactivitate execuțională nu este incident în cauză.
De asemenea instanța apreciază ca lipsită suport legal construcția juridică a contestatorilor care invocă perimarea executării silite prin raportare exclusiv la urmărirea silită a creanței bănești, în încercarea de a da o notă diferită apărărilor din prezenta cauză în legătură cu excepția perimării, față de cele deja invocate în cele trei contestații la executare formulate anterior.
Perimarea executării silite este acea sancțiune ce lipsește de efecte executare silită începută într-un dosar execuțional, în baza unui titlu executoriu, sancțiune justificată prin lipsa de stăruință a creditorului în executarea silită începută.
Or, această stăruință se apreciază în raport de totalitatea actelor de executare silită și a măsurilor întreprinse de creditor prin intermediul executorului judecătoresc pentru obținerea concomitentă sau consecutivă a executării tuturor obligațiilor din titlul executoriu și nu prin raportare la fiecare categorie de creanță în parte.
Actele de executare silită din dosarul de execuțional vădesc stăruința creditorului în executare, efectuarea de acte de executare silită cu ritmicitatea cerută de lege evident în raport de datele și informațiile intrate în posesie executorului judecătoresc ca urmare a adreselor și cercetărilor făcute de acesta la autoritățile competente pentru aflare situației personale și materiale a debitorilor urmăriți.
În ceea ce privește actele de executare silită somații emise de executorul judecătoresc la 02.08.2013, instanța remarcă faptul că în privința acestor acte începătoare de executare silită imobiliară pentru creanța bănească, contestatorii nu au invocat vreun motiv de nelegalitate sub aspect formal ci au susținut faptul că executare silită imobiliară a fost începută cu nerespectarea disp.art.491 alin.1 cod procedură civilă, fiind așadar prematură.
Instanța reține că această critică nu este întemeiată, contestatorii făcând abstracție de alineatul 2 al aceluiași articol 491, potrivit cărora „dispozitiile alin. 1 nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea . a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este .> Or, în cauză bunul imobil urmărit a fost proprietatea debitorului decedat Țîbaică F., fiind la momentul urmăririi silite în proprietatea indiviză a moștenitorilor săi, contestatorii din cauza de față dintre care, Țîbaică D. P. în calitate de soție supraviețuitoare, are capacitate deplină de exercițiu.
În ceea ce privește ce actul subsecvent de executare silită imobiliară, procesul verbal de situație întocmit de executorul judecătoresc la aceeași dată 02.08.2013 (f.185 ds exe vol II), instanța notează faptul că singurele critici aduse acestui act de executare silită sunt acelea că bunul imobil nu a fost descris cât mai amănunțit astfel cum impune art.496 Cod procedură civilă, și că în mod eronat executorul a menționat faptul că a rămas în posesia contestatorilor suprafața de 1000 mp teren având în vedere că se săvârșise anterior predarea silită a unei suprafețe de teren conform obligației din titlul executoriu.
Analizând procesul verbal de situație atacata instanța reține că acesta cuprinde o descriere destul de amănunțită a imobilului urmărit – locul situării, suprafața, compunerea, accesul la imobil, împrejmuirea, dotarea cu energie electrică .
În condițiile în care debitoarea Tibaică S. a interzis accesul executorului judecătoresc în imobil, fapt consemnat ca atare în procesul verbal de situație, descrierea imobilului de către executorul judecătoresc în baza a ceea ce a putut constata condițiile date este suficient de amănunțită.
Mai mult decât atât instanța reține că prin contestația formulată nu s-au arătat acele elemente descriptive necuprinse în procesul verbal de situație de executor de natură să aducă o vătămare interesului debitorilor și nici care este în concret vătămarea produsă printr-o atare omisiune. Nici pretinsa eroare comisă de executor în indicarea suprafeței de teren aferentă imobilului (eroare nedovedită de altfel de contestatori) nu este de natură să atragă nevalabilitatea actului, în lipsa vătămării dovedite de contestatori.
Procesul verbal prevăzut de art.496 Cod pr.civ. are drept finalitate identificarea, personal făcută de către executorul judecătoresc ca urmare a deplasării sale în teren, a bunului imobil urmărit, scop care a fost atins prin procesul verbal de situație dedus judecății; datele din acest proces verbal de situație constituie punctul de plecare în etapa urmăririi silite imobiliare, ele urmând a fi completate cu cele furnizate de părți sau de o expertiză evaluatorie, după caz.
Prin urmare criticile aduse actului de executare sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește restul criticilor aduse de contestatori privind pretinsa nerespectare de către executor a disp.art.397 și 398 Cod procedură civilă (invocate și analizate de asemenea cu ocazia contestațiilor la executare anterioare) instanța arată în primul rând faptul că acestea nu sunt de natură să caracterizeze o contestație la executare împotriva actelor de executare specificate în petitul acțiunii, neavând legătură cu acele condiții de legalitate a actelor de executare silită efectiv atacate.
Încercarea contestatorilor de a „valorifica”, cu prilejul fiecărei noi contestații la executare formulate împotriva unor acte de executare distincte, aceleași motive de nelegalitate care privesc fie executarea silită însăși, fie doar acea etapă a executării derulată față de moștenitorii debitorului defunct, se lovește implacabil de puterea celor deja reținute prin hotărârile judecătorești anterior pronunțate între părți sau, în măsura în care apărările vizează legalitatea unui act de executare specific pentru care contestatorii au ieșit din termenul de formulare a căii de atac, de excepția tardivității.
Astfel, în ceea ce privește respectarea de către executorul judecătoresc a disp.art.397 și art.398 Cod procedură civilă, instanța arată că și în privința acestora apărări instanțele s-au pronunțat anterior. Maniera în care contestatorii au înțeles să readucă în discuție în fiecare din cele trei contestații la executare promovate aceleași critici nu reușește decât să pună sub semnul îndoielii buna credință procesuală dar nu dă acestora dreptul să obțină o nouă analiză a apărărilor lor în cadrul fiecărui dosar, întrucât s-ar ajunge la încălcarea puterii de lucru judecat.
Dintr-o altă perspectivă, aceste critici fiind strâns legate de legalitatea primelor acte de executare silită emise împotriva moștenitorilor (somațiile la executare din 29.04.2013 comunicate la 31.05.2013), în cadrul contestației de față ar apărea ca tardiv invocate, sub rezerva extinderii obiectului contestației la acele acte de executare silită, ceea ce nu este cazul în speță având în vedere obiectul cererii precizat expres de contestatori prin apărător ales. Din perspectiva analizei de legalitate pe care o impune actele de executare punctual contestate în dosarul de față aceste critici apar lipsite de relevanță, nefiind de natură să afecteze legalitatea acestora așadar neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de suspendare provizorie a executarii silite si cererea de suspendare a executarii silite in dosarul de executare silita nr.302/2012 al B. “A. C.” pana la solutionarea contestatiei la executare, pentru neplata cautiunii stabilite de instanta.
Admite exceptia tardivitatii contestatiei la executare silita, invocate de intimata, impotriva actului de executare silita proces verbal de actualizare din data de 12.02.2012 emis in dosarul de executare silita 302/2012 al B. “A. C.”.
Respinge ca tardiv formulata contestatia la executare formulat de contestatorii Țibaică D. P. domiciliată în mun. Iași, ., ., .>Țibaică F. N., domiciliat în mun. Iași, ., ., . special Toperter M. C., în contradictoriu cu intimate M. A., cu domiciliul in mun. Iași, ., ., ., impotriva actului de executare silita proces verbal de actualizare a obligatiei stabilite in bani, din data de 12.09.2012 emis in dosarul de executare silita 302/2012 al B. “A. C.”.
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare silită formulată de contestatorii Țibaică D. P. și Țibaică F. N. în contradictoriu cu intimata M. A., împotriva actulelor de executare silită process verbal de situație din 02.08.2013 și somație din 02.08.2013 emise in dosarul de executare silita 302/2012 al B. “A. C.”.
Cu recurs in termen de 15 zile de la data comunicării prezentei sentințe.
Pronunțată în ședință public, 04.02.2014.
PREȘEDINTE,
D. C. E.
GREFIER,
J. V. G.
Red/teh/ced
07.07.2014,5ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 26/2014. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
